Back

Parlamentul României

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României*)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 02.10.2004

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

___________

*) Republicată în temeiul dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 3 octombrie 2009 şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 98/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 20 iunie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004 şi a mai fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2004 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 din 9 octombrie 2004, aprobată prin Legea nr. 592/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.232 din 21 decembrie 2004.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

(1) Prezenta lege reglementează modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României.

(2) Preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi.

(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

(4) În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea prevăzută la alin. (3), se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii 2 candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

(5) Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Preşedintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată.

Art. 2. -

(1) În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) perioadă electorală - intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatului, validarea alegerilor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;

b) majoritatea de voturi ale alegătorilor - se determină ca parte întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi cifra 2, la care se adaugă o unitate, şi reprezintă numărul minim de voturi valabil exprimate pe care trebuie să le obţină un candidat, în primul tur, pentru a fi ales Preşedinte al României;

c) liste electorale permanente - listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;

d) act de identitate - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.
Modificări (1)

(2) Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Puneri în aplicare (1)

Art. 3. -

Curtea Constituţională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituţia României, republicată, veghează la respectarea în întreaga ţară a prevederilor prezentei legi şi confirmă rezultatele sufragiului.

Art. 4. -

(1) La alegerile pentru Preşedintele României se pot prezenta candidaţi propuşi de partide politice sau alianţe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare, precum şi candidaţi independenţi. Partidele şi alianţele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianţe politice care propune un candidat nu pot propune şi candidaţi în mod separat.

(2) Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine un singur candidat.

Art. 5. - Puneri în aplicare (1)

(1) Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Cu cel puţin 45 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre.
Modificări (1)

(2) În situaţiile prevăzute la art. 97 alin. (1) din Constituţia României, republicată, data alegerilor va fi stabilită prin hotărâre şi adusă la cunoştinţa publică de Guvern în cel mult 30 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei.

(3) Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor se adoptă la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Autorităţii Electorale Permanente.

Art. 6. -

(1) În situaţia în care mai multe partide politice, alianţe politice şi organizaţii legal constituite ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale doresc să propună acelaşi candidat la funcţia de Preşedinte al României, acestea se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie legal constituită a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală. Alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. Denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.
Jurisprudență (1)

(2) Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la data completării acestui birou electoral cu reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi ai partidelor politice parlamentare.

(3) Biroul Electoral Central se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea acestuia.
Jurisprudență (1)

(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată în scris de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de cel mult 24 de ore de la afişare.

(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de cel mult 24 de ore de la afişare.

(6) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă asupra contestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei, prin hotărâri definitive şi irevocabile, care se comunică Biroului Electoral Central.
Modificări (1)

(7) Acordul de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central, până cel mai târziu cu 4 zile înaintea datei la care expiră termenul de depunere a candidaturilor.

(8) Dispoziţiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale.

CAPITOLUL II Organizarea şi desfăşurarea alegerilor

SECŢIUNEA 1 Listele electorale permanente şi tabelele electorale

Art. 7. Modificări (1)

(1) Listele electorale permanente se întocmesc pe comune, oraşe şi municipii, după caz, şi cuprind toţi alegătorii care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor pe străzi şi, după caz, blocuri.

(3) Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate.

(4) În cazul în care listele electorale permanente nu pot fi întocmite în conformitate cu prevederile alin. (1)-(3), alegătorii pot fi înscrişi în listele electorale permanente în ordine alfabetică, cu avizul biroului electoral judeţean sau biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, care se comunică Autorităţii Electorale Permanente.

(5) În cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date selectează şi prelucrează datele privind alegătorii cuprinse în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, tipăreşte şi pune gratuit la dispoziţia primarilor, prin structurile sale teritoriale, două exemplare ale listelor electorale permanente. Listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

(6) Un exemplar al listelor electorale permanente se păstrează de primar, iar celălalt se predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit.

(7) Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unităţii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor.

(8) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligaţi să pună la dispoziţia acestora, spre consultare, listele electorale permanente şi să organizeze acţiuni de informare şi de îndrumare a alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare.

(9) Plângerile privind omisiunile, înscrierile greşite, oricare alte erori din liste, precum şi refuzul de a permite verificarea înscrierii se fac în scris la primarul localităţii, acesta fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(10) Contestaţiile cu privire la soluţionarea plângerilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea dispoziţiei primarului, la judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul şi se soluţionează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(11) În termen de 48 de ore de la soluţionarea plângerilor şi operarea modificărilor în listele electorale permanente, primarii au obligaţia de a le transmite judecătoriilor şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Art. 8. Modificări (1)

(1) Cu cel puţin 5 zile înainte de data alegerilor, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, prin structurile sale teritoriale, tipăreşte şi pune gratuit la dispoziţia primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, actualizate, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, de şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor şi de şeful structurii teritoriale a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

(2) Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, numărul secţiei de votare, precum şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

(3) Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu două zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în data alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(4) Orice neconcordanţă între lista electorală permanentă şi copie se soluţionează de primar de îndată, prin dispoziţie, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

(5) Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după predarea copiei la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică în scris, de îndată, acestuia de către primar.

Art. 9.

