Back

Guvernul României

Ordonanţa de urgenţă nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 29.06.2001

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul juridic unitar referitor la producerea, ambalarea, depozitarea, transportul şi comercializarea alimentelor, responsabilităţile producătorilor şi comercianţilor de alimente, organizarea controlului oficial al alimentelor şi sancţiunile în vederea protejării calităţii alimentelor.

(2) Aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă protejează consumatorii de practici incorecte în fabricarea, depozitarea şi comercializarea alimentelor şi asigură condiţii pentru informarea lor corectă şi completă, în conformitate cu reglementările legale privind protecţia consumatorilor.

Art. 2. -

Reglementările prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică alimentelor produse în gospodării individuale pentru consumul propriu şi nici produselor alimentare care sunt în tranzit sau care sunt depozitate temporar, ca bunuri care tranzitează ţara, dacă nu reprezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru mediu.

Art. 3. -

În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:

a) alimente - produse în stare naturală sau prelucrate, destinate consumului uman, inclusiv apa minerală şi guma de mestecat, din care se exclud tutunul, produsele medicinale şi substanţele narcotice sau psihotrope;

b) alimente de origine animală - alimente constând în sau conţinând aproape în exclusivitate produse de origine animală;

c) alimente de origine vegetală - alimente constând în sau conţinând aproape în exclusivitate produse de origine vegetală;

d) alimente cu destinaţie nutriţională specială - alimente care datorită compoziţiei lor speciale sau procesului de prelucrare sunt în mod clar distincte de alimentele destinate consumului normal, au o compoziţie corespunzătoare cu scopurile nutriţionale pretinse şi sunt comercializate într-o formă care indică acest obiectiv. Aceste alimente trebuie să îndeplinească cerinţele nutriţionale speciale ale anumitor categorii de persoane ale căror procese digestive sau metabolice sunt perturbate ori ale anumitor categorii de persoane care se află în condiţii fiziologice speciale şi care din această cauză pot să obţină un beneficiu special ca urmare a consumului controlat de anumite substanţe din alimente sau pentru sugari ori copii mici sănătoşi;

e) alimente provenite din organisme modificate genetic şi/sau organisme modificate genetic - alimente care conţin o combinaţie nouă de material genetic obţinut prin tehnici de biotehnologie şi/sau organisme (orice entitate biologică capabilă să se reproducă sau să transfere material genetic) în care materialul genetic a fost modificat printr-un proces care nu are loc în mod natural prin împerechere şi/sau recombinare naturală;

f) ingrediente - orice substanţă, inclusiv aditivii, folosită în producerea sau la prepararea alimentelor şi prezentă în produsul finit ca atare sau într-o formă modificată;

g) aditivi alimentari - orice substanţă care în mod normal nu este consumată ca aliment în sine şi care nu este utilizată ca ingredient alimentar caracteristic, având sau neavând o valoare nutritivă, care, adăugată intenţionat în produsele alimentare în scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare, devine sau poate deveni ea însăşi ori prin derivaţii săi, direct sau indirect, o componentă a acestor produse alimentare;

h) contaminanţi alimentari - orice substanţă adăugată neintenţionat în alimente, prezentă în acestea ca rezultat al producţiei (inclusiv activităţile privind creşterea plantelor şi animalelor şi medicina veterinară), al fabricaţiei, prelucrării, preparării, tratamentelor, împachetării, ambalării, transportului sau manipulării acestora sau ca rezultat al contaminării mediului înconjurător. Materiile străine, cum ar fi fragmentele de insecte, părul de animale, nu sunt incluse în această definiţie;

i) nutrienţi şi/sau suplimente alimentare - substanţe nutritive, respectiv protide, lipide, glucide, vitamine, macro- şi microelemente minerale şi/sau preparate prelucrate sub formă de tablete, capsule, drajeuri, pulberi sau lichide care au în compoziţia lor macro- şi micronutrienţi şi/sau alte substanţe comestibile, care sunt consumate în cantităţi definite, în mod suplimentar faţă de aportul alimentar obişnuit;

j) materiale în contact cu alimentele - materialele şi articolele care în formă finită vin în contact cu alimentele sau care sunt în contact cu alimentele şi sunt destinate acestui scop;

