Parlamentul României

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României*)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 12.09.2011

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 6

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

___________

*) Republicată în temeiul dispozițiilor art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2009 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 3 octombrie 2009 și aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 20 iunie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004 și a mai fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2004 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 din 9 octombrie 2004, aprobată prin Legea nr. 592/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.232 din 21 decembrie 2004.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Prezenta lege reglementează modul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României.

(2) Președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.

(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.

(4) În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea prevăzută la alin. (3), se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii 2 candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

(5) Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Președintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată.

Art. 2. -

(1) În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificații:

a) perioadă electorală - intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor și se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor și data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfășurarea efectivă a votării, numărarea și centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatului, validarea alegerilor și publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;

b) majoritatea de voturi ale alegătorilor - se determină ca parte întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente și cifra 2, la care se adaugă o unitate, și reprezintă numărul minim de voturi valabil exprimate pe care trebuie să le obțină un candidat, în primul tur, pentru a fi ales Președinte al României;

c) liste electorale permanente - listele cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;

d) act de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.
Modificări (1)

(2) Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar și titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Puneri în aplicare (1)

Art. 3. -

Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituția României, republicată, veghează la respectarea în întreaga țară a prevederilor prezentei legi și confirmă rezultatele sufragiului.

Art. 4. -

(1) La alegerile pentru Președintele României se pot prezenta candidați propuși de partide politice sau alianțe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare, precum și candidați independenți. Partidele și alianțele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianțe politice care propune un candidat nu pot propune și candidați în mod separat.

(2) Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține un singur candidat.

Art. 5. - Puneri în aplicare (1)

(1) Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Cu cel puțin 45 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre.
Modificări (1)

(2) În situațiile prevăzute la art. 97 alin. (1) din Constituția României, republicată, data alegerilor va fi stabilită prin hotărâre și adusă la cunoștința publică de Guvern în cel mult 30 de zile de la data la care a intervenit vacanța funcției.

(3) Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor se adoptă la propunerea Ministerului Administrației și Internelor și a Autorității Electorale Permanente.

Art. 6. -

(1) În situația în care mai multe partide politice, alianțe politice și organizații legal constituite ale cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale doresc să propună același candidat la funcția de Președinte al României, acestea se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație legal constituită a cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. Denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.
Jurisprudență (1)

(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la data completării acestui birou electoral cu reprezentanții Autorității Electorale Permanente și ai partidelor politice parlamentare.

(3) Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea acestuia.
Jurisprudență (1)

(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată în scris de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de cel mult 24 de ore de la afișare.

(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de cel mult 24 de ore de la afișare.

(6) Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea contestației, prin hotărâri definitive și irevocabile, care se comunică Biroului Electoral Central.
Modificări (1)

(7) Acordul de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central, până cel mai târziu cu 4 zile înaintea datei la care expiră termenul de depunere a candidaturilor.

(8) Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale.

CAPITOLUL II Organizarea și desfășurarea alegerilor

SECȚIUNEA 1 Listele electorale permanente și tabelele electorale

Art. 7. - Modificări (1)

(1) Listele electorale permanente se întocmesc pe comune, orașe și municipii, după caz, și cuprind toți alegătorii care domiciliază în comuna, orașul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate și, după caz, străzi, iar la orașe, municipii și subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor pe străzi și, după caz, blocuri.

(3) Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate.

(4) În cazul în care listele electorale permanente nu pot fi întocmite în conformitate cu prevederile alin. (1)-(3), alegătorii pot fi înscriși în listele electorale permanente în ordine alfabetică, cu avizul biroului electoral județean sau biroului electoral al sectorului municipiului București, care se comunică Autorității Electorale Permanente.

(5) În cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date selectează și prelucrează datele privind alegătorii cuprinse în Registrul național de evidență a persoanelor, tipărește și pune gratuit la dispoziția primarilor, prin structurile sale teritoriale, două exemplare ale listelor electorale permanente. Listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale, de șeful serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor și de șeful structurii teritoriale a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(6) Un exemplar al listelor electorale permanente se păstrează de primar, iar celălalt se predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit.

(7) Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unității administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar de evidență a persoanelor.

(8) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligați să pună la dispoziția acestora, spre consultare, listele electorale permanente și să organizeze acțiuni de informare și de îndrumare a alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare.

(9) Plângerile privind omisiunile, înscrierile greșite, oricare alte erori din liste, precum și refuzul de a permite verificarea înscrierii se fac în scris la primarul localității, acesta fiind obligat să se pronunțe, prin dispoziție, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(10) Contestațiile cu privire la soluționarea plângerilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea dispoziției primarului, la judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul și se soluționează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(11) În termen de 48 de ore de la soluționarea plângerilor și operarea modificărilor în listele electorale permanente, primarii au obligația de a le transmite judecătoriilor și Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

Art. 8. - Modificări (1)

(1) Cu cel puțin 5 zile înainte de data alegerilor, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, prin structurile sale teritoriale, tipărește și pune gratuit la dispoziția primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, actualizate, care cuprind alegătorii din fiecare secție de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale, de șeful serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor și de șeful structurii teritoriale a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(2) Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate, numărul secției de votare, precum și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

(3) Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu două zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare și un exemplar este utilizat în data alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(4) Orice neconcordanță între lista electorală permanentă și copie se soluționează de primar de îndată, prin dispoziție, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

(5) Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după predarea copiei la biroul electoral al secției de votare, se comunică în scris, de îndată, acestuia de către primar.

