Parlamentul României

Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01.01.2011

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 20

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Jurisprudență (1)

(1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.
Jurisprudență (2)

(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (18), Reviste (1)

Art. 2. - Jurisprudență (3), Reviste (1)

(1) Dispozițiile prezentei legi se aplică:
Jurisprudență (1)

a) personalului din autorități și instituții publice, respectiv Parlamentul, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, autorități ale administrației publice locale, alte autorități publice, autorități administrative autonome, cât și instituțiile din subordinea acestora, finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
Referințe (1)

b) personalului din autorități și instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
Jurisprudență (5), Reviste (1)

c) personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii;

d) persoanelor care sunt conducători ai unor instituții publice în temeiul unui contract, altul decât contractul individual de muncă.

(2) Dispozițiile prezentei legi nu se aplică Băncii Naționale a României, Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

(3) Intră în categoria personalului din sectorul bugetar personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă, personalul care ocupă funcții de demnitate publică și personalul care ocupă funcții asimilate funcțiilor de demnitate publică, precum și personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcționarii publici și funcționarii publici cu statut special.
Jurisprudență (1)

Art. 3. - Jurisprudență (2)

Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:

a) caracterul unitar, în sensul că reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar, prin luarea în considerare a drepturilor de natură salarială stabilite prin acte normative speciale în sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege;

b) supremația legii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii;
Jurisprudență (1)

c) echitate și coerență, prin crearea de oportunități egale și remunerație egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar;
Jurisprudență (7), Reviste (1)

d) sustenabilitate financiară, prin stabilirea de majorări salariale în baza legilor speciale anuale.

Art. 4. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

În sectorul bugetar, raportul între coeficientul de ierarhizare minim și coeficientul de ierarhizare maxim pe baza cărora se calculează salariile de bază este de 1 la 15.

CAPITOLUL II Reglementări comune
Jurisprudență (3)

Art. 5. - Jurisprudență (1), Reviste (1)

Reglementările din cuprinsul prezentei legi au ca scop următoarele:

a) armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar cu importanța, răspunderea, complexitatea activității și nivelul studiilor necesare pentru desfășurarea activității;

b) stabilirea salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, ca principal element al câștigului salarial;

c) realizarea ierarhiei salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu, are la bază evaluarea posturilor, diferențierea făcându-se în funcție de următoarele criterii:

- cunoștințe și experiență;

- complexitate, creativitate și diversitatea activităților;

- judecata și impactul deciziilor;

- influență, coordonare și supervizare;

- contacte și comunicare;

- condiții de muncă;

- incompatibilități și regimuri speciale;

d) transparența mecanismului de stabilire a salariului de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, precum și a celorlalte drepturi salariale;

e) diferențierea salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare în funcție și de nivelul la care se prestează activitatea: central, teritorial și local.

Art. 6. - Jurisprudență (3)

(1) Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice se asigură de fiecare ordonator principal de credite.
Jurisprudență (2)

(2) Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar de stat se asigură de ordonatorii principali de credite și de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

(3) Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din unitățile sanitare publice, din rețeaua Ministerului Sănătății și a autorităților administrației publice locale se asigură de ordonatorii principali de credite și de Ministerul Sănătății.
Jurisprudență (1)

(4) Ordonatorii principali de credite au obligația să stabilească salariile de bază, soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază, indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură stabilite potrivit legii, să asigure promovarea personalului în funcții, grade și trepte profesionale și avansarea în gradații, în condițiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.
Referințe (1), Jurisprudență (2)

Art. 7. - Jurisprudență (9), Reviste (1)

(1) Aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare.
Jurisprudență (1), Reviste (1)

(2) Valoarea salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcții a personalului în anul 2011 se stabilește prin legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Jurisprudență (6)

Art. 8. -

Monitorizarea și controlul aplicării prevederilor legale privind salarizarea personalului bugetar se realizează de către Guvern, prin Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Administrației și Internelor prin Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Ministerul Justiției, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Afacerilor Externe, instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și de alte autorități publice centrale autonome cu atribuții în domeniu, potrivit atribuțiilor din domeniul de activitate al acestor autorități și instituții publice.
Jurisprudență (1)

CAPITOLUL III

SECȚIUNEA 1 Elementele sistemului de salarizare

Art. 9. -

(1) Sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului din sectorul bugetar în raport cu responsabilitățile postului, munca depusă, cantitatea și calitatea acesteia, importanța socială a muncii, condițiile concrete în care aceasta se desfășoară, rezultatele obținute, precum și cu criteriile prevăzute la art. 5 lit. c).

