Back

Guvernul României

Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01.01.1998

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Secţiunea I
Domeniul drumurilor

Art. 1. - Jurisprudență (4)

(1) Regimul drumurilor reglementează în mod unitar administrarea drumurilor publice şi private, dobândirea şi folosirea terenurilor, conducerea, coordonarea şi controlul activităţilor în legătură cu drumurile publice. Administrarea drumurilor publice şi private are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor.

(2) Prevederile prezentei ordonanţe se aplică integral tuturor drumurilor publice şi, parţial, drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice.
Modificări (1)

Art. 2. - Jurisprudență (3)

(1) Drumurile fac parte din sistemul naţional de transport.

(2) Drumurile sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi a pietonilor.

(3) Fac parte integrantă din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcţiile de apărare şi consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclişti, locurile de parcare, oprire şi staţionare, indicatoarele de semnalizare rutieră şi alte dotări pentru siguranţa circulaţiei, terenurile şi plantaţiile care fac parte din zona drumului, mai puţin zonele de protecţie.
Modificări (2), Jurisprudență (2)

(4) De asemenea, se consideră ca făcând parte din drum clădirile de serviciu şi orice alte construcţii, amenajări sau instalaţii destinate apărării sau exploatării drumurilor, inclusiv terenurile necesare aferente.
Modificări (1)

Secţiunea a II-a
Clasificarea şi încadrarea drumurilor

Art. 3. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

Din punct de vedere al destinaţiei, drumurile se împart în:

a) drumuri publice - obiective de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere, în scopul satisfacerii cerinţelor de transport unitar ale economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării. Acestea sunt proprietate publică;
Modificări (1), Jurisprudență (1)

b) drumuri de utilitate privată - destinate satisfacerii cerinţelor proprii de transport rutier în activităţile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale şi altora asemenea, de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, precum şi cele pentru organizările de şantier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.

Art. 4. - Modificări (1), Jurisprudență (2)

Din punct de vedere al circulaţiei, drumurile se împart în:

a) drumuri deschise circulaţiei publice, care cuprind toate drumurile publice şi acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces;

b) drumuri închise circulaţiei publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.

Art. 5. - Jurisprudență (3)

Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, în ordinea importanţei, drumurile publice se împart în următoarele categorii:

a) drumuri de interes naţional;

b) drumuri de interes judeţean;

c) drumuri de interes local.

Art. 6. - Modificări (3), Jurisprudență (1)

(1) Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale, care asigură legăturile cu Capitala ţării, cu reşedinţele de judeţ, cu obiectivele de interes strategic naţional, între ele, precum şi cu ţările vecine, şi pot fi:
Jurisprudență (2)

- autostrăzi;

- drumuri expres;

- drumuri naţionale europene (E);

- drumuri naţionale principale;

- drumuri naţionale secundare.

(2) Încadrarea în aceste categorii se face de către Ministerul Transporturilor, cu excepţia drumurilor naţionale europene, a căror încadrare se stabileşte potrivit acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Referințe (1)

(3) Propunerile de clasificare a drumurilor naţionale în categoria drumurilor naţionale europene (E) se fac de către Ministerul Transporturilor.

Art. 7. - Modificări (1), Jurisprudență (2)

Drumurile de interes judeţean fac parte din proprietatea publică a judeţului şi cuprind drumurile judeţene, care asigură legătura între:

- reşedinţele de judeţ cu municipiile, cu oraşele, cu reşedinţele de comună, cu staţiunile balneoclimaterice şi turistice, cu porturile şi aeroporturile, cu obiectivele importante, legate de apărarea ţării, şi cu obiectivele istorice importante;

- oraşe şi municipii;

- reşedinţe de comună.

Art. 8. - Modificări (1), Jurisprudență (3)

Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află şi cuprind:
Jurisprudență (2)

a) drumurile comunale, care asigură legăturile:

- între reşedinţa de comună cu satele componente sau cu alte sate;

- între oraşul cu satele care îi aparţin, precum şi cu alte sate;

- între sate;

b) drumurile vicinale sunt drumuri care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora;

c) străzile sunt drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, şosea, alee, fundătură, uliţă etc.
Jurisprudență (1)

Art. 9. -

Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului şi cu funcţiile pe care le îndeplinesc, astfel:

a) străzi de categoria I - magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale oraşului pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest drum;

b) străzi de categoria a II-a - de legătură, care asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit;

c) străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale;

d) străzi de categoria a IV-a - de folosinţă locală, care asigură accesul la locuinţe şi pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus.

Art. 10. - Jurisprudență (1)

Străzile din localităţile rurale se clasifică în:

a) străzi principale;

b) străzi secundare.

Art. 11. - Modificări (3)

Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţilor, servind totodată şi ca străzi. Modificarea traseelor acestora, în traversarea localităţilor, se poate face numai cu acordul administratorului drumului respectiv, în concordanţă cu planul urbanistic aprobat.
Modificări (1), Jurisprudență (1)

Art. 12. - Modificări (1)

Încadrarea în categorii funcţionale a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale se face prin hotărâre a Guvernului, iar a drumurilor vicinale şi a străzilor, prin hotărâre a consiliului judeţean sau local, după caz.