Art. 9. -

(1) Alegătorii care se prezintă la vot și fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective, însă au fost omiși din copia listei electorale permanente, existentă la biroul electoral al secției de votare, precum și membrii biroului electoral al secției de votare, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii și care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secție, alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraș sau municipiu decât cel de domiciliu, precum și alegătorii care votează la secțiile de votare din străinătate sunt înscriși într-un tabel cuprinzând numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate, precum și alte elemente stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Alegătorii care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, potrivit art. 45 alin. (1), sunt înscriși într-un alt tabel.

SECȚIUNEA a 2-a Secțiile de votare

Art. 10. - Modificări (1)

Secțiile de votare se organizează după cum urmează:

a) în localitățile cu o populație de peste 1.000 de locuitori, câte o secție de votare la 1.000-2.000 de alegători;

b) în localitățile cu o populație sub 1.000 de locuitori, o singură secție de votare;

c) se pot organiza secții de votare și în satele, grupele de sate sau cartierele cu o populație de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanță mai mare de 3 km față de sediul celei mai apropiate secții de votare din reședința comunei, orașului sau municipiului;

d) în orașe, municipii și comune se vor organiza secții de votare speciale, de regulă în gări, autogări și aerogări; se vor organiza secții de votare speciale și în campusurile universitare; în aceste secții își exercită dreptul de vot alegătorii prevăzuți la art. 44 alin. (4).

Art. 11. - Modificări (1)

(1) Delimitarea secțiilor de votare se stabilește de primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, în termen de cel mult 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor. Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date asigură datele, informațiile și sprijinul necesare pentru îndeplinirea de către primari a acestei obligații.

(2) Stabilirea secțiilor de votare speciale se va face de către Guvern, prin hotărâre, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1). În acest sens instituțiile prefectului vor asigura furnizarea tuturor datelor și informațiilor necesare.

(3) Numerotarea secțiilor de votare de pe raza teritorială a unui județ, respectiv a municipiului București se stabilește de către prefect, în termen de cel mult 5 zile de la delimitarea secțiilor de votare, respectiv stabilirea secțiilor de votare speciale, începând cu localitatea reședință de județ și continuând cu cele din municipii, orașe și comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

(4) În cel mult 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), prefecții comunică Autorității Electorale Permanente delimitarea, respectiv stabilirea, și numerotarea fiecărei secții de votare, precum și alte date relevante privind imobilul în care se va desfășura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificări privind delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și locurile de desfășurare a votării se comunică Autorității Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la producerea acestora.

(5) Cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor, prefecții aduc la cunoștința publică delimitarea și numerotarea fiecărei secții de votare, prin publicații în care se indică și locul de desfășurare a votării.

(6) Primarii și secretarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date vor asigura datele, informațiile și sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecți a obligațiilor prevăzute la alin. (2)-(5).

Art. 12. - Puneri în aplicare (1)

(1) Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(2) În afara secțiilor de votare prevăzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din țara respectivă, secții de votare și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(3) Organizarea și numerotarea secțiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la art. 11 alin. (4), ministrul afacerilor externe aduce la cunoștința publică numerotarea fiecărei secții de votare din străinătate, precum și locurile de desfășurare a votării.
Modificări (1)

SECȚIUNEA a 3-a Birourile electorale

Art. 13. -

(1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, locțiitorii acestora și reprezentanții Autorității Electorale Permanente în birourile electorale nu pot avea apartenență politică. Candidații în alegeri, soțul, soția, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
Puneri în aplicare (1)

(3) În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a funcției de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.
Puneri în aplicare (1)

(4) Nimeni nu poate fi în același timp membru a două sau mai multe birouri electorale.
Puneri în aplicare (1)

(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii și completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al biroului electoral.
Puneri în aplicare (1)

Art. 14. - Puneri în aplicare (1)

(1) Birourile electorale lucrează legal în prezența majorității membrilor care le compun.
Puneri în aplicare (1)

(2) Ședințele birourilor electorale sunt conduse de președinți.
Puneri în aplicare (1)

(3) În lipsa președintelui biroului electoral, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de locțiitorul său.
Puneri în aplicare (1)

(4) Prezența la ședințe a membrilor birourilor electorale este obligatorie. În cazuri justificate, președinții birourilor electorale pot aproba ca unii membri ai acestora să lipsească de la ședință.
Puneri în aplicare (1)

(5) Birourile electorale adoptă acte și iau măsuri, potrivit competenței lor, numai cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.

Art. 15. -

(1) Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
Puneri în aplicare (1)

(2) Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua votării, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 16-23.
Puneri în aplicare (1)

(3) Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de prezenta lege sau în condițiile prevăzute de art. 56 alin. (5). Constatarea încetării de drept a calității de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către președintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Art. 16. -

(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 10 reprezentanți ai formațiunilor politice.

(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție în ședință publică, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai Curții. Data ședinței se aduce la cunoștința publică prin mass-media de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu două zile înainte de desfășurarea acesteia.

(3) Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele, vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanții formațiunilor politice neparlamentare care au propus candidați.

(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...