Back

Parlamentul României

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 28.07.2011

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

Prezenta lege are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.

Art. 2. -

Prezenta lege prevede măsuri la nivel naţional privind:

a) definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite şi să prevină producerea unor evenimente dăunătoare şi să reducă efectele acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg;

b) evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării pe baza unor metode şi criterii comune, stabilite la nivel european;

c) obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul de combatere a poluării aerului şi a disconfortului cauzat de acesta, precum şi pentru a monitoriza pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile rezultate în urma măsurilor luate la nivel naţional şi european;

d) garantarea faptului că informaţiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziţia publicului;

e) menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare şi/sau îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;

f) promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea reducerii poluării aerului;

g) îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte.

Art. 3. -

În sensul prezentei legi termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) aer înconjurător - aerul din troposferă, cu excepţia celui de la locurile de muncă, astfel cum sunt definite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă, unde publicul nu are de regulă acces şi pentru care se aplică dispoziţiile privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă;

b) poluant - orice substanţă prezentă în aerul înconjurător şi care poate avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau a mediului ca întreg;

c) nivel - concentraţia unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafeţe într-o perioadă de timp dată;

d) evaluare - orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, previziona sau estima niveluri;

e) valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării şi prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, ce se atinge într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit odată ce a fost atins;

f) nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, care dacă este depăşit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu şi asupra oamenilor;

g) marjă de toleranţă - procentul din valoarea-limită cu care poate fi depăşită acea valoare, conform condiţiilor stabilite în prezenta lege;

h) planuri de calitate a aerului - planurile prin care se stabilesc măsuri pentru atingerea valorilor-limită sau ale valorilor-ţintă;

i) valoare-ţintă - nivelul stabilit, în scopul evitării şi prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, care trebuie să fie atins pe cât posibil într-o anumită perioadă;

j) prag de alertă - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată a populaţiei, în general, şi la care trebuie să se acţioneze imediat;

k) prag de informare - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată pentru categorii ale populaţiei deosebit de sensibile şi pentru care este necesară informarea imediată şi adecvată;

l) prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, se poate utiliza o combinaţie de măsurări fixe şi tehnici de modelare şi/sau măsurări indicative;

m) prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, este suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivă;

n) obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie să fie atins, pe termen lung, cu excepţia cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin măsuri proporţionate, cu scopul de a asigura o protecţie efectivă a sănătăţii umane şi a mediului;

o) contribuţii din surse naturale - emisii de poluanţi care nu rezultă direct sau indirect din activităţi umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, activităţile seismice, activităţile geotermale, incendiile de pe terenuri sălbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul în atmosferă al particulelor naturale care provin din regiuni uscate;

p) zonă - parte a teritoriului ţării delimitată în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător;

q) aglomerare - zonă care reprezintă o conurbaţie cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori sau, acolo unde populaţia este mai mică ori egală cu 250.000 de locuitori, având o densitate a populaţiei pe km2 mai mare de 3.000 de locuitori;

r) PM10 - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM10, SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 µm;

s) PM2,5 - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM2,5; SR EN 14907, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 2,5 µm;

ş) indicator mediu de expunere - nivelul mediu determinat pe baza unor măsurări efectuate în amplasamentele de fond urban de pe întreg teritoriul ţării şi care oferă indicii cu privire la expunerea populaţiei. Acesta este utilizat pentru calcularea ţintei naţionale de reducere a expunerii şi a obligaţiei referitoare la concentraţia de expunere;

t) obligaţia referitoare la concentraţia de expunere - nivelul stabilit pe baza indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane, care trebuie atins într-o perioadă dată;

