Back

Guvernul României

Ordonanţa de urgenţă nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 06.12.2000

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

(1) Dreptul de realizare şi de exploatare în siguranţă a barajelor, precum şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din actele normative privind protecţia mediului vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.

(2) Respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor este obligatorie în toate etapele de realizare şi de exploatare a acestora: proiectare, execuţie, exploatare în perioada de execuţie, exploatare curentă şi postutilizare sau abandonare.

(3) Evaluarea stării de siguranţă în exploatare şi verificarea respectării exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor se realizează de experţi şi specialişti atestaţi de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi certificaţi/avizaţi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.
Puneri în aplicare (2)

Art. 2. -

În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin următorii termeni se înţelege:

a) baraj - orice lucrare hidrotehnică având o structură existentă sau propusă, care este capabilă să asigure acumularea, permanentă sau nepermanentă, de apă, de deşeuri industriale lichide sau solide depuse subacvatic (din industria chimică, industria energetică şi din iazurile de decantare din industria minieră), a căror rupere poate produce pierderea necontrolată a conţinutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social, economic şi/sau natural. Noţiunea de baraj cuprinde:

1. totalitatea elementelor constructive realizate, inclusiv construcţiile şi instalaţiile-anexă aferente acestuia, precum şi cele naturale, terenul de fundaţie şi versanţii care asigură acumularea, reprezentând cuveta lacului de acumulare;

2. barajele şi digurile care realizează retenţii permanente sau nepermanente de apă;

3. lucrările hidrotehnice speciale (centrale hidroelectrice şi ecluze din frontul barat, derivaţii cu nivel liber realizate în rambleu, rezervoare supraterane cu volume de peste 5.000 m3 şi conducte forţate);

4. barajele şi digurile care realizează depozite de deşeuri industriale;

b) categorie de importanţă a barajelor - clasificare bazată pe cuantificarea riscului unui baraj, utilizându-se un sistem de criterii, indici şi notări, conform metodologiei de încadrare în categorii de importanţă aprobate prin ordin comun al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei şi ministrului apelor şi protecţiei mediului.

În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat barajului, care pentru barajele cu risc acceptabil are o valoare adimensională, mai mică sau egală cu 1, barajele se încadrează în una dintre următoarele categorii de importanţă:

A - baraj de importanţă excepţională;
B - baraj de importanţă deosebită;
C - baraj de importanţă normală;
D - baraj de importanţă redusă.

În cazul unei valori a indicelui de risc asociat barajului mai mare de 1, riscul este inacceptabil, iar barajul nu poate fi exploatat;

c) baraj cu risc sporit - baraj care este declarat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului ca fiind cu potenţial crescut privind consecinţele produse asupra populaţiei, proprietăţii şi mediului, în cazul cedării;

d) expert certificat/avizat - expert tehnic sau specialist verificator de proiecte, atestat de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei pentru construcţii hidrotehnice în domeniile A7 (rezistenţa şi stabilitatea la solicitări statice, dinamice, inclusiv la cele seismice, pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice) şi B5 (siguranţa în exploatare pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice) şi certificat/avizat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor;

e) CONSIB - Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice, înfiinţată conform legii;

f) deţinător de baraj - persoană juridică cu orice titlu, care are în păstrare, proprietate şi/sau administrare un baraj.

Art. 3. - Puneri în aplicare (1)

(1) Încadrarea în categorii de importanţă a barajelor reprezintă o obligaţie legală a deţinătorilor/administratorilor cu orice titlu, denumiţi în continuare deţinători de baraje, şi este utilizată pentru:

a) stabilirea tipului de urmărire în timp a barajelor - specială sau curentă -, în conformitate cu rigorile impuse de sistemul calităţii în construcţii;

b) ierarhizarea barajelor în vederea stabilirii programelor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a acestora;

c) stabilirea listei cuprinzând barajele cu risc sporit;

d) stabilirea atribuţiilor de verificare şi control al barajelor, care revin Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului;

e) stabilirea obligaţiilor ce revin deţinătorilor de baraje, precum şi altor persoane juridice şi fizice privind siguranţa în exploatare a acestor tipuri de lucrări şi luarea măsurilor corespunzătoare de reducere a riscului.