(1) Alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente, existentă la biroul electoral al secţiei de votare, precum şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie, alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate sunt înscrişi într-un tabel cuprinzând numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, precum şi alte elemente stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, potrivit art. 45 alin. (1), sunt înscrişi într-un alt tabel.

SECŢIUNEA a 2-a Secţiile de votare

Art. 10. Modificări (1)

Secţiile de votare se organizează după cum urmează:

a) în localităţile cu o populaţie de peste 1.000 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de alegători;

b) în localităţile cu o populaţie sub 1.000 de locuitori, o singură secţie de votare;

c) se pot organiza secţii de votare şi în satele, grupele de sate sau cartierele cu o populaţie de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de sediul celei mai apropiate secţii de votare din reşedinţa comunei, oraşului sau municipiului;

d) în oraşe, municipii şi comune se vor organiza secţii de votare speciale, de regulă în gări, autogări şi aerogări; se vor organiza secţii de votare speciale şi în campusurile universitare; în aceste secţii îşi exercită dreptul de vot alegătorii prevăzuţi la art. 44 alin. (4).

Art. 11. Modificări (1)

(1) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, în termen de cel mult 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor. Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date asigură datele, informaţiile şi sprijinul necesare pentru îndeplinirea de către primari a acestei obligaţii.

(2) Stabilirea secţiilor de votare speciale se va face de către Guvern, prin hotărâre, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1). În acest sens instituţiile prefectului vor asigura furnizarea tuturor datelor şi informaţiilor necesare.

(3) Numerotarea secţiilor de votare de pe raza teritorială a unui judeţ, respectiv a municipiului Bucureşti se stabileşte de către prefect, în termen de cel mult 5 zile de la delimitarea secţiilor de votare, respectiv stabilirea secţiilor de votare speciale, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

(4) În cel mult 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), prefecţii comunică Autorităţii Electorale Permanente delimitarea, respectiv stabilirea, şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi alte date relevante privind imobilul în care se va desfăşura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificări privind delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, precum şi locurile de desfăşurare a votării se comunică Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la producerea acestora.

(5) Cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor, prefecţii aduc la cunoştinţa publică delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, prin publicaţii în care se indică şi locul de desfăşurare a votării.

(6) Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date vor asigura datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecţi a obligaţiilor prevăzute la alin. (2)-(5).

Art. 12. - Puneri în aplicare (1)

(1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(2) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(3) Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la art. 11 alin. (4), ministrul afacerilor externe aduce la cunoştinţa publică numerotarea fiecărei secţii de votare din străinătate, precum şi locurile de desfăşurare a votării.
Modificări (1)

SECŢIUNEA a 3-a Birourile electorale

Art. 13. -

(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, locţiitorii acestora şi reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente în birourile electorale nu pot avea apartenenţă politică. Candidaţii în alegeri, soţul, soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
Puneri în aplicare (1)

(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.
Puneri în aplicare (1)

(4) Nimeni nu poate fi în acelaşi timp membru a două sau mai multe birouri electorale.
Puneri în aplicare (1)

(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii şi completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al biroului electoral.
Puneri în aplicare (1)

Art. 14. - Puneri în aplicare (1)

(1) Birourile electorale lucrează legal în prezenţa majorităţii membrilor care le compun.
Puneri în aplicare (1)

(2) Şedinţele birourilor electorale sunt conduse de preşedinţi.
Puneri în aplicare (1)

(3) În lipsa preşedintelui biroului electoral, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de locţiitorul său.
Puneri în aplicare (1)

(4) Prezenţa la şedinţe a membrilor birourilor electorale este obligatorie. În cazuri justificate, preşedinţii birourilor electorale pot aproba ca unii membri ai acestora să lipsească de la şedinţă.
Puneri în aplicare (1)

(5) Birourile electorale adoptă acte şi iau măsuri, potrivit competenţei lor, numai cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.

Art. 15. -

(1) Reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
Puneri în aplicare (1)

(2) Reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale pot fi înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar şi în ziua votării, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 16-23.
Puneri în aplicare (1)

(3) Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de prezenta lege sau în condiţiile prevăzute de art. 56 alin. (5). Constatarea încetării de drept a calităţii de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către preşedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Art. 16. -

(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice.

(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în şedinţă publică, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică prin mass-media de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu două zile înainte de desfăşurarea acesteia.

(3) Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intră preşedintele, vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanţii formaţiunilor politice neparlamentare care au propus candidaţi.

(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire.

(6) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formaţiune politică care nu este reprezentată în Parlament şi a propus candidat comunică Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a candidaţilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţii, în limita numărului de reprezentanţi prevăzut la alin. (1).

(7) Biroul Electoral Central are un aparat tehnic de lucru format din personal de specialitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, al Autorităţii Electorale Permanente şi al Institutului Naţional de Statistică.

(8) Biroul Electoral Central, în componenţa prevăzută la alin. (4), adoptă prin hotărâre, în termen de 3 zile de la constituire, un regulament de organizare şi funcţionare a birourilor electorale şi a aparatului de lucru al acestora, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi este obligatoriu pentru toate birourile electorale şi aparatul tehnic al acestora.
Puneri în aplicare (1)

se încarcă...