Back

Parlamentul României

Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 12.11.2009

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - Jurisprudență (3)

Prezenta lege reglementează:
Jurisprudență (1)

a) reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice;

b) măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar;

c) condiţiile exercitării cumulului pensiei din sistemul public de pensii şi sistemele neintegrate sistemului public cu veniturile salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau pe baza actului de numire în funcţie, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic sau majoritar;

d) măsuri privind disciplina financiar-bugetară la nivelul regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale, al societăţilor comerciale la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de acţionar unic ori majoritar, precum şi al filialelor acestora;

e) măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri în scopul depăşirii dificultăţilor financiare şi relansării circuitului comercial.

Art. 2. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2)

Măsurile instituite de prezenta lege au caracter excepţional şi urmăresc reducerea efectelor crizei economice şi îndeplinirea obligaţiilor ce rezultă din Memorandumul de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, încheiat la Bucureşti şi Bruxelles în data de 23 iunie 2009, şi din Acordul stand-by încheiat între România şi Fondul Monetar Internaţional.

CAPITOLUL II Măsuri de reorganizare a unor autorităţi şi instituţii publice

Art. 3. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (2)

Reorganizarea se realizează prin una dintre următoarele modalităţi:

a) desfiinţarea autorităţii sau instituţiei publice, ca urmare a comasării prin absorbţie, şi preluarea activităţii acesteia de către o altă autoritate sau instituţie publică existentă;

b) desfiinţarea autorităţii sau instituţiei publice, ca urmare a comasării prin absorbţie, şi preluarea activităţii acesteia de către un compartiment nou-înfiinţat în cadrul altor autorităţi sau instituţii publice;

c) desfiinţarea autorităţilor sau instituţiilor publice, ca urmare a comasării prin fuziune, şi constituirea unei noi persoane juridice;

d) desfiinţarea unei autorităţi sau instituţii publice, ca urmare a divizării, şi preluarea activităţii acesteia de către două sau mai multe entităţi existente ori care iau astfel fiinţă;

e) reducerea de posturi din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;

f) schimbarea regimului de finanţare a unor autorităţi sau instituţii publice, prin virarea veniturilor încasate la bugetul de stat şi finanţarea cheltuielilor de la bugetul de stat.

Art. 4. - Jurisprudență (1)

(1) Autorităţile şi instituţiile publice înfiinţate prin lege, ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau ordonanţă a Guvernului, supuse reorganizării potrivit prezentei legi, precum şi modalitatea de reorganizare sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice înfiinţate prin hotărâre a Guvernului, supuse reorganizării potrivit prezentei legi, precum şi modalitatea de reorganizare sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 5. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (3)

(1) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea, atribuţiile structurilor sau, după caz, ale entităţilor rezultate din reorganizarea autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, precum şi alte aspecte determinate de aplicarea măsurilor de reorganizare se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
Jurisprudență (4)

(2) Desfiinţarea, realizată prin prezenta lege, a autorităţilor sau instituţiilor publice prevăzute în anexa nr. 1 va produce efecte la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind înfiinţarea noii entităţi rezultate din reorganizare.
Jurisprudență (2)

(3) Desfiinţarea autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute în anexa nr. 2 se va realiza prin hotărârea Guvernului de înfiinţare a noii entităţi rezultate din reorganizare.

(4) În situaţia în care, prin reorganizare, autoritatea sau instituţia publică se desfiinţează şi activităţile sunt preluate de o autoritate ori instituţie publică existentă, actul normativ privind organizarea şi funcţionarea acesteia din urmă se modifică în mod corespunzător.
Jurisprudență (2)

(5) Actele normative prevăzute la alin. (1)-(4) se supun spre aprobare Guvernului în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Acestea vor reglementa şi situaţia patrimoniului autorităţilor şi instituţiilor publice reorganizate, precum şi, după caz, a entităţilor aflate în subordinea acestora.

Art. 6. - Jurisprudență (6)

(1) Personalul autorităţilor şi instituţiilor publice care se desfiinţează în urma reorganizării se preia de autorităţile şi instituţiile publice la care trece activitatea acestora.
Jurisprudență (2)

(2) De la prevederile alin. (1) sunt exceptaţi poliţiştii din cadrul structurii înfiinţate în Inspectoratul General al Poliţiei Române, ca urmare a reorganizării Agenţiei Naţionale Antidrog, potrivit dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(3) Personalul instituţiilor desfiinţate va fi încadrat în limita posturilor aprobate pentru instituţia care preia activitatea acestora, beneficiind de drepturile salariale acordate, potrivit legii, pentru categoriile de funcţii din cadrul autorităţii sau instituţiei publice.
Jurisprudență (2)