ţ) ţinta naţională de reducere a expunerii - reducerea procentuală a expunerii medii a populaţiei, stabilită pentru anul de referinţă cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane, care trebuie să fie atinsă, acolo unde este posibil, într-o perioadă dată;

u) amplasamente de fond urban - locurile din zonele urbane în care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea, în general, a populaţiei urbane;

v) oxizi de azot - suma concentraţiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) şi de dioxid de azot, exprimată în unităţi de concentraţie masică a dioxidului de azot (µg/m3);

w) măsurări fixe - măsurări efectuate în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevare aleatorie, pentru a determina nivelurile, în conformitate cu obiectivele de calitate relevante ale datelor;

x) măsurări indicative - măsurări care respectă obiective de calitate a datelor mai puţin stricte decât cele solicitate pentru măsurări în puncte fixe;

y) compuşi organici volatili COV - compuşi organici proveniţi din surse antropogene şi biogene, alţii decât metanul, care pot produce oxidanţi fotochimici prin reacţie cu oxizii de azot în prezenţa luminii solare;

z) substanţe precursoare ale ozonului - substanţe care contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului, unele dintre ele fiind prevăzute la lit. B din anexa nr. 9;

aa) depuneri totale sau acumulate - cantitatea totală de poluanţi care este transferată din atmosferă pe suprafeţe cum ar fi sol, vegetaţie, apă, clădiri etc., cu o anumită arie, într-un anumit interval de timp;

bb) arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren - cantitatea totală a acestor elemente şi a compuşilor lor conţinută în fracţia PM10;

cc) hidrocarburi aromatice policiclice - compuşi organici formaţi în totalitate din carbon şi hidrogen, alcătuiţi din cel puţin două cicluri aromatice condensate;

dd) mercur total gazos - vapori de mercur elementar şi radicali gazoşi de mercur, de exemplu din compuşi de mercur solubili în apă care au o presiune de vapori suficient de mare pentru a exista în faza gazoasă;

ee) zona de protecţie - suprafaţa de teren din jurul punctului în care se efectuează măsurări fixe, delimitată astfel încât orice activitate desfăşurată în interiorul ei, ulterior instalării echipamentelor de măsurare, să nu afecteze reprezentativitatea datelor de calitate a aerului înconjurător pentru care acesta a fost amplasat;

ff) titular de activitate - orice persoană fizică sau juridică ce exploatează, controlează sau este delegată cu putere economică decisivă privind o activitate cu potenţial impact asupra calităţii aerului înconjurător;

gg) emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate în aerul înconjurător prin ferestre, uşi şi alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intră în mod normal în categoria surselor dirijate de poluare;

hh) emisii din surse fixe - emisii eliberate în aerul înconjurător de utilaje, instalaţii, inclusiv de ventilaţie, din activităţile de construcţii, din alte lucrări fixe care produc sau prin intermediul cărora se evacuează substanţe poluante;

ii) emisii din surse mobile de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător de mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere internă;

jj) emisii din surse difuze de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător din surse de emisii nedirijate de poluanţi atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii şi alte surse care nu au fost definite specific.

Art. 4. -

(1) Punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi se realizează prin Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului, denumit în continuare SNEGICA, care asigură cadrul organizatoric, instituţional şi legal de cooperare între autorităţile şi instituţiile publice, cu competenţe în domeniu, în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei şi a organismelor europene şi internaţionale privind calitatea aerului înconjurător.

(2) SNEGICA cuprinde, ca părţi integrante, următoarele două sisteme:

a) Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului, denumit în continuare SNMCA, care asigură cadrul organizatoric, instituţional şi legal pentru desfăşurarea activităţilor de monitorizare a calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, pe teritoriul României;

b) Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici, denumit în continuare SNIEPA, care asigură cadrul organizatoric, instituţional şi legal pentru realizarea inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă, în mod unitar, pe întreg teritoriul ţării.

(3) SNEGICA îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură evaluarea calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, în aglomerările şi zonele de pe întreg teritoriul ţării;

b) asigură clasificarea şi delimitarea ariilor din zone şi aglomerări în regimuri de evaluare şi în regimuri de gestionare a calităţii aerului înconjurător;

c) asigură realizarea inventarului naţional privind emisiile de poluanţi în atmosferă;

d) asigură elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de menţinere a calităţii aerului, a planurilor de calitate a aerului şi a planurilor de acţiune pe termen scurt;

e) asigură informaţiile necesare realizării rapoartelor către organismele europene şi internaţionale;

f) asigură informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurător.

