Back

Guvernul României

Ordonanţa de urgenţă nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori

În vigoare de la 30.09.2016

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Având în vedere că transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 2008/48/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, trebuie realizată până la 21 martie 2016,

pentru a se evita posibilitatea declanşării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României, pentru neimplementarea în dreptul intern a prevederilor directivei comunitare şi de a asigura implementarea acesteia,

având în vedere că termenul pentru transpunerea acestei directive a fost 21 martie 2016 şi pentru neîndeplinirea obligaţiei de transpunere a acesteia se poate declanşa acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere,

de asemenea, în contextul în care, pe parcursul derulării unui contract de credit garantat cu un bun imobil, consumatorii întâmpină dificultăţi economico-financiare ce pot apărea atât din cauza variaţiei dobânzii sau a cursului de schimb valutar, dar şi ca urmare a altor aspecte neprevăzute, sunt necesare măsuri legislative care să vină în sprijinul consumatorilor. Aceste măsuri vizează în egală măsură aspectele precontractuale, astfel încât consumatorul să fie în măsură să aleagă oferta cea mai potrivită situaţiei şi nevoilor sale, dar şi pe cele contractuale. În acest sens, este necesară adoptarea fără întârziere a unor prevederi legislative pentru asigurarea educaţiei consumatorilor cu privire la practicile responsabile de împrumut şi de gestionare a datoriilor.

Având în vedere dezvoltarea continuă pe care activitatea de recuperare creanţe o cunoaşte şi faptul că tot mai mulţi creditori cesionează creanţe către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, precum şi lipsa unui cadru legislativ care să stabilească un echilibru în relaţia contractuală dintre consumatori şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, sunt necesare prevederi speciale urgente în acest sens.

De asemenea, pentru prevenirea riscului valutar, în cazul creditelor în valută, este important să se stabilească măsuri care să asigure conştientizarea de către consumatori a riscului pe care şi-l asumă, precum şi posibilitatea consumatorilor de a-şi limita expunerea la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.

Trebuie avut în vedere impactul pe care îl are asupra consumatorilor, cu consecinţe la nivel social şi economic, un astfel de produs financiar, cum este un contract de credit garantat cu ipotecă, încheiat pe o perioadă îndelungată de timp şi care implică sume semnificative, în special în situaţia în care imobilul ipotecat este chiar locuinţa consumatorului.

În prezent, penalităţile ce se pot acumula pentru neplata la timp a ratelor sunt împovărătoare pentru consumator, fiind mare riscul pierderii locuinţei în cadrul derulării procedurilor de executare silită şi al rămânerii cu datorii faţă de creditor, deşi garanţia a fost executată. Prin urmare, se impun măsuri imediate pentru a asigura protecţia necesară consumatorilor în cazul în care există dificultăţi la rambursarea ratelor, în situaţia executării silite, precum şi a cesionării creanţei către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe.

Având în vedere cele de mai sus, adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă se impune pentru a crea un cadru unitar, bazat pe concepte juridice clar definite, care să reglementeze anumite aspecte ale raporturilor contractuale dintre comercianţi şi consumatori în cadrul Uniunii Europene.

Ţinând cont de faptul că aceste aspecte vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I Obiect, domeniu de aplicare şi definiţii

Art. 1.

Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor în ceea ce priveşte contractele de credit pentru consumatori privind vânzarea, respectiv cumpărarea unor bunuri imobile, contractele de credit garantate cu ipotecă asupra unor bunuri imobile, aspecte privind evaluarea bonităţii înainte de acordarea unui credit de către creditorii non- financiari, anumite cerinţe prudenţiale şi de supraveghere, inclusiv pentru înfiinţarea şi supravegherea intermediarilor de credite şi a entităţilor care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, precum şi aspecte cu privire la furnizarea de servicii accesorii.

Art. 2.

(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică tuturor contractelor de credit pentru consumatori privind vânzarea, respectiv cumpărarea unor bunuri imobile, contractelor de credit garantate cu ipotecă asupra unor bunuri imobile şi contractelor de credit ce implică un drept legat de un bun imobil.