(4) Încadrarea personalului în numărul de posturi aprobat şi pe noile funcţii din instituţia care îl preia, precum şi stabilirea drepturilor salariale aferente se realizează în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a actelor normative prevăzute la art. 5 alin. (1) - (4), cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de funcţii.
Jurisprudență (1)

(5) Încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale personalului, ca urmare a reorganizării potrivit prezentei legi, se face cu respectarea procedurilor legale aplicabile categoriei de personal din care face parte şi a prevederilor legale privind protecţia socială, pe baza criteriilor stabilite între conducerea autorităţii ori instituţiei publice şi reprezentanţii salariaţilor sau, după caz, ai sindicatelor, în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a actelor normative prevăzute la art. 5 alin. (1) - (4).
Jurisprudență (5)

(6) În absenţa criteriilor stabilite potrivit alin. (5), la aplicarea măsurii de încetare a raporturilor de muncă sau, după caz, de serviciu, se vor avea în vedere următoarele criterii minimale:
Jurisprudență (5)

a) dacă sunt îndeplinite condiţiile de pensionare, prevăzute de lege;
Jurisprudență (1)

b) calificativul obţinut la ultima evaluare a performanţelor profesionale individuale, realizată în condiţiile legii;

c) existenţa unor sancţiuni disciplinare, aplicate în condiţiile legii;

d) măsura să afecteze mai întâi persoanele care nu au copii în întreţinere;

e) dacă măsura ar afecta 2 soţi care lucrează în aceeaşi unitate, desfacerea contractului de muncă sau, după caz, a raportului de serviciu al soţului care are venitul cel mai mic;

f) măsura să afecteze în ultimul rând familiile monoparentale care au în îngrijire copii, întreţinătorii de familie, precum şi salariaţii bărbaţi sau femei care au cel mult 5 ani până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
Jurisprudență (2)

g) alte criterii stabilite de legi speciale, dacă este cazul.

Art. 7. - Jurisprudență (3)

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, veniturile obţinute de autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, care sunt reorganizate ca instituţii publice finanţate integral de la bugetul de stat, potrivit anexelor nr. 1 şi 2, se fac venit la bugetul de stat.
Jurisprudență (2)

(2) Disponibilităţile în lei şi în valută ale autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, se virează integral la bugetul de stat, potrivit mecanismului stabilit prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Jurisprudență (2)

(3) Restituirile de sume aferente veniturilor încasate din activitatea desfăşurată de autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la alin. (1) se efectuează de la bugetul de stat conform procedurii de restituire prevăzute de normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(4) În situaţia autorităţilor prevăzute la alin. (1), reorganizate în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite, se abilitează Ministerul Finanţelor Publice să îi suplimenteze în mod corespunzător bugetul la propunerea acestuia.

Art. 8. -

(1) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, sumele aferente subvenţiilor primite şi neutilizate la data intrării în vigoare a prezentei legi se virează integral la bugetul de stat de către autorităţile şi instituţiile publice reorganizate, fără a se mai regulariza cu bugetul de stat la sfârşitul anului.

(2) Cu creditele bugetare neutilizate, aferente instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat, care se reorganizează în subordinea sau în structura altor ordonatori de credite, se suplimentează bugetul ordonatorului principal de credite care preia finanţarea acestora.

(3) Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificări în volumul şi în structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, bugetului fondurilor externe nerambursabile, bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii, bugetului fondurilor provenite din credite externe, după caz, precum şi modificări în bugetele ordonatorilor principali de credite, la propunerea acestora, în baza protocoalelor de predare-preluare, modificări ce decurg din aplicarea măsurilor de reorganizare a autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute de prezenta lege.

(4) Se autorizează ordonatorii principali de credite să detalieze modificările prevăzute la alin. (3) şi să le introducă în bugetele lor şi în anexele la acestea.

(5) Protocoalele de predare-preluare se încheie în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a actelor normative prevăzute la art. 5 şi cuprind creditele bugetare rămase neutilizate la data intrării în vigoare a prezentei legi, structurile de personal preluate, patrimoniul aferent, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ce decurg din acestea.
Jurisprudență (2)

(6) Până la introducerea modificărilor prevăzute la alin. (3), finanţarea autorităţilor şi instituţiilor publice reorganizate se va asigura din bugetele ordonatorilor principali de credite care preiau activitatea şi personalul acestora, în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate.
Jurisprudență (2)

Art. 9. -

Până la data de 31 decembrie 2009, Trezoreria Statului transferă într-un cont distinct de venituri bugetare sumele achitate în conturile de disponibilităţi deschise pe numele instituţiilor şi autorităţilor care se reorganizează în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

CAPITOLUL III Măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar

Art. 10. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (12)

(1) În vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situaţia de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare, au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele măsuri:
Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (7)

a) să acorde personalului propriu, indiferent de statutul acestuia, zile libere fără plată pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare;
Jurisprudență (3)

b) să reducă programul de lucru;

c) să dispună o măsură ce combină alternativele prevăzute la lit. a) şi b);

d) altă măsură cu efect echivalent.