(2) La stabilirea categoriei de importanţă a barajelor deţinătorii acestor tipuri de lucrări, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, vor ţine seama de:

a) caracteristicile tehnice ale lucrării, furnizate de deţinător;

b) necesitatea protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului împotriva consecinţelor potenţiale produse în cazul cedării acestor lucrări;

c) mărimea pagubelor potenţiale sau a prejudiciului pe care îl poate aduce un accident la barajul respectiv;

d) costul măsurilor de siguranţă impuse şi dacă acestea sunt acceptabile sub aspectul eficienţei economice;

e) impactul social-economic în cazul ruperii unui baraj;

f) modul în care barajul este proiectat, construit, exploatat, reparat, afectat în timpul exploatării, inspectat periodic, menţinut în exploatare, postutilizat sau abandonat;

g) modul în care apa şi deşeul industrial lichid ori depus hidraulic sunt acumulate în cuveta lacului de acumulare;

h) persoana care a avut responsabilitatea proiectării, construcţiei, reparării, exploatării, inspecţiei, deciziei de postutilizare sau de abandonare a barajului.

(3) În scopul protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului poate majora categoria de importanţă a unui baraj faţă de cea declarată de deţinător şi îl poate declara cu risc sporit. Lista cuprinzând barajele cu risc sporit şi cele cu categorie de importanţă majorată se aprobă prin ordin al conducătorului acestei autorităţi.

(4) Metodologiile privind stabilirea categoriilor de importanţă a barajelor şi metodologiile de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor se aprobă prin ordin comun al ministrului apelor şi protecţiei mediului şi ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, pe baza avizului tehnic consultativ al CONSIB.
Puneri în aplicare (2)

Art. 4. -

(1) Stabilirea exigenţelor de performanţă care definesc sistemul calităţii în domeniul construcţiilor de baraje, procedurile şi reglementările tehnice, precum şi controlul respectării acestora sunt asigurate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

(2) Reglementările şi procedurile cu caracter general, aferente sistemului calităţii în domeniul construcţiilor de baraje, se stabilesc prin ordine comune ale conducătorilor autorităţilor menţionate la alin. (1).

(3) Normele tehnice aferente asigurării calităţii în construcţiile de baraje se elaborează de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi se aprobă prin ordin al ministrului.

(4) Normele tehnice referitoare la comportarea în exploatare, expertizarea proiectelor şi regimul de exploatare în siguranţă a barajelor se aprobă prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului. Iazurile de decantare din industria minieră se realizează, se exploatează şi se conservă conform normelor specifice întocmite prin grija Ministerului Industriei şi Resurselor şi aprobate prin ordine comune ale ministrului apelor şi protecţiei mediului, ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei şi ministrul industriei şi resurselor.

(5) Aspectele tehnice ale reglementărilor şi normelor, precum şi priorităţile de întocmire a acestora sunt avizate de CONSIB.

(6) Prevederile alin. (3) se aplică şi în cazul iazurilor de decantare miniere care îşi încetează activitatea la expirarea licenţei de concesionare.

(7) Experţii certificaţi/avizaţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului privind organizarea şi certificarea corpului de experţi şi a procedurii de avizare a specialiştilor pentru evaluarea stării de siguranţă a barajelor din categoriile de importanţă C şi D. Regulamentul şi procedura se elaborează de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi se aprobă prin ordin al conducătorului acestuia.

