Back

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene

Directiva nr. 95/2008 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la mărci (versiune codificată) (Text cu relevanţă pentru SEE) Număr celex: 32008L0095

În vigoare de la 08.11.2008 până la 15.01.2019, fiind abrogat(ă) și înlocuit(ă) de Directivă nr. 2436/2015.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

DIRECTIVA 2008/95/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI
din 22 octombrie 2008
de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la mărci
(versiune codificată)
(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European(1),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(2),

întrucât:

(1) Directiva 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la mărci(3) a fost modificată în ceea ce priveşte conţinutul acesteia(4). Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se codifice directiva menţionată.

(2) Legislaţiile care se aplicau mărcilor în statele membre înaintea intrării in vigoare a Directivei 89/104/CEE cuprindeau neconcordanţe care puteau împiedica libera circulaţie a mărfurilor şi libera prestare a serviciilor şi puteau denatura concurenţa pe piaţa comună. Apropierea acestor legislaţii era, prin urmare, necesară pentru asigurarea bunei funcţionări a pieţei interne.

(3) Este important să nu fie ignorate soluţiile şi avantajele pe care sistemul mărcii comunitare îl poate oferi întreprinderilor care doresc să dobândească mărci.

(4) Nu se impune o apropiere totală a legislaţiilor statelor membre în domeniul mărcilor. Este suficient să se limiteze apropierea la dispoziţiile naţionale care au incidenţa cea mai directă asupra funcţionării pieţei interne.

(5) Prezenta directivă nu ar trebui să priveze statele membre de dreptul de a continua să protejeze mărcile dobândite prin utilizare, însă ar trebui să reglementeze numai raporturile lor cu mărcile dobândite prin înregistrare.

(6) Statele membre ar trebui să păstreze, de asemenea, libertatea de a stabili dispoziţiile de procedură privind înregistrarea, decăderea din drepturi sau nulitatea mărcilor dobândite prin înregistrare. Este de competenţa lor, de exemplu, să stabilească forma procedurilor de înregistrare şi de nulitate, să decidă dacă drepturile anterioare trebuie invocate în procedura de înregistrare sau în procedura de nulitate sau în ambele ori, mai mult, în cazul în care drepturile anterioare pot fi invocate în procedura de înregistrare, să prevadă o procedură de opoziţie sau o examinare din oficiu sau ambele. Statele membre ar trebui să păstreze posibilitatea de a stabili efectele decăderii din drepturi sau ale nulităţii mărcilor.

(7) Prezenta directivă nu ar trebui să excludă aplicarea, în privinţa mărcilor, a dispoziţiilor legislative ale statelor membre, altele decât dreptul mărcilor, cum ar fi dispoziţiile cu privire la concurenţa neloială, la răspunderea civilă sau la protecţia consumatorilor.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...