Back

Guvernul României

Ordonanţa nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare

În vigoare de la 28.02.1999

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

Prezenta ordonanţă reglementează administrarea şi utilizarea infrastructurii de transport naval, modul de organizare şi funcţionare a administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare, cât şi modul de autorizare şi de desfăşurare a activităţilor de transport naval.

Art. 2. -

Prevederile prezentei ordonanţe se aplică în porturi şi pe căi navigabile interioare, tuturor navelor şi tuturor activităţilor de transport naval care se desfăşoară în aceste zone.

Art. 3. -

Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică navelor militare, navelor din dotarea Poliţiei de Frontieră Române, Poliţiei Române şi Autorităţii Naţionale a Vămilor, porturilor militare, precum şi în zonele în care se desfăşoară în exclusivitate activităţi militare, de ordine publică şi securitate naţională.

Art. 4. -

(1) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, denumit în continuare minister, este autoritatea de stat în domeniul transporturilor navale care elaborează şi coordonează politica şi programele de dezvoltare a sistemului de transport naval şi, ca autoritate de reglementare, elaborează şi promovează actele normative şi normele specifice privind siguranţa navigaţiei, administrarea, utilizarea şi concesionarea infrastructurii de transport naval, desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturile şi apele naţionale navigabile ale României şi asigură ducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

(2) Ministerul îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la alin. (1) direct sau prin Direcţia generală infrastructură şi transport naval, denumită în continuare direcţie, sau, prin delegare de competenţă, după caz, prin instituţiile publice, regiile autonome şi companiile naţionale sau societăţile comerciale aflate în subordinea ori sub autoritatea sa.

(3) Direcţia coordonează instituţiile publice, regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale din domeniul transportului naval prevăzute la alin. (2) şi controlează administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile interioare în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe.

Art. 5. -

(1) Asigurarea funcţionalităţii porturilor şi a infrastructurii de transport naval, administrarea acestora, urmărirea sau asigurarea furnizării serviciilor de siguranţă prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 şi asigurarea desfăşurării activităţilor auxiliare prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. c) pct. 1 se fac de către administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile interioare, denumite în continuare administraţii.

(2) Administraţiile îndeplinesc funcţia de autorităţi portuare şi/sau de căi navigabile interioare, iar, după caz, şi funcţia de administrator al zonei libere.

CAPITOLUL II Infrastructura de transport naval

Art. 6. -

Infrastructura de transport naval este constituită din infrastructura portuară, apele naţionale navigabile, zonele de siguranţă maritimă sau de siguranţă ale căilor navigabile interioare, ecluzele, apărările şi consolidările de maluri şi taluzuri, şenalele de acces spre porturi, drumurile tehnologice şi căile ferate din lungul şenalelor de acces în porturi, indiferent de forma de proprietate.

Art. 7. -

(1) Porturile sunt suprafeţe delimitate din teritoriul naţional, situate la malul mării sau al unei căi navigabile interioare, construite şi echipate astfel încât să permită primirea şi adăpostirea navelor, efectuarea activităţilor de transport naval prevăzute la art. 19, precum şi a altor activităţi reglementate.

(2) Portul cuprinde infrastructura portuară, respectiv totalitatea acvatoriilor, terenurilor, construcţiilor hidrotehnice destinate acostării navelor şi/sau aferente porturilor, şenalelor de acces, radelor, platformelor, căilor ferate, drumurilor tehnologice, instalaţiilor şi echipamentelor aflate în perimetrul acestuia.

(3) Porturile se clasifică după cum urmează:

a) din punctul de vedere al formei de proprietate asupra terenurilor portuare:

1. porturi a căror infrastructură aparţine domeniului public al statului;

2. porturi a căror infrastructură aparţine domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale;

3. porturi a căror infrastructură este proprietate privată;

b) din punctul de vedere al aşezării geografice:

1. porturi situate pe malul mării;

2. porturi situate pe căi navigabile interioare;

c) din punctul de vedere al obiectului de activitate principal:

1. porturi comerciale, destinate în principal derulării traficului comercial de mărfuri şi de pasageri;

2. porturi de agrement, destinate în principal navelor şi ambarcaţiunilor de agrement;

3. porturi pescăreşti, destinate în principal navelor de pescuit;

4. porturi militare;

d) din punctul de vedere al accesului:

1. porturi deschise accesului public;

2. porturi închise accesului public.

