Back

Parlamentul României

Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război

În vigoare de la 23.02.2010

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

Starea de mobilizare reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare ce se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi militar, planificate şi pregătite pe timp de pace, precum şi a acţiunilor desfăşurate pentru aplicarea acestora, potrivit legii, la apariţia sau iminenţa unei ameninţări grave care poate afecta suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională.

Art. 2. -

Starea de război reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi militar, în vederea exercitării dreptului inerent al statului la autoapărare individuală sau colectivă.

Art. 3. -

(1) Mobilizarea poate fi parţială sau totală.

(2) Mobilizarea parţială constă în aplicarea succesivă şi limitată a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute la art. 1, în una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru anumite elemente ale forţelor destinate apărării. Economia poate fi mobilizată în totalitate, în unităţile administrativ-teritoriale unde s-a declarat această stare. La nivel naţional, pot fi mobilizaţi operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apărare.

(3) Mobilizarea totală constă în aplicarea măsurilor şi acţiunilor prevăzute la art. 1 pe întregul teritoriu al statului.

Art. 4. -

Pe timpul stării de mobilizare parţială sau totală ori al stării de război se pot dispune, cu respectarea prevederilor Constituţiei României, republicată, măsuri pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale.

CAPITOLUL II Declararea stării de mobilizare parţială sau totală
şi a stării de război, precum şi încetarea acestora

Art. 5. -

Mobilizarea parţială sau totală şi starea de război se declară potrivit prevederilor Constituţiei României, republicată.

Art. 6. -

Parlamentul declară, prin hotărâre, în şedinţă comună, mobilizarea parţială, totală, demobilizarea sau, în exclusivitate, starea de război. Parlamentul aprobă sau respinge, anterior sau ulterior emiterii, după caz, decretul Preşedintelui României de declarare a mobilizării parţiale sau totale ori a demobilizării.

Art. 7. -

Preşedintele României poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, prin decret, contrasemnat de primul-ministru, mobilizarea sau demobilizarea, după caz, a forţelor destinate apărării. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

Art. 8. -

(1) Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război sau decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare se publică imediat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi cuprinde, după caz:

a) motivele care au impus declararea mobilizării sau a stării de război;

b) tipul mobilizării;

c) unitatea sau unităţile administrativ-teritoriale în care se declară mobilizarea, elementele forţelor destinate apărării, precum şi, la nivel naţional, operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apărare;

d) măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate, precum şi nominalizarea documentelor care includ activitatea operatorilor economici şi a instituţiilor publice care se mobilizează şi urmează a fi puse în aplicare;

e) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, conform prevederilor constituţionale, pe timpul mobilizării sau al stării de război;

f) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor hotărârii Parlamentului sau ale decretului Preşedintelui României şi competenţele acestora, inclusiv cele transferate de la alte autorităţi;

g) alte prevederi, dacă se consideră necesare.

(2) Hotărârea Parlamentului sau decretul Preşedintelui României, prevăzute la alin. (1), se transmite imediat Guvernului şi celorlalte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, care răspund de punerea în aplicare a prevederilor acesteia/acestuia.

Art. 9. -

Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război, precum şi decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare se transmit, pentru informarea populaţiei, imediat şi în mod corect, prin toate mijloacele de comunicare în masă.

Art. 10. -

Dispoziţiile art. 8 şi 9 se aplică în mod corespunzător şi hotărârii Parlamentului privind încetarea stării de mobilizare sau a stării de război, precum şi decretului Preşedintelui României privind declararea încetării stării de mobilizare.

CAPITOLUL III Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional
de mobilizare

Art. 11. -

Sistemul naţional de mobilizare cuprinde structuri de conducere şi de execuţie, cu resursele, infrastructura şi relaţiile aferente, care au atribuţii, potrivit prevederilor prezentei legi şi ale altor acte normative, în domeniul mobilizării.

Art. 12. -

Conducerea sistemului naţional de mobilizare este un atribut exclusiv al autorităţilor constituţionale ale statului, respectiv Parlamentul, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Guvernul şi alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, potrivit atribuţiilor stabilite prin lege.

Art. 13. -

Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, Preşedintele României informează Parlamentul despre măsurile luate în calitate de comandant al forţelor armate.