(4) SNMCA îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură monitorizarea calităţii aerului înconjurător prin Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, denumită în continuare RNMCA, obiectiv de interes public naţional, aflată în administrarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător;

b) asigură calitatea şi controlul calităţii datelor, compatibilitatea şi comparabilitatea acestora în întregul sistem;

c) asigură obţinerea de informaţii în timp real cu privire la calitatea aerului înconjurător şi informarea publicului cu privire la aceasta;

d) asigură obţinerea datelor privind calitatea aerului în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi ale convenţiilor şi acordurilor internaţionale în domeniu la care România este parte.

(5) SNIEPA îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură colectarea datelor necesare în vederea elaborării inventarelor locale şi a inventarului naţional privind emisiile de poluanţi în atmosferă;

b) asigură elaborarea şi validarea inventarelor locale şi a inventarului naţional privind emisiile de poluanţi atmosferici;

c) asigură raportarea inventarului naţional în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi ale convenţiilor internaţionale în domeniu la care România este parte.

Art. 5. -

(1) Autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în realizarea atribuţiilor SNEGICA sunt:

a) autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea, sub autoritatea şi în coordonarea sa;

b) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa;

c) autoritatea publică centrală pentru sănătate şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa;

d) autoritatea publică centrală pentru transporturi şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa;

e) autoritatea publică centrală pentru industrie;

f) autoritatea publică centrală pentru comerţ;

g) autoritatea publică centrală pentru agricultură şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa;

h) autoritatea publică centrală pentru amenajarea teritoriului şi lucrări publice;

i) autoritatea publică centrală pentru administraţie publică şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea sa;

j) autoritatea publică centrală pentru ordine publică şi siguranţă naţională şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea sa;

k) consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti;

l) primăriile, primăriile sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile locale şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;

m) Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale din subordinea sa.

(2) Autorităţile şi instituţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se conformează prevederilor lit. C din anexa nr. 4.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului este autoritatea cu rol de reglementare, decizie şi control în domeniul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării.

(4) Atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor şi instituţiilor publice menţionate la alin. (1) sunt prevăzute la art. 7-23.

(5) Furnizarea datelor şi informaţiilor necesare realizării atribuţiilor fiecărei autorităţi şi instituţii publice în cadrul SNEGICA se face cu titlu gratuit.

(6) În scopul monitorizării impactului poluării atmosferice asupra sănătăţii populaţiei şi mediului, măsurarea şi evaluarea calităţii aerului înconjurător în puncte fixe de măsurare deţinute şi exploatate de către instituţii publice sau autorităţi ale administraţiei publice locale, de către operatori economici, organizaţii neguvernamentale sau alte persoane juridice private se realizează cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 6. -

(1) În scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării se stabilesc aglomerări, zone de evaluare a calităţii aerului înconjurător şi zone de gestionare a calităţii aerului înconjurător.

(2) Aglomerările şi zonele de evaluare a calităţii aerului înconjurător sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Evaluarea calităţii aerului înconjurător se realizează pe întreg teritoriul ţării prin aplicarea prevederilor secţiunii 1 a cap. III.

(4) În fiecare zonă sau aglomerare se delimitează arii, în funcţie de regimurile de evaluare, conform prevederilor subsecţiunii 1.1 a cap. III.

(5) Gestionarea calităţii aerului înconjurător se realizează pe întreg teritoriul ţării prin aplicarea prevederilor secţiunii a 2-a a cap. III.

(6) În fiecare zonă şi aglomerare se delimitează arii, în funcţie de regimurile de gestionare, conform prevederilor subsecţiunii 2.1 a cap. III şi se evidenţiază grafic pe harta zonei sau aglomerării, pentru fiecare poluant în parte. În urma delimitării se întocmesc liste, care cuprind unităţile administrativteritoriale din fiecare arie, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

se încarcă...