(8) Certificarea personalului de exploatare privind activitatea de urmărire a comportării în timp a barajelor se efectuează în baza regulamentului specific. Regulamentul se elaborează de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi se aprobă prin ordin al conducătorului acestuia.
Puneri în aplicare (1)

Art. 5. -

(1) Deţinătorii cu orice titlu de baraje sunt direct responsabili de realizarea şi de menţinerea siguranţei în exploatare a acestora în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Pentru barajele existente la care nu există sau nu este cunoscut un proprietar sau administrator legal rolul de deţinător revine administraţiei publice locale - comună, oraş, municipiu, judeţ - pe teritoriul căreia se găsesc acestea, la cererea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului sau/şi a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

CAPITOLUL II Regimul de folosire a barajelor

Art. 6. -

(1) Pentru barajele noi sau în cazul intervenţiilor constructive care modifică parametrii de bază ai barajelor existente deţinătorii acestora sunt obligaţi să obţină de la Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului acordul de funcţionare în siguranţă.
Jurisprudență (1)

(2) Prin excepţie, ministrul apelor şi protecţiei mediului stabileşte prin ordin ca pentru lucrările încadrate în categoriile de importanţă C şi D acordul de funcţionare în siguranţă să fie emis de unităţile teritoriale ale Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, pe baza avizului unui expert certificat/avizat.

(3) Acordul de funcţionare în siguranţă se referă la încadrarea în categorii de importanţă a barajului, la adoptarea soluţiilor de proiectare, la condiţiile de amplasament şi la respectarea normelor şi reglementărilor legale, precum şi a experienţei în domeniu.

(4) Acordul de funcţionare în siguranţă este obligatoriu pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie.

Art. 7. -

(1) Pentru barajele aflate în exploatare sau în fază provizorie de punere în exploatare deţinătorul acestora este obligat să obţină o autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă, emisă de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, pe baza recomandărilor din documentaţia avizată de expertul certificat.

(2) Prin excepţie, la recomandarea CONSIB, pentru lucrările încadrate în categoriile de importanţă C şi D autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă se poate emite de către unităţile teritoriale ale Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, pe baza unei documentaţii privind starea de siguranţă avizate de expertul certificat.

(3) Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă certifică îndeplinirea exigenţelor de performanţă în perioada de exploatare şi este obligatorie pentru obţinerea autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi de protecţie a mediului.

(4) Autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă se emite pe o durată determinată, stabilită prin autorizaţie, de maximum 10 ani şi se reînnoieşte la expirare sau în cazul producerii unor incidente ori accidente în exploatare.

Art. 8. - Puneri în aplicare (1)

Procedurile şi competenţele de emitere a acordului de funcţionare în siguranţă şi a autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă pentru baraje se aprobă prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, pe baza avizului tehnic consultativ al CONSIB.

Art. 9. -

(1) Exploatarea barajelor, indiferent de destinaţia acestora, de către deţinătorii cu orice titlu fără autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă este interzisă.

(2) Îndeplinirea condiţiilor de exploatare în condiţii de siguranţă prevăzute prin expertize avizate de CONSIB sau a condiţiilor stabilite prin ordine ale ministrului apelor şi protecţiei mediului şi ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei este obligatorie.

Art. 10. -

(1) Deţinătorii de baraje sunt obligaţi să urmărească comportarea în timp a acestor construcţii pe baza unor proiecte specializate, elaborate prin grija acestora.
Puneri în aplicare (1)

(2) Proiectele de urmărire a comportării în timp a barajelor trebuie să respecte reglementările generale în domeniu, prevăzute de legislaţia în vigoare şi de normativele tehnice specifice, precum şi elementele stabilite la proiectare sau prin evaluările periodice ale stării de siguranţă.

(3) Activitatea de urmărire a comportării în timp a barajelor se organizează pe 3 niveluri, astfel:

a) nivelul I, cuprinzând inspecţiile vizuale, măsurătorile la aparate de măsură şi control şi interpretarea primară a rezultatelor - depăşirea unor valori de atenţie şi alarmă -, realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice, certificat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului;

b) nivelul II, cuprinzând sinteza periodică a observaţiilor, a măsurătorilor şi a inspecţiilor tehnice anuale şi interpretarea acestora din punct de vedere al siguranţei barajului, realizată prin grija deţinătorului de specialişti care întocmesc rapoarte sintetice anuale;

c) nivelul III, cuprinzând analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză anuale, realizate de o comisie de urmărire a comportării în timp a barajelor, organizată de către deţinător, a cărei componenţă este avizată de CONSIB şi aprobată de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului; în cazul deţinătorilor care nu organizează comisii proprii, analiza şi avizarea rapoartelor anuale vor fi realizate fie de comisiile aprobate ale altor deţinători, fie de grupuri de specialişti aprobaţi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, cu avizul tehnic consultativ al CONSIB.

