Back

Parlamentul României

Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

În vigoare de la 01.01.2007

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

(1) Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de confort interior, de nivel optim, din punctul de vedere al costurilor, al cerinţelor de performanţă energetică, precum şi pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.

(2) Creşterea performanţei energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie şi prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum şi informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanţă energetică reprezintă acţiuni de interes public major şi general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătăţirii cadrului urban construit şi al protecţiei mediului.

Art. 2.

Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:

a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora;

b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi şi la noile unităţi ale acestora;

c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, unităţile de clădire şi elementele care alcătuiesc anvelopa clădirii supuse unor lucrări de renovare majoră, precum şi în cazul instalării/înlocuirii/modernizării sistemelor tehnice ale clădirilor;

d) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la elementul/elementele care face/fac parte din anvelopa clădirii şi are/au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acesteia, în cazul în care este/sunt modernizat/modernizate sau înlocuit/înlocuite;

e) certificarea energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora;

f) inspecţia sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare din clădiri;

g) sistemul de control al certificatelor de performanţă energetică, al rapoartelor de audit energetic, precum şi al rapoartelor de inspecţie a sistemelor tehnice ale clădirilor.

CAPITOLUL II Definiţii

Art. 3.

Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:

1. clădire - ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente acesteia, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului interior;

2. performanţa energetică a clădirii - energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie;

3. certificat de performanţă energetică a clădirii - document elaborat conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, prin care este indicată performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire şi care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară şi finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum şi cantitatea de emisii în echivalent CO2. Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde şi măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum şi pentru creşterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum;

4. cogenerare - producerea simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice sau a energiei mecanice;

5. sistem de climatizare - combinaţie a componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă. Prin climatizare se poate realiza şi controlul umidităţii şi purităţii aerului;

6. cazan - ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil;

7. putere termică nominală - puterea termică maximă a unui echipament, exprimată în kW, specificată şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele nominale specificate de producător;

8. pompă de căldură - mecanism, dispozitiv sau instalaţie care transferă căldura din mediul natural - aer, apă sau sol - către clădire sau către instalaţii industriale, inversând fluxul natural al căldurii, astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot transfera căldura din clădire către mediul natural;

9. renovare majoră - lucrări efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea. Valoarea de impozitare a clădirii se determină potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

10. trigenerare - producere simultană, în acelaşi proces, a energiei termice, energiei electrice şi frigului;

11. unitate a clădirii - o zonă/o parte a unei clădiri, un etaj sau un apartament dintr-o clădire, care este concepută/conceput sau modificată/modificat pentru a fi utilizată/utilizat separat;

12. sistem tehnic al clădirii - totalitate a echipamentelor tehnice ale unei clădiri sau ale unei unităţi de clădire destinate pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă de consum, iluminat, sau pentru o combinaţie a acestora;

13. anvelopa clădirii - totalitate a elementelor de construcţie perimetrale care delimitează spaţiul interior al unei clădiri de mediul exterior;

14. element al clădirii - element al anvelopei clădirii sau un sistem tehnic al acesteia;

15. clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în proporţie de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere;

16. încălzire centralizată sau răcire centralizată - distribuţie a energiei termice, sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producere centralizată - centrală electrică de termoficare, centrală termică de zonă/cvartal sau punct termic - prin intermediul unei reţele, către mai multe clădiri sau locaţii, în vederea utilizării sale pentru încălzire sau răcire în clădiri;

17. energie primară - energie rezultată din sursele de energie regenerabile şi neregenerabile, care nu a fost supusă niciunui proces de conversie sau transformare;

18. energie din surse regenerabile - energie obţinută din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energia hidraulică, biomasa, gazul de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gazul de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz;

19. clădire existentă - clădire la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

20. nivel optim din punctul de vedere al costurilor - nivel de performanţă energetică ce determină cel mai redus cost pe durata normată de funcţionare rămasă, unde costul cel mai redus este determinat ţinându-se seama de costurile de investiţie legate de creşterea performanţei energetice a clădirii, de costurile de întreţinere şi exploatare, de categoria clădirii, după caz, iar durata normată de funcţionare rămasă a clădirii se referă la durata de viaţă estimată rămasă a unei clădiri sau a unui element al acesteia şi pentru care cerinţele de performanţă energetică sunt stabilite fie pentru clădirea în ansamblu, fie pentru elementele clădirii. Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanţă în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcţionare este pozitivă. Calculul nivelului optim din punctul de vedere al costurilor se efectuează pe baza cadrului metodologic comparativ, aplicat în funcţie de condiţiile generale, exprimate în parametri, prevăzute de reglementările tehnice specifice clădirilor;

21. audit energetic al clădirii - totalitate a activităţilor specifice prin care se obţin date corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri/unităţi de clădire şi, după caz, de identificare şi de cuantificare a oportunităţilor rentabile de economisire a energiei prin identificarea soluţiilor de creştere a performanţei energetice, de cuantificare a economiilor de energie şi de evaluare a eficienţei economice a soluţiilor propuse cu estimarea costurilor şi a duratei de recuperare a investiţiei, precum şi de elaborare a raportului de audit energetic;