(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică:

a) contractelor de credit acordate de către un angajator angajaţilor săi, ca activitate secundară, atunci când aceste credite sunt acordate fără dobândă sau cu o dobânda anuală efectivă mai mică decât cea practicată în mod obişnuit pe piaţă şi care nu se oferă în general publicului;

b) contractelor de credit în care creditul este acordat fără dobândă şi fără comisioane, cu excepţia comisioanelor aplicate pentru recuperarea costurilor legate în mod direct de garantarea creditului;

c) contractelor de economisire şi creditare în sistem colectiv pentru domeniu locativ, pentru aspecte referitoare la economisirea aferentă acestora;

d) contractelor de credit referitoare la credite acordate unui public restrâns în baza unei dispoziţii legale de interes general, fără dobândă sau la rate ale dobânzii mai mici decât cele practicate în mod obişnuit pe piaţă ori în condiţii care sunt mai avantajoase pentru consumator decât cele obişnuite de pe piaţă şi cu rate ale dobânzii care să nu fie mai mari decât cele practicate în mod normal pe piaţă.

Art. 3.

În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. consumator - persoana fizică, inclusiv codebitorul, ce acţionează în scopuri care se află în afara activităţii sale comerciale sau profesionale;

2. creditor - persoana juridică, inclusiv sucursala instituţiei de credit şi a instituţiei financiare din străinătate, care acordă credite de tipul celor prevăzute la art. 2 alin. (1) pe teritoriul României potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, sau prezentei ordonanţe de urgenţă, în cursul exercitării activităţii comerciale sau profesionale;

3. contract de credit - un contract prin care un creditor acordă sau promite să acorde unui consumator un credit în cadrul domeniului de aplicare al art. 2 sub formă de amânare la plată, împrumut sau alte facilităţi financiare similare;

4. serviciu accesoriu - un serviciu oferit consumatorului în legătură cu contractul de credit;

5. intermediar de credite - persoana fizică autorizată sau persoana juridică ce nu acţionează în calitate de creditor, care, în cursul exercitării activităţii sale comerciale, a afacerii sau a profesiei sale, în schimbul unui onorariu, realizează legătura, fie în mod direct, fie indirect, unui consumator cu un creditor sau cu un alt intermediar de credite şi care desfăşoară cel puţin una dintre următoarele activităţi:

a) prezintă consumatorilor contracte de credit;

b) oferă asistenţă consumatorilor prin organizarea de activităţi pregătitoare sau alte activităţi administrative precontractuale privind contractele de credit, altele decât cele prevăzute la lit. a);

c) încheie contracte de credit cu consumatorii în numele creditorului;

6. grup - un grup de creditori care urmează a fi consolidaţi în scopul întocmirii unor conturi consolidate, conform definiţiilor din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

7. intermediar de credite legat - un intermediar de credite care acţionează, în una dintre următoarele situaţii, în numele şi sub răspunderea deplină şi necondiţionată:

a) a unui singur creditor;

b) a unui singur grup;

c) a unui număr de creditori sau de grupuri care nu reprezintă majoritatea pieţei;

8. instituţie de credit - o întreprindere a cărei activitate constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public şi în acordarea de credite în cont propriu, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012;

9. creditor non-financiar - persoana juridică ce desfăşoară activitate de creditare exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziţia acestuia în baza unor acorduri interguvernamentale înregistrate în Registrul de evidenţă prevăzut la art. 5 lit. g) din Legea nr. 93/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dezvoltatorul imobiliar, care acordă credite de tipul celor prevăzute la art. 2 alin. (1);

10. personal:

a) orice persoană fizică care lucrează pentru creditor sau pentru intermediarul de credite şi care este implicată direct în activităţile reglementate de prezenta ordonanţă de urgenţă sau intră în contact cu consumatorii în cursul unor activităţi reglementate de prezenta ordonanţă de urgenţă;

b) orice persoană fizică care lucrează pentru un reprezentant desemnat şi care intră în contact cu consumatorii în cadrul unor activităţi reglementate de prezenta ordonanţă de urgenţă;

c) orice persoană fizică care coordonează sau supraveghează în mod direct persoanele fizice prevăzute la lit. a) şi b);