Art. 14. -

Ministerul Apărării Naţionale coordonează unitar planificarea şi evaluarea pregătirii pentru mobilizare a forţelor destinate apărării şi monitorizează executarea acestor activităţi, prin Statul Major General şi structurile specifice din cadrul celorlalte instituţii/autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, îndeplinind în acest scop următoarele atribuţii:

a) analizează nevoile de apărare şi propune Consiliului Suprem de Apărare a Ţării măsurile privind organizarea şi înzestrarea forţelor destinate apărării şi pregătirii populaţiei;

b) înaintează propuneri Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru declararea mobilizării şi demobilizării forţelor destinate apărării;

c) planifică, organizează şi desfăşoară pe timp de pace pregătirea pentru mobilizare a forţelor destinate apărării, a populaţiei, a persoanelor din conducerea autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi a operatorilor economici şi instituţiilor publice, cu sarcini la mobilizare şi război, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin pentru apărarea ţării;

d) evaluează pe timp de pace, în cooperare cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, activitatea operatorilor economici şi a instituţiilor publice cu sarcini şi atribuţii pentru asigurarea Armatei României, denumită în continuare armata, cu resurse materiale la mobilizare şi război;

e) monitorizează activitatea operatorilor economici militarizaţi pentru satisfacerea cererilor armatei;

f) asigură generarea şi regenerarea forţelor armatei, potrivit actelor normative în domeniu.

Art. 15. -

(1) Conducerea mobilizării forţelor destinate apărării constituie atributul fiecărei instituţii cu atribuţii în domeniu, pentru structurile subordonate sau coordonate.

(2) Conducerea mobilizării forţelor armatei constituie atributul şefului Statului Major General şi se realizează la nivel strategic din Centrul de conducere a mobilizării, constituit la Statul Major General, prin Grupa centrală de conducere a mobilizării.

Art. 16. -

Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale asigură punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare şi a sistemului de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare, în condiţiile legii.

Art. 17. -

Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, la nivel de execuţie, sistemul naţional de mobilizare se compune din forţele destinate apărării, autorităţile publice, serviciile publice deconcentrate şi serviciile comunitare, instituţiile publice şi operatorii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare mobilizării şi ducerii războiului, precum şi din resursele, infrastructura şi relaţiile aferente.

Art. 18. -

Elementele sistemului naţional de mobilizare, la nivel de execuţie, prevăzute la art. 17, răspund de executarea măsurilor şi îndeplinirea acţiunilor privind starea de mobilizare sau starea de război, fiecare în domeniul său de activitate, potrivit legii. Dacă este necesar, acestea constituie structuri specifice, din aparatul propriu şi/sau din unităţi aflate în subordine, în coordonare sau sub autoritate, pentru organizarea, coordonarea şi executarea sarcinilor ce le revin.

Art. 19. -

(1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii, următoarele autorităţi militare pot emite, pe toată perioada stării de mobilizare sau a stării de război, ordonanţe militare, care sunt obligatorii, conform legii, astfel:

a) ministrul apărării naţionale şi şeful Statului Major General, pe întregul teritoriu al ţării;

b) comandanţii militari din judeţe, numiţi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru judeţele respective;

c) comandanţii de garnizoane, pentru garnizoana respectivă.

(2) Ordonanţa militară cuprinde:

a) titlul şi numărul;

b) autoritatea emitentă;

c) baza legală a emiterii;

d) perioada de aplicare;

e) regulile şi măsurile speciale care se dispun în zona de aplicare a acesteia, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul nerespectării acestora;

f) autoritatea abilitată să asigure aplicarea şi respectarea dispoziţiilor acesteia;

g) modul de aducere la cunoştinţa populaţiei;

h) data, ştampila şi semnătura autorităţii emitente.

(3) Pe timpul stării de război, autorităţile militare prevăzute la alin. (1) pot dispune măsurile speciale conform atribuţiilor şi răspunderilor prevăzute la art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004. În plus, acestea mai pot dispune măsuri şi stabili mijloace pentru:

a) interzicerea demisiei, pentru persoanele cu sarcini la mobilizare şi război;

b) interzicerea accesului în zone sau obiective cu grad de risc ridicat din punct de vedere al siguranţei persoanelor, în care au loc acţiuni militare;

c) obligativitatea adăpostirii populaţiei în lucrările permanente sau temporare;

d) suspendarea temporară a autorizaţiilor de procurare a armei şi/sau a permiselor de armă, precum şi suspendarea eliberării acestor documente;

e) interzicerea temporară a utilizării aparatelor de zbor şi de navigaţie pe apă;

f) interzicerea iluminatului şi respectarea regulilor de camuflaj.