22. raport de audit energetic - document elaborat în urma desfăşurării activităţii de audit energetic al clădirii, care conţine descrierea modului în care a fost efectuat auditul energetic, a principalelor caracteristici termice şi energetice ale clădirii/unităţii de clădire şi, acolo unde este cazul, a măsurilor propuse pentru creşterea performanţei energetice a clădirii/unităţii de clădire şi instalaţiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la eficienţa economică a aplicării măsurilor propuse şi durata de recuperare a investiţiei;

23. auditor energetic pentru clădiri - persoană fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care are dreptul să realizeze auditul energetic pentru clădiri/unităţi de clădire şi să întocmească certificatul de performanţă energetică şi raportul de audit energetic. Auditorul energetic pentru clădiri este specialistul care îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare;

24. expert tehnic atestat - persoană fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru specialitatea instalaţii de încălzire-climatizare, în conformitate cu reglementarea tehnică "Îndrumător pentru atestarea tehnico- profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii", aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 777/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Expertul tehnic atestat este specialistul care are dreptul să realizeze inspecţii, din punct de vedere energetic, ale sistemelor de încălzire şi/sau de climatizare şi să întocmească rapoarte de inspecţie pentru acestea. Expertul tehnic atestat îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare;

25. clădire de interes şi utilitate publică - clădire cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m2 frecvent vizitată de public, ocupată de autorităţi ale administraţiei publice în care se desfăşoară activităţi de interes public naţional, judeţean sau local sau în care se desfăşoară activităţi comerciale, social- culturale, de învăţământ, educaţie, asistenţă medicală, sportive, financiar-bancare, de cazare şi alimentaţie publică, prestări de servicii şi altele asemenea;

26. clădire frecvent vizitată de public - clădire cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m2 în care se desfăşoară activităţi cotidiene sau periodice de interes general şi/sau comunitar, social, cultural, comercial şi altele asemenea, şi care are spaţiu/spaţii cu funcţiunea/funcţiuni destinată/destinate accesului şi prezenţei publicului temporar sau permanent în acesta/acestea.

CAPITOLUL III Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor

Art. 4.

(1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi*), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea**) tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.

*) Legea nr. 372/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005.

**) În anul 2007 a fost emis Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor", publicat în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 126 şi 126 bis din 21 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:

a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea interioară, inclusiv etanşeitatea la aer;
Puneri în aplicare (1)

b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora;
Puneri în aplicare (1)

c) instalaţia de climatizare/condiţionare a aerului;
Puneri în aplicare (1)

d) instalaţia de ventilare mecanică;
Puneri în aplicare (1)

e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial;
Puneri în aplicare (1)

f) poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;
Puneri în aplicare (10)

g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;

h) ventilarea naturală;

i) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect;

j) aporturile interne de căldură.

(3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:

a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;

b) electricitate produsă prin cogenerare;

c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc;

d) utilizarea luminii naturale.

(4) În aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri, elaborat de către Comisia Europeană, prin metodologie se stabilesc condiţiile generale, exprimate în parametrii naţionali.

(5) Datele şi ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică, precum şi rezultatele acestora se includ în planurile naţionale de eficienţă energetică şi se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la intervale care nu depăşesc 5 ani. Primul raport se transmite până la 30 iunie 2014.

Art. 5. Puneri în aplicare (1)

Performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanţă:

a) clasa energetică;

b) consumul total specific de energie;

c) indicele de emisii echivalent CO2.

CAPITOLUL IV Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor

Art. 6.

(1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează:

a) locuinţe unifamiliale;

b) blocuri de locuinţe;

c) birouri;

d) clădiri de învăţământ;

e) spitale;

f) hoteluri şi restaurante;

g) construcţii destinate activităţilor sportive;

h) clădiri pentru servicii de comerţ;

i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.

(2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale, destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.

(3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.

Art. 7.

Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:

a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;

b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;

c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;

d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an;

e) clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 m2.

CAPITOLUL V Clădiri noi
Puneri în aplicare (1)

Art. 8.

La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie.

Art. 9. Puneri în aplicare (1)

(1) Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru clădiri, pe lângă obligativitatea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată, în funcţie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător.

(2) Aceste sisteme alternative pot fi:

a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;

b) de cogenerare/trigenerare;

c) centralizate de încălzire sau de răcire ori de bloc;

d) pompe de căldură;

e) schimbătoare de căldură sol-aer;

f) recuperatoare de căldură.

(3) Studiul prevăzut la alin. (1) se elaborează de proiectant şi este parte componentă a studiului de fezabilitate.

(4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative prevăzute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeaşi localitate. Pentru sistemele centralizate de încălzire şi răcire, studiul poate fi efectuat pentru toate clădirile racordate la acelaşi sistem.

se încarcă...