Art. 13. - Modificări (3)

Propunerile de încadrare în drumuri naţionale şi judeţene se fac de către administratorii acestor categorii de drumuri, iar pentru drumurile comunale, de către consiliile locale interesate, prin consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Promovarea propunerilor se face cu avizul Ministerului Transporturilor.

CAPITOLUL II Administrarea drumurilor

Secţiunea I
Suprafeţele de teren aferente drumurilor publice

Art. 14. - Jurisprudență (4)

Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranţă şi zonele de protecţie.

Art. 15. - Jurisprudență (1)

Ampriza drumului este suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă.

Art. 16. - Jurisprudență (5)

(1) Zonele de siguranţă sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de cealaltă a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, pentru plantaţie rutieră sau alte scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului, pentru siguranţa circulaţiei ori pentru protecţia proprietăţilor situate în vecinătatea drumului. Din zonele de siguranţă fac parte şi suprafeţele de teren destinate asigurării vizibilităţii în curbe şi intersecţii, precum şi suprafeţele ocupate de lucrările de consolidări ale terenului drumului şi altele asemenea. În afara localităţilor, limitele minime ale zonelor de siguranţă a drumurilor, în cale curentă şi aliniament, sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanţă.
Modificări (1)

(2) Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranţă este interzisă.
Jurisprudență (4)

Art. 17. - Jurisprudență (13)

(1) Zonele de protecţie sunt suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului. Limitele zonelor de protecţie sunt prevăzute în anexa nr. 1.
Jurisprudență (1)

(2) Zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care le au în administrare sau în proprietate, cu obligaţia ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a traficului prin:
Jurisprudență (7)

a) neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;

b) executarea de construcţii, împrejmuiri sau plantaţii care să provoace înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum;

c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului sau modifică regimul apelor subterane sau de suprafaţă.
Modificări (1)

Art. 18. - Modificări (1), Jurisprudență (3)

Deţinătorii terenurilor din vecinătatea drumurilor publice sunt obligaţi să permită instalarea pe aceste terenuri a panourilor de apărare a drumului contra înzăpezirii, fără a percepe vreo chirie, cu condiţia ca această operaţiune să nu împiedice executarea lucrărilor agricole şi să nu producă degradări culturilor de pe aceste terenuri.

Art. 19. - Modificări (1)

(1) Zona străzilor include partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, pistele pentru ciclişti, suprafeţele adiacente pentru parcaje, staţionări sau opriri, precum şi suprafeţele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare, scurgerea apelor trebuie asigurată prin şanţuri amenajate.
Modificări (1)

(2) Consiliile locale vor asigura, în intravilan, condiţiile de deplasare a pietonilor şi cicliştilor prin amenajări de trotuare şi piste.

(3) Zonele de siguranţă şi de protecţie în intravilan se stabilesc prin studii de circulaţie şi prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului.

(4) Pentru dezvoltarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice în traversarea localităţilor rurale, distanţa dintre gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naţionale, de minimum 24 m pentru drumurile judeţene şi de minimum 20 m pentru drumurile comunale.
Modificări (1)

(5) Asigurarea distanţelor minime, stabilite conform alin. (4), se realizează de către administratorii acestor drumuri, numai cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Secţiunea a II-a
Administrarea drumurilor

Art. 20. - Modificări (2)

Ministerul Transporturilor este organul administraţiei publice centrale care exercită prerogativele dreptului de proprietate publică a statului în domeniul drumurilor naţionale.
Modificări (1)

Art. 21. - Modificări (2), Jurisprudență (2)

(1) Administrarea drumurilor naţionale se realizează de Administraţia Naţională a Drumurilor, sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale a Drumurilor se va aproba prin hotărâre a Guvernului.
Modificări (3)

(2) Sectoarele de drumuri naţionale, incluzând şi lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente, situate în intravilanul reşedinţelor de judeţe şi al municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale respective.

Art. 22. - Jurisprudență (10)

Administrarea drumurilor judeţene se asigură de către consiliile judeţene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritorială a acestora. Fac excepţie sectoarele de drumuri judeţene, situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente, care vor fi în administrarea consiliilor locale respective.

Art. 23. -

Administrarea drumurilor de utilitate privată se face de către deţinătorii acestora.

Secţiunea a III-a
Proiectarea şi execuţia lucrărilor de drumuri

Art. 24. - Modificări (1)

La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumurilor se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţională a terenurilor, de conservarea şi protecţia mediului înconjurător şi de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, precum şi de normele tehnice în vigoare pentru adaptarea acestora la cerinţele pietonilor, cicliştilor, persoanelor cu handicap şi de vârsta a treia.

Art. 25. -

Documentaţiile privind proiectarea construcţiei, reabilitarea şi modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu avizele prevăzute în normele metodologice.

se încarcă...