(4) Rapoartele anuale privind comportarea şi siguranţa în exploatare a barajelor aflate în administrarea unui deţinător sunt analizate în cadrul evaluării periodice a siguranţei, iar îndeplinirea corectă din punct de vedere legal, tehnic şi organizatoric a obligaţiilor prevăzute în proiectele de urmărire a comportării în timp a construcţiilor condiţionează emiterea autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă sau reînnoirea acesteia.

(5) Nerespectarea proiectului de urmărire a comportării în timp a construcţiilor atrage suspendarea autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă pe o perioadă de 30 de zile, timp în care trebuie realizată conformarea cu proiectul.

Art. 11. -

Pentru prevenirea unor accidente sau a unor avarii datorate sabotajelor, vandalismului ori unor acţiuni iresponsabile deţinătorii de baraje cu risc sporit sunt obligaţi să organizeze şi să realizeze un sistem de securitate şi pază a barajelor, aprobat de inspectoratele judeţene de protecţie civilă*).

*) Conform art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, serviciile publice comunitare profesioniste se înfiinţează în subordinea consiliilor judeţene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protecţie civilă, a grupurilor şi brigăzilor de pompieri militari.

Art. 12. -

(1) În scopul asigurării protecţiei şi siguranţei barajelor se interzice realizarea unor construcţii, depozite, amenajări sau a altor activităţi în ampriza barajelor ori în zonele de protecţie stabilite la aprobarea proiectului sau conform prevederilor legale.

(2) Realizarea de lucrări de traversare a barajelor sau în zonele lor de protecţie se poate face în baza permisului de traversare obţinut conform procedurii emise de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

Art. 13. - Puneri în aplicare (1)

În cazul trecerii în conservare, al postutilizării sau al abandonării unui baraj, deţinătorul acestuia va întocmi o documentaţie distinctă. Deţinătorul va stabili şi va asigura, pe cheltuială proprie, lucrările şi măsurile de încadrare într-o categorie de folosinţă posibilă a barajului sau va demola construcţia, cu asigurarea corespunzătoare a curgerii apelor, inclusiv a apelor maxime, în secţiunea barată iniţial. Procedura de trecere în conservare, postutilizare sau abandonare a barajelor se elaborează de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi se aprobă prin ordin.

Art. 14. -

Deţinătorii cu orice titlu de baraje au obligaţia de a declara public caracteristicile generale, categoria de importanţă şi gradul de risc asociat acestora. Declaraţia se efectuează conform procedurii care se elaborează de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi se aprobă prin ordin.

CAPITOLUL III Controlul în domeniul siguranţei barajelor

Art. 15. - Puneri în aplicare (1)

Controlul îndeplinirii exigenţelor de performanţă şi al respectării prevederilor legale aferente siguranţei barajelor se face de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului sau de împuterniciţi ai acestuia.

Art. 16. -

Controlul îndeplinirii exigenţelor de performanţă privind calitatea în construcţii, stabilite prin Legea nr. 10/1995, se face de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei sau de către organele teritoriale ale acestuia.

Art. 17. -

Controlul curent al activităţii de urmărire a comportării în timp a barajelor va fi asigurat de împuterniciţii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Art. 18. -

În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control împuterniciţii cu drept de control, după declinarea identităţii şi calităţii, au dreptul:

a) de acces la baraje, indiferent de deţinătorul şi destinaţia acestora, pentru a face constatări privind respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale reglementărilor ce decurg din aceasta;

b) de a controla existenţa şi funcţionalitatea aparaturii de măsură şi control prevăzute pentru urmărirea comportării în timp a barajelor, în conformitate cu prevederile proiectelor specifice;

c) de a constata contravenţii şi de a aplica sancţiuni conform competenţelor acordate.

se încarcă...