Back

Parlamentul României

Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale

În vigoare de la 14.12.2016

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

Prezenta lege are ca scop stabilirea unui ansamblu de norme aplicabile ceremoniilor oficiale desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice, centrale şi locale.

Art. 2.

Prezenta lege stabileşte ordinea de precădere a participanţilor la ceremoniile oficiale, prevede regulile generale privind organizarea şi desfăşurarea ceremoniilor oficiale şi reglementează atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în această materie.

Art. 3.

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) ceremonie oficială - manifestare sau acţiune organizată de o autoritate sau instituţie publică, centrală ori locală, dedicată unui anumit eveniment;

b) ordine de precădere - ansamblu de criterii cu privire la aşezarea şi locul participanţilor în cadrul ceremoniilor oficiale;

c) precădere - prioritatea acordată unui participant la o ceremonie oficială faţă de un alt participant;

d) protocol naţional - totalitatea activităţilor şi regulilor de etichetă, curtoazie şi ceremonial desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în cadrul ceremoniilor oficiale.

CAPITOLUL II Precăderea

Art. 4.

(1) Precăderea nu poate fi delegată.

(2) Persoana care ocupă o demnitate sau funcţie publică în calitate de interimar ocupă în ordinea de precădere locul titularului demnităţii sau funcţiei publice.

(3) Precăderea nu are semnificaţia conferirii de onoruri sau ierarhii şi nu modifică atribuţiile autorităţilor sau instituţiilor publice ori a reprezentanţilor acestora, astfel cum sunt acestea stabilite prin lege.

Art. 5.

(1) Ordinea de precădere se stabileşte după cum autorităţile sau instituţiile publice sunt alese, direct ori indirect, sau numite de o altă autoritate sau instituţie publică. Preşedintele României este primul în ordinea de precădere.

(2) Pentru autorităţile sau instituţiile publice aflate în relaţii funcţionale, ordinea de precădere se stabileşte în raport cu natura relaţiilor funcţionale dintre acestea: autorităţi aflate sub controlul, coordonarea sau subordonarea unei alte instituţii sau autorităţi publice.

(3) În cazul în care ordinea de precădere nu poate fi stabilită pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) şi (2), în stabilirea acesteia se va utiliza criteriul vechimii conducătorului autorităţii sau instituţiei publice şi, în subsidiar, criteriul alfabetic aplicat la denumirea autorităţilor şi instituţiilor publice.

Art. 6.

(1) În aplicarea dispoziţiilor art. 5 ordinea de precădere în cadrul ceremoniilor oficiale este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Locul reprezentantului autorităţii publice sau instituţiei publice organizatoare în cadrul ceremoniei oficiale se stabileşte de comun acord cu instituţia participantă cu rangul cel mai înalt.

(2) Ordinea de precădere a demnităţilor şi a funcţiilor publice din cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice este stabilită de către conducătorul respectivei entităţi.

Art. 7.

În cadrul ceremoniilor oficiale organizate la nivel local ordinea de precădere este următoarea:

a) poziţiile 1-4 din anexă, dacă reprezentanţii autorităţilor sau ai instituţiilor publice respective participă la ceremonie;

b) primarul localităţii unde se desfăşoară ceremonia;

c) preşedintele consiliului judeţean al judeţului unde se desfăşoară ceremonia;

d) prefectul judeţului unde se desfăşoară ceremonia;

e) reprezentanţii altor autorităţi sau instituţii publice conform ordinii de precădere stabilite potrivit art. 5 şi 6.

Art. 8.

Şefii cultelor recunoscute în România, reprezentanţii altor instituţii de interes public, precum şi alte personalităţi române sau străine invitate la ceremonii oficiale ocupă un loc special, stabilit de instituţia organizatoare, având în vedere natura şi scopul ceremoniei.

Art. 9.

Şefii misiunilor diplomatice, ai reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi ai organizaţiilor internaţionale acreditate în România, invitaţi la o ceremonie oficială, ocupă loc imediat după reprezentanţii Guvernului sau ai autorităţilor prezente cu rang de ministru.

CAPITOLUL III Organizarea şi desfăşurarea ceremoniilor oficiale

Art. 10.

(1) Organizatorul ceremoniei oficiale stabileşte lista participanţilor, locul şi poziţia acestora, data, locaţia şi desfăşurătorul ceremoniei.

(2) Desfăşurătorul ceremoniei oficiale şi lista de invitaţi vor fi stabilite de către autoritatea sau instituţia organizatoare împreună cu instituţia publică participantă cu rangul cel mai înalt.

Art. 11.

Invitarea la o ceremonie oficială se poate face în una dintre următoarele modalităţi:

a) scrisoare oficială, în situaţia în care cel invitat are rang superior celui care invită;

b) invitaţie formală, în situaţia în care cel invitat are rang inferior celui care invită.

Art. 12.