(4) Autorităţile militare prevăzute la alin. (1) sunt obligate să ia toate măsurile pentru reducerea la minimum a vulnerabilităţilor asupra personalului, facilităţilor şi materialelor necesare activităţilor militare faţă de ameninţări şi riscuri.

Art. 20. -

(1) La declararea stării de mobilizare sau a stării de război, unele atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor administraţiei publice locale pot trece în competenţa autorităţilor militare, aşa cum au fost prevăzute în hotărârea Parlamentului ori în decretul Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război.

(2) Autorităţile civile ale administraţiei publice continuă exercitarea atribuţiilor care nu au fost transferate autorităţilor prevăzute la alin. (1) şi au obligaţia de a îndeplini întocmai prevederile ordonanţelor militare.

Art. 21. -

Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război, autorităţile civile ale administraţiei publice au atribuţii privind:

a) asigurarea îndeplinirii măsurilor stabilite şi a respectării regulilor dispuse, fiecare în domeniul său de activitate;

b) punerea la dispoziţia autorităţilor abilitate a evidenţei salariaţilor cu obligaţii militare la mobilizare şi război;

c) asigurarea îndeplinirii de către operatorii economici, instituţiile publice şi persoanele fizice a dispoziţiilor şi măsurilor privind pregătirea economiei, a teritoriului şi a populaţiei pentru apărare;

d) asigurarea îndeplinirii măsurilor pentru efectuarea rechiziţiilor de bunuri şi a prestărilor de servicii în interes public;

e) asigurarea reparaţiei, conform planurilor existente, a resurselor de materii prime, a produselor industriale, a bunurilor alimentare, a energiei, a transporturilor, a lucrărilor publice şi a comunicaţiilor;

f) asigurarea punerii în aplicare a măsurilor stabilite pentru raţionalizarea consumurilor.

Art. 22. -

Conducătorii autorităţilor publice care au atribuţii la mobilizare şi război au obligaţia de a pune în aplicare documentele de mobilizare, precum şi ordinele şi instrucţiunile privind modul de acţiune a structurilor proprii şi a celor din sfera lor de activitate, potrivit reglementărilor legale, pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război.

CAPITOLUL IV Asigurarea şi utilizarea resurselor umane, materiale şi financiare pe
timpul stării de mobilizare şi al stării de război

Art. 23. -

(1) Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război se utilizează resurse umane, materiale şi financiare.

(2) Resursele umane provin din rândul cadrelor militare în activitate, al poliţiştilor, al soldaţilor şi al gradaţilor voluntari, al studenţilor şi al elevilor din instituţiile militare de învăţământ care au absolvit anul I, mai puţin cei din colegiile militare liceale, din rândul rezerviştilor, al personalului civil din cadrul autorităţilor publice care au atribuţii la mobilizare şi război, precum şi din rândul cetăţenilor români care au obligaţii militare sau care pot fi chemaţi să execute prestări de servicii în interes public, potrivit legii.

(3) Pentru asigurarea resurselor umane pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război se constituie şi se instruieşte, pe timp de pace, rezerva de mobilizare, care cuprinde rezerva operaţională şi rezerva generală, aşa cum sunt reglementate în Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Rezerviştii cuprinşi în rezerva de mobilizare participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, la solicitarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

(4) Resursele materiale necesare mobilizării forţelor destinate apărării se compun din:

a) rezervele proprii;

b) capacităţile pentru apărare, potrivit legii;

c) rezervele de mobilizare, potrivit legii;

d) producţia curentă a operatorilor economici;

e) importuri;

f) alte resurse prevăzute de lege.

(5) Rezervele proprii, prevăzute la alin. (4) lit. a), se constituie de către fiecare instituţie cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, potrivit actelor normative specifice, statelor de organizare şi normelor de înzestrare la război, şi cuprind tehnică militară şi materiale, în majoritate, produse greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de fabricaţie, care se asigură din producţia internă sau din import.

(6) Constituirea rezervelor proprii de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale se realizează pe baza programelor multianuale şi a resurselor financiare alocate în acest sens prin bugetele anuale.

se încarcă...