Art. 8. - Puneri în aplicare (2)

Lista cuprinzând porturile, locurile de operare deschise accesului public şi limitele acestora, precum şi lista cuprinzând punctele şi locurile de operare din afara acestora se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.

Art. 9. -

(1) Radele portuare sunt acvatorii destinate adăpostirii sau staţionării navelor în vederea intrării în port ori, în cazuri speciale, operării navelor.

(2) Acvatoriile portuare sunt constituite din totalitatea suprafeţelor apelor incluse în limitele porturilor.

Art. 10. -

Ministerul stabileşte limitele radelor portuare.

Art. 11. -

(1) Constituie zonă de siguranţă maritimă sau zonă de siguranţă a căilor navigabile interioare fâşia de teren, indiferent de forma de proprietate asupra terenului, situată în lungul ţărmului mării sau al apelor interioare navigabile, pe o lăţime de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului. În cazul apelor cu nivel variabil, marginea apei se consideră linia apelor medii.

(2) În cazuri de utilitate publică, pe anumite porţiuni, prin hotărâre a Guvernului, se pot decide alte limite ale zonei de siguranţă maritime sau ale zonei de siguranţă a căii navigabile interioare.

(3) În porturi, zona de siguranţă maritimă sau zona de siguranţă a căii navigabile interioare coincide cu incinta portuară.

(4) Zona de siguranţă maritimă sau zona de siguranţă a căii navigabile interioare este destinată:

a) instalării semnelor şi semnalelor de navigaţie necesare desfăşurării navigaţiei în condiţii de siguranţă;

b) accesului pentru supraveghere şi intervenţii vizând siguranţa navigaţiei;

c) asigurării vizibilităţii semnelor şi semnalelor de navigaţie şi pentru desfăşurarea navigaţiei în condiţii de siguranţă;

d) lucrărilor de consolidare şi protecţie a căilor navigabile interioare.

Art. 12. -

(1) Dezvoltarea porturilor ale căror terenuri aparţin domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se realizează în concordanţă cu politica şi cu programele de dezvoltare elaborate de către minister sau de către unităţile administrativ-teritoriale, după caz.

(2) Investiţiile, precum şi lucrările de modificare şi modernizare a infrastructurii de transport naval existente în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 1 se aprobă de către minister.

(3) Investiţiile, precum şi lucrările de modificare şi modernizare a infrastructurii de transport naval existente în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 2 se aprobă de către consiliile unităţilor administrativ-teritoriale, cu avizul ministerului.

(4) Investiţiile, precum şi lucrările de modificare şi modernizare a infrastructurii de transport naval existente în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 3 se aprobă de către proprietarul infrastructurii, cu avizul ministerului.

Art. 13. -

(1) Planurile de construire de noi porturi deschise accesului public, precum şi planurile de dezvoltare sau de schimbare totală ori parţială a destinaţiei celor existente se aprobă/avizează, după caz, de către minister, indiferent de natura proprietăţii asupra infrastructurii.

(2) Operarea mărfurilor şi/sau îmbarcarea/debarcarea de persoane în puncte izolate, altele decât cele prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. d) pct. 1, se fac/face numai cu avizul Autorităţii Navale Române, pe de o parte şi, pe de altă parte, al Regiei Autonome "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi sau al administraţiilor de căi navigabile interioare în funcţie de zonele de competenţă ale acestora, după caz, şi se aprobă de către minister, indiferent de forma de proprietate asupra terenului pe care se face amenajarea respectivă.

Art. 14. -

În zona de siguranţă maritimă sau în zona de siguranţă a căilor navigabile interioare, indiferent de forma de proprietate asupra terenurilor, lucrările de investiţii, construcţii sau amenajări ori montarea de instalaţii se pot executa numai cu avizul prealabil al ministerului.

