Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Directiva nr. 44/1998 privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice
Număr celex: 31998L0044

În vigoare de la 30 iulie 1998

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI 98/44/CE
din 6 iulie 1998
privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special art. 100a,

având în vedere propunerea Comisiei(1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social(2),

în conformitate cu procedura prevăzută în art. 189b din Tratat(3),

(1) întrucât biotehnologia și ingineria genetică joacă un rol din ce în ce mai important întro gamă largă de sectoare, iar protecția invențiilor biotehnologice va prezenta cu siguranță o importanță fundamentală pentru dezvoltarea industrială comunitară;

(2) întrucât, mai ales în domeniul ingineriei genetice, cercetarea și dezvoltarea necesită investiții considerabile cu grad ridicat de risc și doar o protecție juridică adecvată le poate face așadar profitabile;

(3) întrucât o protecție eficientă și armonizată în toate statele membre este esențială pentru menținerea și încurajarea investițiilor în domeniul biotehnologiei;

(4) întrucât în urma respingerii de către Parlamentul European a textului comun, aprobat de comitetul de conciliere, pentru o Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice(4), Parlamentul European și Consiliul au stabilit că protecția juridică a invențiilor biotehnologice necesită clarificări;

(5) întrucât există neconcordanțe în ceea ce privește protecția juridică a invențiilor biotehnologice oferită de legile și practicile din diversele state membre; întrucât aceste neconcordanțe ar putea crea bariere comerciale și implicit piedici în funcționarea corespunzătoare a pieței interne;

(6) întrucât este probabil ca aceste neconcordanțe să se amplifice pe măsură ce statele membre vor adopta noi legi și practici administrative diferite, sau pe măsură ce jurisprudențele naționale care interpretează această legislație se dezvoltă în mod diferit;

(7) întrucât dezvoltarea necoordonată a legislației naționale privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice în cadrul Comunității poate constitui un factor de descurajare a comerțului, în detrimentul dezvoltării industriale a acestor invenții și al funcționării corespunzătoare a pieței interne;

(8) întrucât protecția juridică a invențiilor biotehnologice nu necesită crearea unui corp de legi separat în locul reglementărilor cuprinse în legislațiile naționale privind brevetele de invenții; întrucât reglementările legislațiilor naționale privind brevetele de invenții constituie în continuare baza pentru protecția juridică a invențiilor biotehnologice ținându-se cont de faptul că acestea trebuie adaptate sau completate în anumite privințe, având în vedere progresele tehnologice care implică material biologic și care îndeplinesc de asemenea condițiile de brevetare;

(9) întrucât, în anumite cazuri, cum ar fi excluderea din categoria produselor brevetabile a varietăților de plante și animale și a proceselor biologice esențiale pentru producerea plantelor și animalelor, unele concepte cuprinse în legislația națională bazată pe convențiile internaționale privind brevetele și varietățile de plante au dat naștere unui sentiment de nesiguranță în ceea ce privește protecția invențiilor biotehnologice și a anumitor invenții microbiologice; întrucât este necesară armonizarea pentru clarificarea incertitudinii menționate;

(10) întrucât trebuie să se țină cont de potențialul de dezvoltare a biotehnologiei în domeniul mediului și mai ales de utilitatea acestei tehnologii pentru dezvoltarea unor metode de cultivare mai puțin poluante și mai economice din punct de vedere al modului de exploatare a pământului; întrucât sistemul de brevetare trebuie utilizat pentru a încuraja cercetarea acestor procese și aplicarea lor;

(11) întrucât dezvoltarea biotehnologiei este importantă pentru țările în curs de dezvoltare, atât în domeniul sănătății și combaterii epidemiilor și bolilor endemice majore, cât și în cel al combaterii foametei în întreaga lume; întrucât sistemul de brevetare trebuie să fie utilizat de asemenea pentru încurajarea cercetării în aceste domenii; întrucât trebuie să fie promovate procedurile internaționale pentru difuzarea acestor tehnologii în lumea a treia și în beneficiul grupurilor de populație în cauză;

(12) întrucât Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (ACDPI)(5), semnat de Comunitatea Europeană și de statele membre, a intrat în vigoare și prevede că trebuie garantată protecția brevetelor pentru produse și procese în toate domeniile tehnologiei;

(13) întrucât cadrul juridic comunitar pentru protecția invențiilor biotehnologice se poate limita la stabilirea unor principii care se aplică brevetabilității materialului biologic ca atare, aceste principii fiind menite în special să stabilească diferența dintre invenții și descoperiri în ceea ce privește brevetabilitatea anumitor elemente de origine umană, domeniului de aplicare a protecției conferite de un brevet unei invenții biotehnologice, dreptului de utilizare a unui mecanism de stocare în afară de descrierile scrise și, în final, opțiunii de a dobândi licențe obligatorii fără drept de exclusivitate în ceea ce privește interdependența dintre varietățile de plante și invenții, și invers;

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...