k) etichetarea - orice cuvinte, mărci comerciale, mărci de fabrică, ilustrate sau simboluri referitoare la aliment şi poziţionate pe orice ambalaj, document de însoţire, notă, etichetă, banderolă sau colerată, care însoţesc sau se referă la alimentul respectiv;

l) aliment preambalat - orice articol unic prezentat ca atare consumatorului final sau operatorilor economici care prepară şi furnizează hrană pentru populaţie, constituit dintr-un aliment şi ambalajul în care acesta a fost introdus înainte de a fi oferit spre vânzare, ambalaj care acoperă produsul în întregime sau numai parţial, astfel încât conţinutul acestuia să nu poată fi deteriorat fără deschiderea sau modificarea ambalajului;

m) comercializarea alimentelor - orice operaţiune de vânzare-cumpărare, import-export, al cărei scop este de a oferi alimente unei terţe părţi, cu excepţia celor destinate unor cercetări ştiinţifice şi expertize de laborator;

m) igienă alimentară - toate măsurile necesare pentru a se asigura protecţia, stabilitatea şi salubritatea alimentelor, pornindu-se de la cultivare sau creştere, producţie ori fabricaţie până la consumul final;

o) material de ambalare - orice tip de recipient sau orice material de învelire şi acoperire, care protejează alimentul de contaminare şi de modificarea calităţii;

p) reziduuri pesticide - orice substanţă, inclusiv derivaţii şi metaboliţii săi, care în mod natural nu se găseşte în alimente, dar care poate fi regăsită ca urmare a încorporării ei în mod conştient sau accidental şi care prin depăşirea limitelor maxime admise poate constitui factor de risc pentru sănătate, şi/sau reziduurile pesticidelor şi ale metabolitelor acestora şi produsele de descompunere sau de reacţie prezente în/pe alimentele specifice;

q) calitatea alimentului - totalitatea proprietăţilor întrunite de aliment care îl fac compatibil cu reglementările specifice;

r) data limită de consum - data stabilită de producător pentru produsele care, din punct de vedere microbiologic, au un grad ridicat de perisabilitate şi sunt susceptibile ca, după un timp scurt, să prezinte un pericol imediat pentru sănătatea consumatorului şi va fi precedată de menţiunea "Expiră la data de ...", indicându-se în ordine ziua, luna şi anul, în formă necodificată;

s) data durabilităţii minimale - data stabilită de producător până la care un aliment îşi păstrează caracteristicile specifice în condiţii de depozitare corespunzătoare şi va fi precedată de menţiunea "A se consuma, de preferinţă, înainte de ...", dacă în dată este inclusă şi ziua, sau "A se consuma, de preferinţă, până la sfârşitul ...", dacă se indică luna şi anul sau numai anul;

t) auxiliari (adjuvanţi) tehnologici - orice substanţă care nu este consumată ca ingredient alimentar în sine, utilizată intenţionat în procesarea materiilor prime, alimentelor sau ingredientelor lor, pentru îndeplinirea unui anumit scop tehnologic în cursul tratării sau procesării şi care poate duce la prezenţa neintenţionată, dar de neevitat din punct de vedere tehnic, a reziduurilor de substanţă sau a derivatelor acesteia în produsul finit, cu menţiunea că aceste reziduuri nu prezintă vreun risc pentru sănătate şi nu au vreun efect tehnologic asupra produsului finit;

u) alimente contrafăcute - alimente a căror calitate, menţionată în declaraţia de conformitate, în standardul sau specificaţia tehnică de produs şi pe etichetă, a fost modificată, intenţionat sau neintenţionat, într-un mod care ar putea constitui un risc pentru sănătatea consumatorilor, care le-ar putea leza interesele sau i-ar informa greşit;

v) alimente şi ingrediente alimentare inedite - alimente şi ingrediente alimentare care nu au mai fost utilizate până în prezent în consumul uman.

CAPITOLUL II Condiţii generale

SECŢIUNEA 1 Unităţile producătoare de alimente

Art. 4. -

(1) Unităţile în care se produc alimente, ingrediente, aditivi alimentari şi auxiliari tehnologici se amplasează numai în acele spaţii care îndeplinesc condiţiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.

(2) Alimentele, ingredientele, aditivii alimentari şi auxiliarii tehnologici se produc în unităţi care îndeplinesc condiţiile de funcţionare stabilite prin reglementările legale în vigoare.