Art. 15. -

(1) În zona de siguranţă maritimă sau în zonele de siguranţă a căilor navigabile interioare administraţiile instalează semne şi semnale de navigaţie, de zi şi de noapte, în punctele necesare pentru siguranţa navigaţiei. În acest scop administraţiile pot solicita, potrivit dispoziţiilor legale, efectuarea defrişărilor necesare menţinerii vizibilităţii semnelor şi semnalelor de navigaţie.

(2) Proprietarii sau, după caz, administratorii terenurilor aflate în zona de siguranţă maritimă sau în zonele de siguranţă a căilor navigabile interioare au obligaţia de a permite instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie, de a evita obturarea acestora şi de a permite accesul persoanelor care efectuează operaţiuni de verificare şi reparare a acestora, de consolidare şi de protecţie a căilor navigabile interioare, precum şi al utilajelor folosite la aceste operaţiuni.

(3) Cheltuielile de instalare şi de întreţinere a semnelor şi semnalelor de navigaţie sunt suportate de administraţiile respective.

(4) La cercetarea evenimentelor de navigaţie în urma cărora au fost avariate mijloace de semnalizare plutitoare sau costiere, lucrări hidrotehnice aferente căii navigabile sau porturilor, pe lângă organele abilitate va participa şi un reprezentant al administraţiilor interesate.

Art. 16. -

(1) Lucrările în acvatoriile portuare sau în albia căilor navigabile interioare, dragajele de extracţie şi altele asemenea se pot executa, în condiţiile legii, cu avizul Autorităţii Navale Române şi al administraţiilor respective, precum şi cu autorizarea ministerului.

(2) Pe perioada efectuării lucrărilor prevăzute la alin. (1), executantul are obligaţia, în conformitate cu cerinţele impuse de Autoritatea Navală Română şi de administraţiile respective, să asigure semnalizarea zonei şi să o menţină în funcţiune pe cheltuiala sa.

Art. 17. -

Construirea de poduri sau instalarea de conducte ori de cabluri peste sau sub căile navigabile interioare ori în porturi se face în condiţiile legii şi cu autorizarea ministerului. Proprietarii sau administratorii acestor instalaţii şi construcţii au obligaţia de a le marca şi de a le semnaliza conform regulilor privind semnalizarea de navigaţie, de a asigura vizibilitatea semnalelor şi a marcajelor respective şi de a le menţine în funcţiune pe cheltuiala lor.

Art. 18. -

(1) Distrugerea sau deteriorarea apărărilor de mal şi a digurilor de pe căile navigabile interioare este interzisă.

(2) Depozitarea mărfurilor, a altor produse sau a deşeurilor pe coronamentul apărărilor de mal, al digurilor de pe căile navigabile interioare, al cheiurilor şi pe drumurile de acces în porturi este interzisă.

(3) Accesul în incintele portuare se reglementează prin regulamentul de funcţionare al portului respectiv.

CAPITOLUL III Activităţi de transport naval

Art. 19. -

(1) În sensul prezentei ordonanţe, activităţile de transport naval care se desfăşoară în porturi şi pe apele naţionale navigabile interioare sunt clasificate astfel:

a) activităţi de transport de mărfuri şi/sau de persoane cu nave, care cuprind:

1. transporturile publice de persoane şi/sau de mărfuri, efectuate de persoane juridice sau fizice autorizate în condiţiile legii;

2. transporturile de persoane şi/sau de mărfuri în folos propriu, efectuate de persoanele juridice ori fizice autorizate în condiţiile legii, mărfurile transportate fiind proprietatea acestora sau rezultatul activităţii lor, iar persoanele transportate fiind angajaţii lor;

3. transporturile de bunuri şi/sau de persoane în interes personal, pe apele naţionale navigabile, efectuate de persoane fizice pentru satisfacerea cerinţelor proprii de transport pe apă, pentru sport sau agrement;
Jurisprudență (1)

b) activităţi conexe activităţilor de transport naval, care cuprind:

1. serviciile de siguranţă în porturi şi pe căi navigabile interioare, denumite în continuare servicii de siguranţă, precum: pilotajul navelor maritime la intrarea şi ieşirea din porturi, între danele aceluiaşi port şi pe căile navigabile interioare şi remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi;

2. activităţile în legătură cu operarea navelor, cum ar fi: încărcarea/descărcarea navelor, depozitarea, stivuirea, amararea, sortarea, marcarea, paletizarea, pachetizarea, containerizarea, însăcuirea şi alte activităţi privind mărfurile, agenturarea, curăţarea magaziilor navelor, buncherajul, curăţarea şi degazarea tancurilor navelor, legarea-dezlegarea navelor maritime şi fluvio-maritime;
Jurisprudență (1)

c) activităţi auxiliare activităţilor de transport naval, care cuprind:

1. activităţile privind întreţinerea şi repararea infrastructurii de transport naval, semnalizarea costieră şi plutitoare pentru navigaţie, dragajul de întreţinere pentru asigurarea adâncimilor în porturi şi pe căile navigabile interioare, asistenţa navelor la operarea mărfurilor periculoase, preluarea reziduurilor şi a apelor uzate de la nave, preluarea gunoiului şi a resturilor menajere de la nave;

2. alte activităţi, cum ar fi: executarea de construcţii hidrotehnice specifice transportului naval, lucrările de scafandrerie realizate în apele naţionale navigabile interioare şi în porturi, supravegherea navelor fără echipaj, serviciile pentru nave de agrement şi turism, dragajul de extracţie, refurnizarea de apă, de energie electrică şi de energie termică, asistenţa, salvarea şi ranfluarea navelor, reparaţiile la nave, aprovizionarea navelor.

(2) Activităţile de transport naval care pot fi efectuate numai de către operatori economici autorizaţi, precum şi modul şi criteriile de autorizare se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.
Puneri în aplicare (3), Jurisprudență (1)

(3) Nu se supun autorizării Autoritatea Navală Română, administraţiile, precum şi operatorii economici care desfăşoară respectivele activităţi în interes propriu, cu excepţia activităţilor în legătură cu operarea navelor prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2.

(4) Activităţile de încărcare/descărcare prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 a navelor fluviale care transportă mărfuri pe căile navigabile interioare ale României se desfăşoară după cum urmează:

a) pentru încărcarea mărfurilor dintr-un port românesc având ca destinaţie un port dintr-un stat membru al Uniunii Europene se pot utiliza numai nave care sunt înregistrate într-un stat membru al Uniunii Europene sau care posedă un certificat de membru al flotei unui stat membru al acesteia;

b) pentru încărcarea mărfurilor dintr-un port românesc având ca destinaţie un port dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, se pot utiliza:

- nave care sunt înregistrate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau care posedă un certificat de membru al flotei unui stat membru al acesteia;

- nave care arborează pavilionul statului pe teritoriul căruia se află portul de destinaţie;

- nave care posedă o autorizaţie eliberată în conformitate cu legislaţia românească privind transportul în trafic direct dintre România şi alte state;

c) pentru mărfurile care au fost încărcate într-un port aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene având ca destinaţie un port românesc, sunt acceptate la descărcare numai navele care sunt înregistrate într-un stat membru al Uniunii Europene ori care posedă un certificat de membru al flotei unui stat membru al acesteia sau navele, indiferent de pavilion, care transportă marfă ce urmează să fie transbordată în nave maritime.

Art. 20. -

(1) Activităţile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. c) pct. 1 se asigură de administraţii, direct sau prin intermediul unor operatori economici, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi sub controlul respectivelor administraţii.

(2) Se interzice administraţiilor portuare din porturile unde infrastructura portuară aparţine domeniului public sau domeniului privat, care aparţine majoritar statului ori unităţilor administrativ-teritoriale, efectuarea activităţilor:

a) prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 2;

b) de dragaj de extracţie;

c) de reparaţii de nave, cu excepţia navelor proprii;

d) de aprovizionare a navelor, cu excepţia navelor proprii.

se încarcă...