Consiliul Uniunii Europene

Regulamentul nr. 597/2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (versiune codificată)
Număr celex: 32009R0597

În vigoare de la 18.07.2009

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

REGULAMENTUL (CE) NR. 597/2009 AL CONSILIULUI
din 11 iunie 2009
privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor
subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale
Comunității Europene (versiune codificată)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133,

având în vedere regulamentele privind organizarea comună a piețelor agricole, precum și regulamentele adoptate în temeiul articolului 308 din tratat și aplicabile mărfurilor care rezultă din transformarea produselor agricole, în special dispozițiile respectivelor regulamente care permit o derogare de la principiul general potrivit căruia măsurile de protecție la frontiere pot fi înlocuite doar prin măsurile prevăzute de regulamentele respective,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1) Regulamentul (CE) nr. 2026/97 al Consiliului din 6 octombrie 1997 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene(1) a fost modificat de mai multe ori(2) în mod substanțial. Din motive de claritate și de coerență, regulamentul menționat ar trebui codificat.

(2) Încheierea negocierilor comerciale multilaterale purtate în cadrul Rundei Uruguay a dus la crearea Organizației Mondiale a Comerțului ("OMC").

(3) Anexa 1A la Acordul de instituire a OMC (denumit în continuare "Acordul privind OMC"), aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994)(3), conține, inter alia, Acordul General pentru Tarife și Comerț din 1994 (denumit în continuare "GATT 1994"), un acord privind agricultura (denumit în continuare "Acordul privind agricultura"), Acordul privind aplicarea articolului VI din GATT 1994 (denumit în continuare "Acordul antidumping din 1994") și un Acord privind subvențiile și măsurile compensatorii (denumit în continuare "Acordul privind subvențiile").

(4) Pentru a spori eficacitatea și transparența în aplicarea, de către Comunitate, a normelor stabilite în Acordul anti- dumping din 1994 și în Acordul privind subvențiile, s-a considerat necesară adoptarea a două regulamente distincte, care să stabilească, într-o formă suficient de detaliată, cerințele de aplicare a celor două instrumente de protecție comercială.

(5) Este necesar, în vederea punerii în aplicare adecvate și transparente a normelor prevăzute de cele două acorduri, să se transpună, în măsura posibilului, dispozițiile acestora în legislația comunitară.

(6) În afară de aceasta, este de dorit să se explice, într-o formă suficient de detaliată, condițiile care determină existența unei subvenții, principiile care stau la baza aplicării de taxe compensatorii (în special în cazul în care subvenția a fost acordată în mod specific) și criteriile aplicate la calcularea valorii subvenției care face obiectul unor măsuri compensatorii.

(7) Este necesar, la stabilirea existenței unei subvenții, să se demonstreze acordarea unei contribuții financiare de către autoritățile publice sau de către orice organism public, pe teritoriul unei țări, sau existența unei forme de protecție a veniturilor sau de susținere a prețurilor în sensul articolului XVI din GATT 1994 și că o întreprindere a beneficiat de un avantaj.

(8) Pentru calcularea avantajului conferit beneficiarului, atunci când nu există o astfel de valoare de referință pe piața din țara respectivă, este necesar să se stabilească valoarea de referință prin ajustarea condițiilor și a modalităților predominante în țara în cauză pe baza factorilor reali disponibili în țara respectivă. În cazul în care acest lucru nu este posibil, deoarece, inter alia, nu există astfel de prețuri sau costuri sau acestea nu sunt fiabile, este necesar să se stabilească valoarea de referință adecvată recurgând la condiții și modalități prezente pe alte piețe.

(9) Este de dorit să se stabilească orientări clare și detaliate în ceea ce privește factorii care pot contribui la a stabili dacă importurile care fac obiectul unor subvenții au cauzat sau amenință să cauzeze un prejudiciu important. În cazul în care se depun eforturi să se demonstreze că volumul și prețul importurilor respective sunt responsabile de prejudiciul suferit de o industrie comunitară, este necesar să se ia în considerare efectele celorlalți factori și, în special, ale condițiilor pieței în Comunitate.

(10) Este necesar să se definească noțiunea de "industrie comunitară" și să se prevadă că părțile care au legătură cu exportatorii pot fi excluse din această industrie și să se definească noțiunea de "legătură". Este necesar, de asemenea, să se prevadă că o procedură în materie de taxe compensatorii poate fi inițiată în numele producătorilor dintr-o regiune a Comunității și să se stabilească orientări pentru definirea unei astfel de regiuni.

(11) Este necesar să se stabilească cine are dreptul de a face o reclamație în materie de taxe compensatorii, precum și importanța sprijinului de care acesta trebuie să beneficieze din partea industriei comunitare și să se precizeze informațiile privind subvenția care face obiectul măsurii compensatorii, prejudiciul și legătura de cauzalitate pe care o astfel de plângere trebuie să le conțină. Este indicat, de asemenea, să se precizeze procedurile aplicabile la respingerea reclamațiilor sau la inițierea procedurilor.

(12) Este necesar să se stabilească modul în care sunt notificate părțile în cauză cu privire la informațiile pe care autoritățile le solicită și să li se ofere ample posibilități de a prezenta toate elementele de probă pertinente și de a-și apăra interesele. Este, de asemenea, de dorit să se definească în mod clar normele și procedurile de urmat în cursul anchetei și să se prevadă, în special, condițiile în care părțile în cauză trebuie să se facă cunoscute, să își prezinte punctul de vedere și să furnizeze informațiile la termenele stabilite, pentru a se putea ține seama de acestea. Este necesar, de asemenea, să se indice condițiile în care o parte interesată poate avea acces la informațiile furnizate de alte părți interesate și să prezinte observații cu privire la acestea. Este necesar, de asemenea, să se instituie o cooperare între statele membre și Comisie în ceea ce privește strângerea informațiilor.

(13) Este necesar să se determine condițiile în care pot fi impuse taxe provizorii și să se prevadă, în special, că nu pot fi impuse mai devreme de șaizeci de zile sau mai târziu de nouă luni de la inițierea procedurii. Este necesar, de asemenea, să se prevadă că aceste taxe nu pot fi impuse, în toate cazurile, de către Comisie, decât pentru o perioadă de patru luni.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...