SECŢIUNEA a 2-a Condiţii de fabricare

Art. 5. -

La fabricarea alimentelor se utilizează numai aditivi şi materiale de ambalare sau orice alte materiale care vin în contact cu alimentele, avizate de Ministerul Sănătăţii Publice împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 6. -

Fabricarea, depozitarea şi transportul alimentelor se fac cu respectarea normelor tehnologice, igienico-sanitare şi sanitare veterinare, care să asigure îndeplinirea cerinţelor de sănătate publică, de igienă alimentară şi de calitate a alimentelor.

SECŢIUNEA a 3-a Condiţii privind personalul

Art. 7. -

Fabricarea, depozitarea, transportul şi comercializarea alimentelor se fac numai de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de sănătate stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi care, pentru operaţiunile pe care le execută, întrunesc calificarea necesară şi deţin cunoştinţe suficiente în domeniul sănătăţii publice, al igienei alimentelor sau igienei muncii, atestate conform reglementărilor legale în vigoare.

SECŢIUNEA a 4-a Condiţii privind compoziţia şi calitatea alimentelor

Art. 8. -

(1) Alimentele trebuie să aibă o compoziţie care să asigure atât calitatea acestora, cât şi sănătatea consumatorilor şi să îndeplinească condiţiile de igienă prevăzute de normele legale în vigoare.

(2) Reglementările privind nivelul de admisibilitate a aditivilor alimentari şi a auxiliarilor tehnologici din compoziţia alimentelor, precum şi igiena alimentelor se stabilesc de Ministerul Sănătăţii Publice, de comun acord cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Puneri în aplicare (1)

SECŢIUNEA a 5-a Condiţii privind utilizarea aditivilor alimentari

Art. 9. -

La fabricarea sau la manipularea alimentelor destinate comercializării sunt interzise:

a) utilizarea aditivilor care nu au fost autorizaţi, fie singuri, fie în combinaţie cu alte substanţe;

b) utilizarea proceselor tehnologice în vederea obţinerii de aditivi neautorizaţi în produsele alimentare;

c) utilizarea peste limitele maxime admise a aditivilor autorizaţi.

Art. 10. -

Se interzice comercializarea alimentelor dacă acestea au fost fabricate sau manipulate cu încălcarea prevederilor art. 9 ori dacă nu sunt compatibile cu alte reglementări legale în vigoare.

Art. 11. -

Se interzice comercializarea aditivilor sau a schimbătorilor de ioni a căror utilizare este interzisă la fabricarea sau la manipularea alimentelor.

Art. 12. -

Fac excepţie de la prevederile art. 9:

a) aditivii care au fost îndepărtaţi din alimente complet sau care se regăsesc în produsul ce urmează să fie vândut în cantităţi reziduale, tehnic inevitabile şi tehnologic inactive, care nu pun în pericol sănătatea sau nu modifică proprietăţile organoleptice ale produsului;

b) apa distilată sau demineralizată, aerul, azotul ori dioxidul de carbon, pentru situaţiile în care acestea nu sunt utilizate ca presurizanţi, sau hidrogenul, dacă se foloseşte la hidrogenarea grăsimilor sau la fabricarea alcoolilor.

Art. 13. -

În vederea protejării intereselor consumatorilor şi ţinându-se seama de cerinţele tehnologice, nutriţionale şi dietetice ale alimentelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Sănătăţii Publice sunt abilitate să emită reglementări sau instrucţiuni comune referitoare la:

a) aprobarea utilizării aditivilor în general sau numai pentru anumite alimente ori pentru anumite scopuri;

b) specificarea aditivilor admişi şi a limitelor maxime pentru aditivi şi produşii lor de reacţie conţinuţi în alimente, precum şi a condiţiilor de puritate pentru aditivi şi schimbătorii de ioni;

c) fabricarea, manipularea şi comercializarea aditivilor şi a schimbătorilor de ioni;

d) interzicerea sau restricţionarea utilizării anumitor aditivi şi schimbători de ioni la fabricarea alimentelor;

e) reactualizarea aditivilor admişi, în funcţie de condiţiile de folosire şi de informaţiile ştiinţifice.

