Back

Consiliul Uniunii Europene

Decizia-cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre Număr celex: 32002F0584

În vigoare de la 18.07.2002

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

DECIZIA-CADRU A CONSILIULUI
din 13 iunie 2002
privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare
între statele membre
(2002/584/JAI)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 literele (a) şi (b) şi articolul 34 alineatul (2) litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei1,

având în vedere avizul Parlamentului European2,

întrucât:

(1) În conformitate cu concluziile Consiliului European de la Tampere din 15 şi 16 octombrie 1999, în special punctul (35), ar trebui să fie eliminată, între statele membre, procedura formală de extrădare pentru persoanele care încearcă să se sustragă justiţiei după ce au făcut obiectul unei condamnări definitive şi să fie accelerate procedurile de extrădare privind persoanele bănuite că ar fi comis o infracţiune.

(2) Programul de măsuri pentru punerea în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce a deciziilor penale prevăzut la punctul (37) din concluziile Consiliului de la Tampere şi adoptat de Consiliu la 30 noiembrie 20003 menţionează aspectul executării reciproce a mandatelor de arestare.

(3) Toate statele membre sau anumite state membre sunt părţi la diferite convenţii în domeniul extrădării, printre care Convenţia europeană privind extrădarea din 13 decembrie 1957 şi Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului din 27 ianuarie 1977. Ţările nordice au legi de extrădare cu conţinut identic.

(4) De asemenea, următoarele trei convenţii, privind, în totalitate sau parţial, extrădarea, au fost aprobate de statele membre şi fac parte din acquis-ul Uniunii: Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune4 din 19 iunie 1990 (cu privire la statele membre care sunt părţi la convenţia menţionată anterior), Convenţia privind procedura simplificată de extrădare între statele membre ale Uniunii Europene din 10 martie 19955 şi Convenţia privind extrădarea între statele membre ale Uniunii Europene din 27 septembrie 19966.

(5) Obiectivul stabilit pentru Uniune, şi anume, de a deveni un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, duce la eliminarea extrădării între statele membre şi la înlocuirea acesteia cu un sistem de predare între autorităţile judiciare. Pe de altă parte, introducerea unui nou sistem simplificat de predare a persoanelor condamnate sau bănuite, cu scopul executării sentinţelor de condamnare sau a urmăririlor, în materie penală, permite eliminarea complexităţii şi a riscurilor de întârziere inerente procedurilor actuale de extrădare. Relaţiile de cooperare clasice care au dominat până în prezent între statele membre ar trebui să fie înlocuite cu un sistem de liberă circulaţie a deciziilor judiciare în materie penală, atât a celor anterioare sentinţei de condamnare, cât şi a celor definitive, într-un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.

(6) Mandatul european de arestare prevăzut în prezenta decizie-cadru constituie prima concretizare, în domeniul dreptului penal, a principiului recunoaşterii reciproce pe care Consiliul European l-a calificat drept "piatra de temelie" a cooperării judiciare.

(7) Dat fiind faptul că obiectivul de a înlocui sistemul de extrădare multilateral întemeiat pe Convenţia europeană privind extrădarea din 13 decembrie 1957 nu poate fi suficient realizat de statele membre acţionând unilateral şi prin urmare, datorită dimensiunii şi efectelor sale, poate fi mai bine realizat la nivelul Uniunii, Consiliul poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum se prevede la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi la articolul 5 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut de acest ultim articol, prezenta decizie-cadru nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(8) Deciziile privind executarea mandatului european de arestare trebuie să facă obiectul unor controale suficiente, ceea ce înseamnă că o autoritate judiciară din statul membru în care a fost arestată persoana căutată va trebui să ia decizia de predare a acesteia.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...