11. valoarea totală a creditului - plafonul sau sumele totale puse la dispoziţie în baza unui contract de credit;

12. costul total al creditului pentru consumator - toate costurile, inclusiv:

a) dobânda, comisioanele, taxele şi orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit şi care sunt cunoscute de către creditor, cu excepţia taxelor notariale;

b) costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, dacă încheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obţinerea creditului însuşi sau pentru obţinerea acestuia în concordanţă cu clauzele şi condiţiile prezentate;

c) costul evaluării bunului, excluzând costurile pentru înregistrarea transferului dreptului de proprietate asupra bunului imobil şi orice costuri plătibile de către consumator pentru nerespectarea angajamentelor prevăzute în contractul de credit;

13. valoarea totală plătibilă de către consumator - suma dintre valoarea totală a creditului şi costul total al creditului pentru consumator;

14. dobânda anuală efectivă, denumită în continuare DAE - costul total al creditului pentru consumator, exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului, după caz, inclusiv costurile prevăzute la art. 29 alin. (2), egală, pe o perioadă de un an, cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor - trageri, rambursări şi costuri, viitoare sau prezente, convenite de creditor şi de consumator;

15. rata dobânzii - procent fix sau variabil aplicat anual sumei trase din credit;

16. rata fixă a dobânzii aferente creditului - convenirea de către părţi în contractul de credit asupra unei singure rate a dobânzii aferente creditului pentru întreaga durată a contractului de credit sau asupra mai multor rate ale dobânzii aferente creditului pentru termene parţiale, aplicând exclusiv un procentaj fix specific. În cazul în care nu sunt stabilite toate ratele dobânzii aferente creditului în contractul de credit, se consideră că rata dobânzii aferente creditului este fixă numai pentru termenele parţiale pentru care ratele dobânzii aferente creditului sunt stabilite exclusiv printr-un procentaj fix specific convenit în momentul încheierii contractului de credit;

17. evaluarea bonităţii - evaluarea probabilităţii ca datoria rezultată din contractul de credit să fie achitată;

18. suport durabil - orice instrument care permite consumatorului să stocheze informaţii care îi sunt adresate personal, în aşa fel încât acestea să fie accesibile pentru consultare în viitor pe o perioadă de timp adecvată scopului informaţiilor, şi care permite reproducerea fidelă a informaţiilor stocate;

19. stat membru de origine - statul membru în care se află sediul social al creditorului sau al intermediarului de credit sau, dacă, potrivit dreptului său intern, acesta nu are sediu social, statul membru în care se află sediul său principal;

20. stat membru gazdă - statul membru, altul decât statul membru de origine, în care creditorul sau intermediarul de credite are o sucursală;

21. servicii de consiliere - oferirea de recomandări personalizate unui consumator cu privire la una sau mai multe operaţiuni legate de contracte de credit şi care constituie o activitate separată faţă de acordarea unui credit şi faţă de activităţile de intermediere de credite prevăzute la pct. 5;

22. autoritate competentă - autoritatea desemnată drept competentă cu asigurarea respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, în conformitate cu art. 115;

23. credit-punte - un contract de credit, fie încheiat pe durată nelimitată, fie care trebuie rambursat în 12 luni, utilizat de consumator drept soluţie de finanţare temporară în momentul tranzacţionării unui alt contract financiar pentru bunul imobil respectiv;

24. datorie sau garanţie contingentă - un contract de credit care funcţionează drept garanţie pentru o altă tranzacţie separată, dar accesorie, şi în care capitalul garantat cu un bun imobil este tras numai în cazul în care se produce un eveniment sau se produc evenimente specificate în contract;

25. contract de credit cu partajare de proprietate - un contract de credit în care capitalul de rambursat este bazat pe un procent stabilit contractual din valoarea bunului imobil la momentul rambursării sau rambursărilor capitalului;

26. practică de legare - oferirea sau vânzarea contractului de credit în cadrul unui pachet, împreună cu alte produse sau servicii financiare distincte, contractul de credit nefiind pus la dispoziţia consumatorului în mod separat;