SECŢIUNEA a 6-a Condiţii privind contaminanţii în general, radiaţiile sau utilizarea materialelor radioactive

Art. 14. -

(1) Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sunt abilitate să adopte reglementări comune privind prezenţa contaminanţilor în alimente.

(2) Reglementările trebuie să se bazeze pe principiul conform căruia alimentul care conţine un contaminant într-o cantitate neacceptată din punct de vedere al sănătăţii publice, respectiv la un nivel de toxicitate care depăşeşte limitele maxime admise, să nu fie fabricat şi distribuit în vederea comercializării.

Art. 15. -

(1) Tratamentul alimentelor cu radiaţii ionizante se face numai:

a) în unităţi de iradiere autorizate din punct de vedere al securităţii nucleare de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi din punct de vedere sanitar, de către Ministerul Sănătăţii Publice;

b) cu asigurarea mijloacelor de protecţie şi de securitate a sănătăţii consumatorilor, după avizarea produsului de Ministerul Sănătăţii Publice.

(2) Iradierea alimentelor poate fi autorizată doar în cazul în care:

a) este justificată şi necesară din punct de vedere tehnologic;

b) nu prezintă riscuri pentru sănătate şi este realizată în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;

c) este în beneficiul consumatorului;

d) nu este utilizată ca înlocuitor al practicilor de igienă şi sănătate sau al bunelor practici de fabricaţie ori de cultivare.

(3) Iradierea alimentelor poate fi utilizată numai în următoarele scopuri:

a) pentru reducerea riscului bolilor provocate de organismele patogene din alimente, prin distrugerea acestora;

b) reducerea procesului de alterare a alimentelor prin distrugerea organismelor dăunătoare şi stoparea proceselor de deteriorare;

c) reducerea pierderilor alimentare prin maturarea, germinarea sau încolţirea prematură;

d) îndepărtarea din alimente a organismelor dăunătoare plantelor sau produselor din plante.

(4) În momentul supunerii la iradiere alimentele trebuie să fie într-o formă corespunzătoare de salubritate. Utilizarea tratamentului cu radiaţii ionizante ca substituent al practicilor de igienă sau sănătate ori al bunei practici de producţie sau de cultivare agricolă este interzisă.

(5) Materialele utilizate la ambalarea alimentelor ce urmează să fie iradiate trebuie să corespundă acestui scop şi să fie avizate de Ministerul Sănătăţii Publice.

(6) Tratarea prin iradiere nu poate fi utilizată în combinaţie cu alte metode chimice de tratare folosite în acelaşi scop.

(7) Iradierea poate fi realizată numai prin sursele autorizate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

(8) Etichetarea alimentelor tratate cu radiaţii ionizante se face prin înscrierea pe etichete a expresiilor "Tratat prin ionizare" sau "Tratat cu radiaţii ionizante".

(9) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii Publice şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare sunt abilitate să emită reglementări comune cu privire la tratarea cu radiaţii ionizante a produselor alimentare pentru consumul uman.

SECŢIUNEA a 7-a Condiţii privind reziduurile de pesticide şi alte produse care se regăsesc în alimente

Art. 16. -

(1) Se interzice comercializarea alimentelor care conţin:

a) reziduuri ale substanţelor utilizate pentru protecţia plantelor, fertilizatori, astfel cum sunt definite în reglementările legale specifice, sau alte produse pentru tratarea plantelor şi solului, produse pentru protejarea depozitării ori produsele lor de degradare sau de reacţie, peste limitele prevăzute în reglementările legale în vigoare;

b) reziduuri ale substanţelor utilizate pentru protecţia plantelor, astfel cum sunt definite în reglementările legale specifice, care nu au fost autorizate şi care sunt interzise să fie folosite pentru alimente sau pentru materiile lor prime.

(2) Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sunt abilitate să emită reglementări comune pentru:

a) stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri sau de alte substanţe în/pe alimente;

b) interzicerea comercializării alimentelor al căror conţinut în reziduuri sau în alte substanţe depăşeşte limita maximă admisă;

c) stabilirea măsurilor pentru dezinfectarea, decontaminarea şi dezinfestarea camerelor sau a echipamentelor în care ori cu care au fost fabricate, manipulate sau comercializate alimentele, precum şi specificarea, interzicerea sau restricţionarea utilizării de mijloace, echipamente ori metode, în vederea protejării intereselor consumatorilor.

se încarcă...