Ceremonia oficială începe atunci când soseşte şeful instituţiei participante cu rangul cel mai înalt. În cazul în care ceremonia cuprinde alocuţiuni, acestea vor fi rostite în ordinea de precădere sau în ordinea inversă a precăderii, conform desfăşurătorului ceremoniei.

Art. 13.

(1) În cazul în care la ceremoniile oficiale sunt invitaţi demnitari străini, cu rang de ministru sau mai înalt, instituţia organizatoare are obligaţia de a transmite lista invitaţilor către Ministerul Afacerilor Externe, care informează Guvernul României şi Administraţia Prezidenţială.

(2) Un demnitar străin invitat la o ceremonie oficială în România ocupă locul echivalent omologului român.

Art. 14.

În cadrul ceremoniilor oficiale serviciul religios este facultativ. Momentul şi durata acestuia vor fi stabilite şi prevăzute în desfăşurătorul ceremoniei, cu respectarea normelor, cutumelor şi tradiţiilor cultului religios care efectuează serviciul.

Art. 15.

În cadrul ceremoniilor oficiale se poate acorda onorul militar, potrivit prevederilor Regulamentului onorurilor şi ceremoniilor militare, aprobat prin ordin al ministrului apărării naţionale. Pe timpul unei ceremonii oficiale onorul militar se prezintă o singură dată persoanei cu rangul cel mai înalt.

Art. 16.

(1) Ceremonia oficială a depunerii coroanelor de flori este organizată în cooperare cu Ministerul Apărării Naţionale şi/sau cu Ministerul Afacerilor Interne.

(2) Depunerea coroanelor de flori se desfăşoară cu respectarea ordinii de precădere.

(3) În cadrul unei ceremonii oficiale va putea fi depusă câte o singură coroană din partea următoarelor entităţi prezente:

a) Preşedintele României/Administraţia Prezidenţială;

b) Parlamentul României;

c) Guvernul României/prefectul;

d) primarul localităţii unde are loc ceremonia;

e) preşedintele consiliului judeţean;

f) corp diplomatic;

g) entitatea organizatoare.

(4) După încheierea ceremoniei oficiale pot fi depuse coroane şi din partea altor entităţi sau persoane.

Art. 17.

(1) Funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Preşedintelui României şi al foştilor şefi de stat ai României.

(2) Funeraliile de stat includ şi onoruri militare.

Art. 18.

Funeralii cu onoruri militare, stabilite potrivit legii, se pot organiza şi pentru preşedinţii şi foştii preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului, precum şi pentru prim-ministrul şi foştii prim-miniştri.

Art. 19.

În funcţie de natura şi de scopul lor, ceremoniile oficiale se desfăşoară şi cu respectarea reglementărilor în vigoare privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, respectiv cu respectarea celor privind stema ţării şi sigiliul statului, precum şi cu cele ale Regulamentului onorurilor şi ceremoniilor militare.

CAPITOLUL IV Consiliul Protocolului Naţional

Art. 20.

Se înfiinţează Consiliul Protocolului Naţional ca organism interinstituţional, fără personalitate juridică, ce are drept scop îndrumarea activităţilor de protocol desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice, în cadrul ceremoniilor oficiale.

Art. 21.

(1) Consiliul Protocolului Naţional este format din coordonatorii structurilor cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de protocol din următoarele autorităţi şi instituţii publice:

a) Administraţia Prezidenţială;

b) Senatul României;

c) Camera Deputaţilor;

d) Guvernul României;

e) Ministerul Afacerilor Externe;

f) Ministerul Apărării Naţionale;

g) Ministerul Afacerilor Interne;

h) Secretariatul de Stat pentru Culte.

(2) În funcţie de problemele dezbătute, la şedinţele Consiliului Protocolului Naţional pot fi invitaţi şi responsabili cu activitatea de protocol ai altor autorităţi şi instituţii publice.

(3) Consiliul Protocolului Naţional este coordonat de şeful structurii de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

(4) În sprijinul activităţii Consiliului Protocolului Naţional se organizează un secretariat, care va funcţiona în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Art. 22.

Pentru realizarea scopului său Consiliul Protocolului Naţional are următoarele atribuţii:

a) elaborează Ghidul Protocolului Naţional şi, după caz, alte reguli şi norme specifice de protocol, ceremonial, precădere, etichetă şi curtoazie pentru ceremoniile oficiale;

b) actualizează lista şefilor de stat şi de guvern;

c) întocmeşte materiale privind reguli, obiceiuri şi uzanţe protocolare din diferite state;

d) participă la reuniuni de profil organizate în ţară sau în străinătate;

e) colaborează cu structuri similare din alte ţări.

Art. 23.

În exercitarea atribuţiilor, Consiliul Protocolului Naţional emite hotărâri, adoptate cu votul majorităţii membrilor săi. Hotărârile se publică pe pagina proprie de internet.

Art. 24.

Consiliul Protocolului Naţional se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar. Membrii consiliului sunt convocaţi de şeful structurii de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Art. 25.

Consiliul Protocolului Naţional îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament propriu de organizare şi funcţionare, aprobat în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

se încarcă...