Back

Consiliul Uniunii Europene

Regulamentul nr. 597/2009 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenţii din partea ţărilor care nu sunt membre ale Comunităţii Europene (versiune codificată) Număr celex: 32009R0597

În vigoare de la 18.07.2009 până la 20.07.2016, fiind abrogat(ă) și înlocuit(ă) de Regulamentul nr. 1037/2016.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

REGULAMENTUL (CE) NR. 597/2009 AL CONSILIULUI
din 11 iunie 2009
privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unor
subvenţii din partea ţărilor care nu sunt membre ale
Comunităţii Europene (versiune codificată)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 133,

având în vedere regulamentele privind organizarea comună a pieţelor agricole, precum şi regulamentele adoptate în temeiul articolului 308 din tratat şi aplicabile mărfurilor care rezultă din transformarea produselor agricole, în special dispoziţiile respectivelor regulamente care permit o derogare de la principiul general potrivit căruia măsurile de protecţie la frontiere pot fi înlocuite doar prin măsurile prevăzute de regulamentele respective,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1) Regulamentul (CE) nr. 2026/97 al Consiliului din 6 octombrie 1997 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenţii din partea ţărilor care nu sunt membre ale Comunităţii Europene(1) a fost modificat de mai multe ori(2) în mod substanţial. Din motive de claritate şi de coerenţă, regulamentul menţionat ar trebui codificat.

(2) Încheierea negocierilor comerciale multilaterale purtate în cadrul Rundei Uruguay a dus la crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului ("OMC").

(3) Anexa 1A la Acordul de instituire a OMC (denumit în continuare "Acordul privind OMC"), aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunităţii Europene, referitor la domeniile de competenţa sa, a acordurilor obţinute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994)(3), conţine, inter alia, Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994 (denumit în continuare "GATT 1994"), un acord privind agricultura (denumit în continuare "Acordul privind agricultura"), Acordul privind aplicarea articolului VI din GATT 1994 (denumit în continuare "Acordul antidumping din 1994") şi un Acord privind subvenţiile şi măsurile compensatorii (denumit în continuare "Acordul privind subvenţiile").

(4) Pentru a spori eficacitatea şi transparenţa în aplicarea, de către Comunitate, a normelor stabilite în Acordul anti- dumping din 1994 şi în Acordul privind subvenţiile, s-a considerat necesară adoptarea a două regulamente distincte, care să stabilească, într-o formă suficient de detaliată, cerinţele de aplicare a celor două instrumente de protecţie comercială.

(5) Este necesar, în vederea punerii în aplicare adecvate şi transparente a normelor prevăzute de cele două acorduri, să se transpună, în măsura posibilului, dispoziţiile acestora în legislaţia comunitară.

(6) În afară de aceasta, este de dorit să se explice, într-o formă suficient de detaliată, condiţiile care determină existenţa unei subvenţii, principiile care stau la baza aplicării de taxe compensatorii (în special în cazul în care subvenţia a fost acordată în mod specific) şi criteriile aplicate la calcularea valorii subvenţiei care face obiectul unor măsuri compensatorii.

(7) Este necesar, la stabilirea existenţei unei subvenţii, să se demonstreze acordarea unei contribuţii financiare de către autorităţile publice sau de către orice organism public, pe teritoriul unei ţări, sau existenţa unei forme de protecţie a veniturilor sau de susţinere a preţurilor în sensul articolului XVI din GATT 1994 şi că o întreprindere a beneficiat de un avantaj.

(8) Pentru calcularea avantajului conferit beneficiarului, atunci când nu există o astfel de valoare de referinţă pe piaţa din ţara respectivă, este necesar să se stabilească valoarea de referinţă prin ajustarea condiţiilor şi a modalităţilor predominante în ţara în cauză pe baza factorilor reali disponibili în ţara respectivă. În cazul în care acest lucru nu este posibil, deoarece, inter alia, nu există astfel de preţuri sau costuri sau acestea nu sunt fiabile, este necesar să se stabilească valoarea de referinţă adecvată recurgând la condiţii şi modalităţi prezente pe alte pieţe.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...