Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Directiva nr. 91/2002 privind performanța energetică a clădirilor
Număr celex: 32002L0091

În vigoare de la 04.01.2003

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

DIRECTIVA 2002/91/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 16 decembrie 2002
privind performanța energetică a clădirilor

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special art. 175 alin. (1),

având în vedere propunerea Comisiei1,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social2,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor3,

în conformitate cu procedura prevăzută în art. 251 din Tratat4,

întrucât:

(1) Art. 6 din Tratat prevede includerea cerințelor de protecție a mediului înconjurător în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Comunității;

(2) Resursele naturale, la a căror utilizare prudentă și rațională se referă art. 174 din Tratat, includ produse petroliere, gaze naturale și combustibili solizi, care reprezintă surse esențiale de energie, dar care sunt totodată și principalele surse de emisii de bioxid de carbon;

(3) Creșterea randamentului energetic constituie o componentă importantă a pachetului de politici și măsuri necesare pentru respectarea Protocolului de la Kyoto și ar trebui să facă parte din orice pachet de politici având drept scop îndeplinirea unor angajamente viitoare;

(4) Gestionarea cererii de energie este un instrument important care dă Comunității posibilitatea de a influența piața globală a energiei și, în consecință, siguranța aprovizionării cu energie pe termen mediu și lung;

(5) În concluziile adoptate la 30 mai 2000 și la 5 decembrie 2000, Consiliul a aprobat planul de acțiune al Comisiei privind randamentul energetic și a solicitat măsuri specifice în sectorul construcțiilor;

(6) Sectorul rezidențial și terțiar, constituit în cea mai mare parte din clădiri, reprezintă peste 40% din consumul energetic final din Comunitate; acest sector se va extinde în continuare, tendință care va duce inevitabil la creșterea consumurilor de energie și, în consecință, a emisiilor de bioxid de carbon;

(7) Directiva 93/76/CEE a Consiliului din 13 septembrie 1993 de limitare a emisiilor de bioxid de carbon prin îmbunătățirea randamentului energetic (SAVE)5, prin care se solicită statelor membre să elaboreze și să pună în aplicare programe în domeniul randamentului energetic pentru sectorul construcțiilor și să prezinte rapoarte cu privire la măsurile luate, a început să producă efecte benefice importante care se fac deja simțite. Totuși, este nevoie de un instrument juridic complementar pentru a stabili acțiuni mai concrete, care să vizeze exploatarea marelui potențial, încă nevalorificat, al economisirii de energie și reducerea marilor decalaje între statele membre în ceea ce privește rezultatele obținute în acest sector;

(8) Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind armonizarea dispozițiilor legale, de reglementare și administrative ale statelor membre referitoare la produsele de construcție6, impune ca lucrările de construcții, precum și instalațiile lor de încălzire, răcire și ventilație, să fie proiectate și realizate astfel încât cantitatea de energie necesară pe durata utilizării acestora să fie redusă, avându-se în vedere condițiile climatice locale și confortul locatarilor;

(9) Măsurile care vizează îmbunătățirea în continuare a performanței energetice a clădirilor ar trebui să țină seama de condițiile climatice și locale, precum și de ambianța climatică din interior și de raportul cost-eficiență. Ele nu ar trebui să contravină altor cerințe esențiale referitoare la clădiri, cum ar fi accesibilitatea, siguranța și destinația prevăzută a clădirii;

(10) Performanța energetică a clădirilor ar trebui calculată pe baza unei metodologii care să poată fi diferențiată de la o regiune la alta, și care să includă, în afară de izolația termică, și alți factori care joacă un rol din ce în ce mai important, cum ar fi instalațiile de încălzire și de climatizare, folosirea surselor de energie regenerabilă și proiectarea clădirii. O abordare comună a acestui proces, dus la îndeplinire de specialiști calificați și/sau autorizați, a căror independență trebuie să fie garantată pe baza unor criterii obiective, va contribui la omogenizarea regulilor în ceea ce privește eforturile statelor membre de a economisi energia în sectorul construcțiilor și va permite în egală măsură viitorilor proprietari sau utilizatori să aibă o viziune clară asupra performanței energetice pe piața imobiliară în cadrul Comunității;

(11) Comisia intenționează să elaboreze în continuare standarde, ca de exemplu EN 832 și prEN 13790, pentru a include, de asemenea, sistemele de climatizare și iluminat;

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...