27. practică de grupare - oferirea sau vânzarea contractului de credit în cadrul unui pachet, împreună cu alte produse sau servicii financiare distincte, contractul de credit fiind de asemenea pus la dispoziţia consumatorului în mod separat, dar nu neapărat în aceiaşi termeni sau în aceleaşi condiţii ca atunci când este oferit grupat cu serviciile accesorii;

28. împrumut în valută - un contract de credit atunci când creditul este acordat în una sau în ambele din următoarele situaţii:

a) în altă monedă decât cea în care consumatorul primeşte veniturile sau deţine activele pe baza cărora urmează să fie rambursat creditul;

b) în altă monedă decât moneda statului membru în care consumatorul îşi are reşedinţa;

29. entitatea care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe - persoana juridică, alta decât creditorul, cu un capital social minim subscris şi vărsat ce nu poate fi mai mic de 500.000 lei, care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe şi/sau care obţine drepturile, conform art. 58 alin. (4), asupra unor debite scadente ce rezultă din contractele de credit;

30. refinanţarea creditului - rambursarea creditului în condiţiile în care suma pentru rambursarea anticipată a soldului creditului este obţinută în urma contractării unui alt credit;

31. rescadenţarea ratelor - modificarea scadenţei şi/sau a sumei de plată a ratelor de credit în sold fără a se depăşi durata iniţială de acordare a creditului;

32. reeşalonarea ratelor - modificarea scadenţei şi/sau a sumei de plată a ratelor de credit în sold cu depăşirea duratei iniţiale de acordare a creditului;

33. credit neperformant - credit aferent căruia se înregistrează întârzieri la plată, reprezentând principal şi/sau dobândă, de cel puţin 90 de zile;

34. petiţie - orice adresă primită pe suport durabil de la consumatori;

35. codebitor - persoana care se obligă împreună cu debitorul principal la plata tuturor obligaţiilor derivate din contractul de credit şi care poate participa cu venitul net la stabilirea venitului total net luat în considerare;

36. dezvoltator imobiliar - persoana juridică care efectuează toate operaţiunile imobiliare în vederea construirii, finalizării şi predării către beneficiari a unor locuinţe, precum şi coordonarea surselor de finanţare necesare realizării acestor operaţiuni;

37. restructurarea creditului - operaţiune realizată din considerente de dificultăţi financiare ale debitorului, asupra creditului/creditelor acordate persoanelor fizice, în scopul adaptării condiţiilor de rambursare la noile posibilităţi ale debitorului, inclusiv operaţiuni de tipul rescadenţarea sau reeşalonarea ratelor;

38. reprezentant desemnat - o persoană fizică autorizată sau juridică care desfăşoară activităţi prevăzute la pct. 5, care acţionează în numele sau sub responsabilitatea deplină şi necondiţionată a unui singur intermediar de credite;

39. dificultăţi financiare/dificultăţi de plată - cazurile în care consumatorul nu poate rambursa total sau parţial rata lunară ca urmare a: diminuării venitului consumatorului; diminuării veniturilor familiei; problemelor medicale şi de invaliditate ale consumatorului; întreruperii activităţii în muncă; creşterii gradului de îndatorare; altor probleme care pot afecta rambursarea lunară a creditului, analizate de la caz la caz;

40. servicii de consiliere independentă - oferirea de consiliere sub formă de recomandări personalizate unui consumator cu privire la ofertele, respectiv contractele de credit sau la una sau mai multe operaţiuni legate de contracte de credit în mod imparţial şi în interesul exclusiv al consumatorului, în funcţie de situaţia financiară, necesităţile şi preferinţele acestuia. Acestea constituie o activitate separată faţă de acordarea unui credit şi faţă de activităţile de intermediere de credite prevăzute la pct. 5.

CAPITOLUL II Educaţia financiară

Art. 4.

(1) Autorităţile publice, creditorii precum şi organizaţiile neguvernamentale pot contribui la educaţia consumatorilor cu privire la practicile responsabile de împrumut şi de gestionare a datoriilor, îndeosebi cu privire la contractele de credit pentru consumatori garantate cu ipotecă. Acestea furnizează, prin acţiunile organizate, informaţii clare şi generale cu privire la procesul de acordare a creditelor, pentru a oferi orientări consumatorilor, mai ales celor care contractează un credit garantat cu ipotecă pentru prima oară.

