Consiliul Uniunii Europene

Regulamentul nr. 708/2007 privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local
Număr celex: 32007R0708

În vigoare de la 28.06.2007

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

REGULAMENTUL (CE) NR. 708/2007 AL CONSILIULUI
din 11 iunie 2007
privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a
speciilor absente la nivel local

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37 și articolul 299 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

întrucât:

(1) În conformitate cu articolul 6 din tratat, cerințele de protecție a mediului trebuie să fie integrate în definiția și punerea în aplicare a politicilor și a activităților comunitare, în special în vederea promovării dezvoltării durabile.

(2) Acvacultura este un sector în plină dezvoltare care încurajează inovația și explorarea de noi debușeuri. Diversificarea speciilor crescute este importantă pentru industria acvaculturii, în vederea adaptării producției la condițiile de piață.

(3) În trecut acvacultura a avut de câștigat din punct de vedere economic în urma introducerii speciilor exotice și în urma transferului speciilor absente la nivel local (de exemplu, păstrăvul curcubeu, stridia de Pacific și somonul), iar viitorul obiectiv politic este optimizarea câștigurilor asociate cu introducerea și transferul, evitând în același timp deteriorarea ecosistemelor, împiedicând interacționarea biologică negativă, inclusiv modificarea genetică, cu populațiile indigene și restricționând răspândirea speciilor nevizate și impacturile în detrimentul habitatelor naturale.

(4) Speciile exotice invadatoare au fost identificate ca una dintre cauzele principale de pierdere a speciilor indigene și de distrugere a biodiversității. În conformitate cu articolul 8 litera (h) din Convenția privind diversitatea biologică (CDB), din care face parte și Comunitatea, fiecare parte contractuală trebuie, pe cât posibil și după caz, să prevină introducerea, să controleze sau să eradicheze acele specii exotice care pun în pericol ecosistemele, habitatele sau alte specii. În special, Conferința părților la CDB a adoptat Decizia VI/23 privind speciile exotice care amenință ecosistemele, habitatele sau alte specii, în a cărei anexă sunt prevăzute principiile directoare pentru prevenirea, introducerea și atenuarea impacturilor acestor specii exotice.

(5) Transferul speciilor din arealul lor natural în zone în care acestea sunt absente la nivel local din motive biogeografice specifice poate prezenta riscuri pentru ecosistemele din zonele respective și trebuie să fie de asemenea reglementat prin prezentul regulament.

(6) Prin urmare, Comunitatea trebuie să își dezvolte propriul cadru pentru a garanta protecția corespunzătoare a habitatelor acvatice față de riscurile asociate cu utilizarea în acvacultură a speciilor neindigene. Acest cadru trebuie să includă proceduri pentru analizarea eventualelor riscuri, luarea de măsuri pe baza principiilor preventive și adoptarea unor planuri de intervenție, unde este cazul. Aceste proceduri trebuie să se bazeze pe experiența acumulată prin cadrele voluntare existente și, în special, pe Codul de conduită al Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) privind introducerile și transferurile de organisme marine și pe Codul de conduită al Comisiei Europene Consultative pentru Pescuitul în Apele Interioare (EIFAC) și Manualul de proceduri pentru analizarea introducerii și a transferului de organisme marine și de apă dulce.

(7) Măsurile prevăzute în prezentul regulament trebuie să nu aducă atingere Directivei 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului(2), Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică(3), Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei(4) și Directivei 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură(5).

(8) Eventualele riscuri, care pot fi extinse în unele cazuri, sunt inițial mai evidente la nivel local. Caracteristicile mediilor acvatice locale de pe teritoriul Comunității sunt foarte diverse, iar statele membre dispun de cunoștințele și expertiza corespunzătoare pentru a evalua și administra riscurile care amenință mediile acvatice aflate sub suveranitatea sau jurisdicția lor. Prin urmare, se impune ca punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în prezentul regulament să intre în primul rând în responsabilitatea statelor membre.

(9) Trebuie luat în considerare faptul că mutarea speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local care are loc în instalații închise pentru acvacultură, care sunt sigure și care prezintă un risc scăzut de evadare, nu trebuie supusă unui studiu prealabil de evaluare a riscului asupra mediului.

(10) Cu toate acestea, în cazurile în care riscurile nu sunt neglijabile și pot afecta alte state membre, trebuie să existe un sistem comunitar pentru consultarea părților interesate și validarea permiselor înainte de acordarea lor de către statele membre. Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului(6), trebuie să ofere recomandări științifice în cursul consultării, iar Comitetul consultativ pentru pescuit și acvacultură înființat prin Decizia 1999/478/CE a Comisiei(7) trebuie să acorde consultanță părților interesate în domeniul acvaculturii și al protecției mediului.

(11) Anumite specii exotice au fost utilizate în acvacultură pe o perioadă lungă în anumite părți ale Comunității. Prin urmare, activitățile aferente trebuie să beneficieze de un tratament diferențial care să faciliteze dezvoltarea acestora fără nici o altă obligație administrativă suplimentară, cu condiția ca sursa să furnizeze rezerve în care nu sunt prezente specii nevizate. Statelor membre care doresc să restricționeze utilizarea pe termen lung a acestor specii pe teritoriul lor trebuie să li se permită acest lucru.

(12) Niciuna dintre dispozițiile prezentului regulament nu împiedică statele membre să reglementeze prin regulamente interne conservarea speciilor exotice sau absente la nivel local în acvarii private sau iazuri de grădină.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...