(2) Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi în bani și în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.

(3) În cadrul legilor speciale de salarizare anuale se stabilesc majorările salariilor de bază, soldelor/salariilor de funcție și indemnizațiilor lunare de încadrare, astfel încât să se realizeze trecerea de la valoarea acestora determinată potrivit art. 7 alin. (2) la valorile stabilite potrivit prezentei legi, până la aplicarea integrală a prevederilor acesteia.

(4) Indemnizația lunară pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică este unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial, dacă nu se prevede altfel prin lege.

Art. 10. -

(1) Salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referință, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului.
Acțiuni respinse (1), Referințe (1), Jurisprudență (4)

(2) Coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare sunt următorii:
Jurisprudență (2)

Clasa Coeficient de ierarhizare Clasa Coeficient de ierarhizare
1 1,00 56 3,89
2 1,03 57 3,99
3 1,05 58 4,09
4 1,08 59 4,19
5 1,10 60 4,29
6 1,13 61 4,40
7 1,16 62 4,51
8 1,19 63 4,62
9 1,22 64 4,74
10 1,25 65 4,86
11 1,28 66 4,98
12 1,31 67 5,10
13 1,35 68 5,23
14 1,38 69 5,36
15 1,41 70 5,50
16 1,45 71 5,63
17 1,49 72 5,77
18 1,52 73 5,92
19 1,56 74 6,07
20 1,60 75 6,22
21 1,64 76 6,37
22 1,68 77 6,53
23 1,72 78 6,70
24 1,77 79 6,86
25 1,81 80 7,03
26 1,86 81 7,21
27 1,90 82 7,39
28 1,95 83 7,58
29 2,00 84 7,76
30 2,05 85 7,96
31 2,10 86 8,16
32 2,15 87 8,36
33 2,20 88 8,57
34 2,26 89 8,78
35 2,32 90 9,00
36 2,37 91 9,23
37 2,43 92 9,46
38 2,49 93 9,70
39 2,56 94 9,94
40 2,62 95 10,19
41 2,69 96 10,44
42 2,75 97 10,70
43 2,82 98 10,97
44 2,89 99 11,25
45 2,96 100 11,53
46 3,04 101 11,81
47 3,11 102 12,11
48 3,19 103 12,41
49 3,27 104 12,75
50 3,35 105 13,10
51 3,44 106 13,45
52 3,52 107 13,90
53 3,61 108 14,15
54 3,70 109 14,63
55 3,79 110 15,00

(3) Valoarea de referință corespunzătoare coeficientului de ierarhizare 1,00 se stabilește anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor Publice.

(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea de referință este de 600 lei.
Referințe (1), Jurisprudență (1)

(5) Diferența dintre două clase de salarizare succesive este de 2,5% din salariul de bază, solda/salariul de funcție, indemnizația lunară de încadrare, utilizându-se rotunjirea la a doua zecimală a coeficienților de ierarhizare aferenți claselor de salarizare.
Acțiuni respinse (3), Referințe (6), Jurisprudență (7), Reviste (2)

Art. 11. - Jurisprudență (9)

(1) Clasele de salarizare și coeficienții de ierarhizare pe baza cărora se stabilesc salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile și alte drepturi specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaționale de funcții bugetare, precum și pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzuți în anexele nr. I-VIII.

(2) Clasele de salarizare și coeficienții prevăzuți în anexe pentru funcțiile de execuție corespund nivelului minim al fiecărei funcții, la care se adaugă 5 gradații corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă.
Jurisprudență (1)

(3) Tranșele de vechime în muncă, în funcție de care se acordă cele 5 gradații potrivit alin. (2), respectiv clasele de salarizare, sunt următoarele:
Acțiuni respinse (1), Referințe (5), Jurisprudență (6), Reviste (1)

- gradația 1 - de la 3 la 5 ani - 3 clase succesive de salarizare suplimentare față de nivelul minim al fiecărei funcții;

- gradația 2 - de la 5 la 10 ani - două clase succesive de salarizare suplimentare față de cele deținute pentru gradația 1;

- gradația 3 - de la 10 la 15 ani - două clase succesive de salarizare suplimentare față de cele deținute pentru gradația 2;

- gradația 4 - de la 15 la 20 de ani - o clasă succesivă de salarizare suplimentară față de cele deținute pentru gradația 3;

- gradația 5 - peste 20 de ani - o clasă succesivă de salarizare suplimentară față de cele deținute pentru gradația 4.