(2) Cu respectarea prevederilor alin. (1), autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a-şi organiza activitatea astfel încât să asigure continuitatea serviciilor de interes public.
Jurisprudență (1)

(3) Modalitatea de aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte cu acordul salariatului, după consultarea organizaţiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.
Jurisprudență (2)

(4) În lipsa acordului sau în cazul în care, ca urmare a opţiunii exprimate de salariat, nu se poate asigura continuitatea serviciului de interes public, intervalul şi numărul de zile libere, precum şi reducerea programului se stabilesc de conducătorul instituţiei publice, astfel încât să nu fie efectuate mai mult de 4 zile libere într-o lună, iar diminuarea salariului să nu depăşească nivelul prevăzut la alin. (1).
Jurisprudență (4)

(5) Angajatorul nu poate acorda zilele libere prevăzute la alin. (1) în zilele de sărbătoare legală.

(6) Zilele libere sau, după caz, reducerea programului de lucru prevăzute la alin. (1) şi la alin. (3)-(5) nu afectează durata concediului de odihnă anual şi sunt asimilate unei perioade de activitate, inclusiv în specialitate, efectivă. Salariatul beneficiază în această perioadă de toate drepturile cuvenite, potrivit legii, altele decât cele salariale.
Jurisprudență (1)

(7) Pentru personalul militar din instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, măsura prevăzută la alin. (1) lit. a) se aplică pentru un număr de până la 14 zile calendaristice.

Art. 11. - Jurisprudență (4)

Prin derogare de la prevederile art. 119 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, de la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite acordate până la data de 31 decembrie 2010, pentru activitatea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal în cursul anului 2009, şi până la data de 31 martie 2011, pentru activitatea suplimentară prestată în anul 2010.
Jurisprudență (1)

Art. 12. -

De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, indemnizaţia prevăzută la art. 8 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, aprobată cu modificări prin Legea nr. 212/2007, cu modificările şi completările ulterioare, este egală cu 1% din indemnizaţia lunară a preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză.

Art. 13. -

De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, indemnizaţia prevăzută la art. 61 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, este egală cu 1% din indemnizaţia secretarului de stat, în lunile în care au loc şedinţe ale comisiei. Indemnizaţia se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 14. -

De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, indemnizaţia prevăzută la art. 5 alin. (7) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare, este egală cu 1% din indemnizaţia secretarului de stat.

Art. 15. -

De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, indemnizaţia prevăzută la art. 13 alin. (9) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 239/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este egală cu 1% din indemnizaţia preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti.

Art. 16. -

Prima de care beneficiază angajaţii la plecarea în concediu, aferentă anului 2009, poate fi plătită de ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice până la data de 31 ianuarie 2010, indiferent de data la care aceasta a fost solicitată.

CAPITOLUL IV Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare
Acțiuni respinse (5), Jurisprudență (4)

Art. 17. - Acțiuni respinse (12), Jurisprudență (16), Reviste (2)

(1) Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Modificări (1), Jurisprudență (7), Reviste (2)

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2)

a) la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;
Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (1), Reviste (1)

b) după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.
Reviste (1)

Art. 18. - Acțiuni respinse (12), Jurisprudență (14), Reviste (2)

(1) Pensionarii prevăzuţi la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfăşoară activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Modificări (1), Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (5), Reviste (1)

(2) Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de cumul, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Modificări (1), Jurisprudență (1)

Art. 19. - Acțiuni respinse (11), Jurisprudență (6)

(1) În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de pensie/pensii stabilită/stabilite atât în sistemul public cât şi/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea.
Jurisprudență (1)

(2) Dacă nivelul pensiilor nete cumulate se situează sub nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie, potrivit legii, în cadrul entităţilor prevăzute la art. 17 alin. (1).
Modificări (1)

(3) În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, persoana are obligaţia de a-şi exprima opţiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, cu privire la menţinerea în plată a pensiei faţă de cuantumul căreia, potrivit art. 17, este permis cumulul.
Modificări (1), Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (4), Reviste (1)

(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi persoanelor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligaţia de a-şi exprima opţiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de imposibilitate a exercitării cumulului.
Reviste (1)

Art. 20. - Acțiuni respinse (12), Jurisprudență (14), Reviste (2)

Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.

Art. 21. - Acțiuni respinse (8), Jurisprudență (3)

În cazul în care opţiunea este exprimată în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4), plata pensiei/pensiilor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opţiunea pentru continuarea activităţii.

se încarcă...