Back

Comisia Comunităţilor Europene

Decizia nr. 77/2009 de instituire a Comitetului autorităţilor europene de reglementare a pieţelor valorilor mobiliare (Text cu relevanţă pentru SEE) Număr celex: 32009D0077

În vigoare de la 29.01.2009

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

DECIZIA COMISIEI
din 23 ianuarie 2009
de instituire a Comitetului autorităţilor europene de reglementare a
pieţelor valorilor mobiliare (Text cu relevanţă pentru SEE) (2009/77/CE)

COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene,

întrucât:

(1) În cadrul aşa-numitului proces Lamfalussy, Comisia a adoptat Decizia 2001/527/CE din 6 iunie 2001 de instituire a Comitetului autorităţilor europene de reglementare a pieţelor valorilor mobiliare(1) (denumit în continuare "comitetul"). Comitetul şi-a început activitatea la data de 7 iunie 2001, acţionând ca organism independent pentru reflecţie, dezbatere şi consultanţă în favoarea Comisiei în domeniul valorilor mobiliare.

(2) Respectând dispoziţiile Directivei 2005/1/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2005 de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 85/611/CEE, 91/675/CEE, 92/49/CEE şi 93/6/CEE ale Consiliului, precum şi a Directivelor 94/19/CE, 98/78/CE, 2000/12/CE, 2001/34/CE, 2002/83/CE şi 2002/87/CE, în scopul instituirii unei noi structuri de organizare pentru comitetele competente din domeniul serviciilor financiare(2), Comisia a întreprins o reexaminare a procesului Lamfalussy în 2007 şi a prezentat evaluarea sa într-o comunicare din 20 noiembrie 2007 intitulată "Reexaminarea procesului Lamfalussy - Consolidarea convergenţei practicilor de supraveghere prudenţială" (3).

(3) În comunicarea respectivă, Comisia a evidenţiat importanţa Comitetului autorităţilor europene de reglementare a pieţelor valorilor mobiliare, a Comitetului european al inspectorilor bancari şi a Comitetului european al inspectorilor pentru asigurări şi pensii ocupaţionale (în continuare, "comitetele de supraveghetori") pe o piaţă financiară europeană din ce în ce mai integrată. S-a considerat necesară crearea unui cadru clar pentru activităţile acestor comitete în domeniul convergenţei şi cooperării în materie de supraveghere.

(4) Pe parcursul reexaminării funcţionării procesului Lamfalussy, Consiliul a invitat Comisia să clarifice rolul comitetelor de supraveghetori şi să ia în considerare toate opţiunile diferite de consolidare a activităţii acestor comitete, fără dezechilibrarea structurii instituţionale actuale sau reducerea responsabilităţii supraveghetorilor(4).

(5) La reuniunea sa din 13 şi 14 martie 2008, Consiliul European a solicitat îmbunătăţiri rapide ale funcţionării comitetelor de supraveghetori(5).

(6) La data de 14 mai 2008(6), Consiliul a invitat Comisia să revizuiască deciziile Comisiei de instituire a comitetelor de supraveghetori pentru a garanta coerenţa şi consecvenţa mandatelor şi sarcinilor acestora, precum şi pentru a consolida contribuţiile lor la cooperarea şi convergenţa în materie de supraveghere. Consiliul a menţionat că sarcini specifice ar putea fi atribuite în mod expres comitetelor pentru promovarea cooperării şi convergenţei în materie de supraveghere şi pentru extinderea rolului acestora în evaluarea riscurilor pentru stabilitatea financiară. Prin urmare, trebuie asigurat un cadru juridic consolidat cu privire la rolul şi sarcinile comitetului în acest sens.

(7) Comitetul trebuie să acţioneze ca un grup consultativ independent al Comisiei în domeniul valorilor mobiliare.

(8) Comitetul trebuie să contribuie, de asemenea, la implementarea comună şi uniformă, cotidiană, a legislaţiei comunitare şi la aplicarea omogenă a acesteia de către autorităţile de supraveghere.

(9) Comitetul nu deţine atribuţii de reglementare la nivel comunitar. Acesta trebuie să efectueze evaluări inter pares,să promoveze cele mai bune practici şi să emită orientări, recomandări şi standarde neobligatorii pentru a spori convergenţa în cadrul întregii Comunităţi.

(10) Cooperarea bilaterală şi multilaterală extinsă în materie de supraveghere depinde de înţelegerea şi încrederea reciprocă a autorităţilor de supraveghere. Comitetul trebuie să contribuie la îmbunătăţirea acestei cooperări.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...