(4) Gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă se plătește cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranșa respectivă, prin acordarea claselor de salarizare prevăzute la alin. (3).

(5) Pentru acordarea gradației corespunzătoare tranșei de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare.
Jurisprudență (2)

(6) Funcțiile de demnitate publică alese și numite și cele asimilate funcțiilor de demnitate publică au un singur nivel de salarizare, care este corespunzător clasei de salarizare și coeficientului de ierarhizare.

Art. 12. - Jurisprudență (3), Reviste (1)

Salariul brut, solda lunară brută cuprind salariul de bază, solda funcției de bază/salariul funcției de bază, sporurile, indemnizațiile, compensațiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.

SECȚIUNEA a 2-a Salariile de bază, soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază și indemnizațiile lunare de încadrare

Art. 13. -

(1) Salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se diferențiază pe funcții în raport cu criteriile prevăzute la art. 5 lit. c).

(2) În cadrul fiecărei funcții, salariile de bază se diferențiază pe grade în cazul studiilor superioare și studiilor superioare de scurtă durată și pe trepte profesionale în cazul studiilor medii, respectiv pe grade profesionale în cazul funcționarilor publici, astfel încât să se asigure posibilitatea diferențierii salariilor de bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane și cu experiența acesteia în muncă. De regulă, se utilizează 2 sau 3 grade și, respectiv, 2 sau 3 trepte profesionale.
Jurisprudență (1)

(3) În cadrul fiecărui grad sau fiecărei trepte profesionale, diferențierea salariilor de bază se face, de regulă, pe un număr de 5 gradații, corespunzătoare celor 5 tranșe de vechime în muncă, prevăzute la art. 11.

Art. 14. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2), Reviste (1)

Diferențierea salariilor de bază, a soldelor/salariilor de funcție și a indemnizațiilor lunare de încadrare se realizează prin utilizarea unor coeficienți de ierarhizare cuprinși în intervalul 1,00, pentru funcția cu cea mai mică responsabilitate, și 15,00, pentru funcția cu cea mai mare responsabilitate în stat.

Art. 15. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (4)

(1) Pentru personalul care ocupă o funcție de conducere, diferențierea salariilor de bază se face potrivit prevederilor art. 13, utilizându-se, de regulă, două niveluri de salarizare corespunzătoare celor două grade, care conțin sporul de vechime în muncă la valoarea maximă.
Reviste (1)

(2) Nivelul de salarizare corespunzător gradului se stabilește de ordonatorul principal de credite, potrivit prevederilor prezentei legi.

(3) Persoanele care ocupă, în condițiile legii, funcții de conducere pentru care condiția de ocupare a postului este de studii superioare și care nu au absolvit studii de acest nivel beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta lege pentru aceste funcții, diminuat cu 10 clase de salarizare.

(4) Persoanele care la data intrării în vigoare a prezentei legi ocupă funcții în condițiile prevăzute la alin. (3) vor beneficia de o perioadă tranzitorie de 5 ani în care să obțină nivelul de studii prevăzut de lege pentru exercitarea funcției de conducere. După această dată, în cazul în care condițiile de studii nu sunt îndeplinite, persoanele respective vor fi încadrate pe funcții de execuție existente în statul de funcții al ordonatorului de credite.

Art. 16. -

(1) Personalul care s-a aflat în concediu plătit pentru creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 7 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și personalul ale cărui raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au fost suspendate din alte cauze, potrivit legii, la reluarea activității, își păstrează gradul sau treapta profesională în care a fost încadrat anterior suspendării și beneficiază de salariul de bază aferent gradului sau treptei profesionale.

(2) Pentru personalul prevăzut la alin. (1), gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă se stabilește conform legilor speciale aplicabile.

SECȚIUNEA a 3-a Sporuri
Jurisprudență (1)

Art. 17. - Reviste (1)

Personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea în timpul nopții, între orele 22,00 și 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Jurisprudență (1)

Art. 18. - Referințe (1), Reviste (1)

(1) Pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se aplică prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii.
Jurisprudență (2)

(3) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depășirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.

(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora sau prin cumul de funcții.

Art. 19. - Reviste (1)

Pentru activitatea desfășurată de nevăzătorii cu handicap grav și accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...