(2) Creditorii, individual sau prin asociaţiile profesionale, organizează cel puţin anual activităţi de informare şi educare a consumatorilor.

(3) Societăţile de asigurare care vând produse de asigurare ce sunt complementare la produsele instituţiilor de credit au obligaţia de a informa persoanele care contractează astfel de produse de asigurare cu privire la caracteristicile produsului, la costurile şi beneficiile acestuia.

(4) Se interzice creditorilor şi societăţilor de asigurare derularea unor evenimente şi/sau publicarea unor materiale, sub titulatura de "campanii de educaţie financiară", cu scopul de a promova achiziţia de produse şi/sau servicii financiare.

Art. 5.

Creditorii, precum şi organizaţiile neguvernamentale comunică bianual Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor acţiunile preconizate, precum campaniile de informare, website-urile sau materialele destinate unităţilor de învăţământ.

CAPITOLUL III Informaţii şi practici preliminare încheierii contractului de credit

Art. 6.

(1) Toate materialele publicitare şi de promovare privind contractele de credit trebuie să fie corecte, clare şi să nu fie susceptibile de a induce în eroare.

(2) Este interzisă utilizarea unor formulări care pot crea aşteptări neîntemeiate consumatorului în ceea ce priveşte disponibilitatea sau costul unui credit.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu aduc atingere prevederilor Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7.

(1) Orice formă de publicitate referitoare la contractele de credit trebuie să cuprindă informaţii standard în conformitate cu prezentul articol.

(2) Informaţiile standard indică următoarele:

a) identitatea creditorului sau, după caz, a intermediarului de credite ori a reprezentantului desemnat;

b) dacă este cazul, faptul că respectivul contract de credit va fi garantat fie printr-o ipotecă asupra unui bun imobil, fie printr-un alt drept legat de un bun imobil;

c) rata dobânzii, indicând dacă este fixă sau variabilă sau o combinaţie a amândurora, împreună cu informaţii privind toate costurile incluse în costul total al creditului pentru consumator;

d) valoarea totală a creditului;

e) valoarea DAE;

f) durata contractului de credit;

g) valoarea ratelor;

h) valoarea totală plătibilă de către consumator;

i) numărul ratelor;

j) avertizarea consumatorului asupra faptului că posibilele fluctuaţii ale ratei de schimb valutar ar putea afecta suma care trebuie plătită de consumator, dacă este cazul;

k) obligativitatea de a încheia un contract de asigurare de viaţă şi/sau asigurare de incendiu şi alte calamităţi menţionată în mod clar, concis şi vizibil, împreună cu DAE, precum şi posibilitatea de a încheia un contract de asigurare pentru risc financiar de neplată.

(3) În orice formă de publicitate, informaţiile prevăzute la alin. (2) sunt scrise în mod clar, concis, vizibil şi uşor de citit, în acelaşi câmp vizual şi cu caractere de aceeaşi mărime, sau clar audibile, după caz, în funcţie de suportul utilizat pentru publicitate.

(4) Informaţiile prevăzute la alin. (2), cu excepţia celor menţionate la lit. a), b) sau j), sunt furnizate prin intermediul unui exemplu reprezentativ şi sunt conforme cu respectivul exemplu reprezentativ de la început până la sfârşit.

(5) La stabilirea exemplului reprezentativ, creditorii respectă următoarele criterii:

a) valoarea medie a sumei creditate pentru acel tip de produse;

b) durata medie a contractului;

c) media costurilor suplimentare.

(6) În limita competenţelor legale ale Băncii Naţionale a României, aceasta transmite Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la solicitarea acesteia, date necesare pentru a verifica calculul exemplului reprezentativ.

(7) În orice formă de publicitate, creditorii includ o avertizare concisă şi proporţionată privind riscurile specifice asociate contractelor de credit. Creditorii avertizează în special cu privire la variaţia indicelui de referinţă, la fluctuaţia veniturilor proprii şi la riscul valutar pentru creditele acordate în valută, acestea putând conduce la afectarea posibilităţii de plată.

(8) Prezentul articol se aplică cu respectarea prevederilor Legii nr. 363/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

se încarcă...