Back

Consiliul Uniunii Europene

Decizia nr. 533/2007 privind înfiinţarea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II) Număr celex: 32007D0533

În vigoare de la 07.08.2007

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 30 alineatul (1) literele (a) şi (b), articolul 31 alineatul (1) literele (a) şi (b) şi articolul 34 alineatul (2) litera (c),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1) Sistemul de informaţii Schengen ("SIS"), înfiinţat în temeiul dispoziţiilor titlului IV din Convenţia din 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune ("Convenţia Schengen"), şi dezvoltarea acestuia, sistemul SIS 1+, constituie un mijloc esenţial de aplicare a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, astfel cum au fost integrate în cadrul Uniunii Europene.

(2) Dezvoltarea SIS de a doua generaţie ("SIS II") a fost încredinţată Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2424/2001 al Consiliului şi al Deciziei 2001/886/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II). Sistemul SIS II va înlocui sistemul SIS în conformitate cu Convenţia Schengen.

(3) Prezenta decizie constituie temeiul juridic necesar în vederea reglementării sistemului SIS II în ceea ce priveşte chestiunile care intră în domeniul de aplicare al Tratatului privind Uniunea Europeană ("Tratatul UE"). Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind înfiinţarea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II) constituie temeiul juridic necesar în vederea reglementării SIS II în ceea ce priveşte chestiunile care intră în domeniul de aplicare al Tratatului de instituire a Comunităţii Europene ("Tratatul CE").

(4) Faptul că temeiul juridic necesar pentru reglementarea sistemului SIS II constă în instrumente separate nu afectează principiul potrivit căruia SIS II constituie un sistem de informaţii unic, care ar trebui să funcţioneze ca atare. Prin urmare, anumite dispoziţii ale acestor instrumente ar trebui să fie identice.

(5) SIS II ar trebui să constituie o măsură compensatorie care să contribuie la menţinerea unui grad sporit de securitate în cadrul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii Europene, prin sprijinul cooperării operaţionale dintre autorităţile poliţieneşti şi autorităţile judiciare în materie penală.

(6) Este necesar să se specifice obiectivele SIS II, arhitectura tehnică şi finanţarea acestuia, să se stabilească norme privind funcţionarea şi utilizarea acestuia şi să se definească responsabilităţile acestuia, categoriile de date care urmează a fi introduse în sistem, scopurile şi criteriile introducerii acestora, autorităţile autorizate să aibă acces la date, interconectarea alertelor şi alte norme privind prelucrarea datelor şi protecţia datelor cu caracter personal.

(7) SIS II urmează să cuprindă un sistem central (SIS II central) şi aplicaţii naţionale. Cheltuielile cu exploatarea sistemului SIS II central şi infrastructura de comunicare aferentă ar trebui să fie suportate din bugetul general al Uniunii Europene.

(8) Este necesar să se impună un manual de stabilire a normelor metodologice privind schimbul anumitor informaţii suplimentare referitoare la acţiunea care trebuie întreprinsă ca urmare a alertelor. Autorităţile naţionale din statele membre ar trebui să asigure schimbul acestor informaţii.

(9) Pentru o perioadă tranzitorie, Comisia ar trebui să fie responsabilă de gestionarea operaţională a sistemului SIS II central şi a unor părţi ale infrastructurii de comunicare. Cu toate acestea, pentru a asigura o tranziţie fără probleme la SIS II, aceasta poate delega parţial sau total responsabilităţile respective către două organisme publice naţionale. Pe termen lung şi ca urmare a unui studiu de impact, incluzând o analiză substanţială a alternativelor din punct de vedere financiar, operaţional şi organizaţional, precum şi a propunerilor legislative ale Comisiei, ar trebui să se instituie o autoritate de gestionare permanentă responsabilă cu aceste sarcini. Perioada tranzitorie nu ar trebui să depăşească cinci ani de la data de la care se aplică prezenta decizie.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...