Back

Act Internaţional

Convenţia privind definirea statutului şcolilor europene din 21.06.1994 *)

În vigoare de la 08.12.2007

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

*) Traducere.

PREAMBUL

Înaltele părţi contractante, membre ale Comunităţilor Europene, şi Comunităţile Europene, denumite în continuare părţi contractante,

întrucât, pentru educarea în comun a copiilor personalului Comunităţilor Europene în vederea bunei funcţionări a instituţiilor europene, începând cu anul 1957 s-au înfiinţat unităţi speciale de învăţământ, denumite şcoli europene,

întrucât Comunităţile Europene se preocupă de asigurarea educării în comun a acestor copii şi, în acest scop, contribuie la bugetul şcolilor europene,

întrucât sistemul şcolilor europene este un sistem sui generis; întrucât el constituie o formă de cooperare atât între statele membre, cât şi între acestea şi Comunităţile Europene, recunoscându-se în totalitate responsabilitatea statelor membre în ceea ce priveşte conţinutul procesului de învăţământ, organizarea sistemului educaţional propriu, precum şi diversitatea culturală şi lingvistică,

întrucât:

- este necesar ca Statutul şcolilor europene, adoptat în 1957, să fie consolidat pentru a se ţine seama de toate documentele relevante adoptate de părţile contractante;

- este necesar ca statutul să fie adaptat ţinând seama de dezvoltarea Comunităţilor Europene;

- este necesară modificarea procedurii decizionale la nivelul conducerii unei şcoli;

- trebuie avută în vedere experienţa câştigată în activitatea de conducere şcolară;

- trebuie să se asigure protecţie juridică adecvată împotriva actelor Consiliului superior sau ale consiliilor de administraţie, atât pentru personalul didactic, cât şi pentru alte persoane aflate sub incidenţa actelor respective; în acest sens, este necesară înfiinţarea unei camere de recurs căreia să i se confere competenţe strict definite;

- competenţa Camerei de recurs nu aduce atingere competenţelor naţionale în ceea ce priveşte răspunderea civilă şi penală,

întrucât la Munchen a fost înfiinţată o şcoală, în temeiul Protocolului adiţional din 15 decembrie 1975, în vederea şcolarizării în comun a copiilor personalului Oficiului European de Brevete în aceeaşi şcoală,

convin după cum urmează:

TITLUL I Şcolile europene

ARTICOLUL 1

Prezenta convenţie defineşte statutul şcolilor europene (denumite în continuare şcoli).

Obiectivul şcolilor europene este educarea în comun a copiilor personalului Comunităţilor Europene. Pe lângă copiii la care se referă reglementările prevăzute la art. 28 şi 29, la aceste şcoli se pot înscrie şi alţi copii, în limitele impuse de către Consiliul superior. Şcolile sunt enumerate în anexa nr. I, care poate fi modificată de către Consiliul superior, ţinându-se seama de deciziile luate în conformitate cu art. 2, 28 şi 31.

ARTICOLUL 2

1. Consiliul superior, hotărând în unanimitate, poate decide deschiderea de noi şcoli.

2. Consiliul superior stabileşte amplasarea acestora de comun acord cu statul membru gazdă.

3. Înainte de deschiderea unei noi şcoli pe teritoriul unui stat membru, se încheie un acord între Consiliul superior şi statul membru gazdă privind asigurarea gratuită a unui amplasament corespunzător şi întreţinerea acestuia pentru noua şcoală.

ARTICOLUL 3

1. În fiecare şcoală, procesul de instruire are în vedere parcurgerea programei şcolare până la sfârşitul ciclului secundar.

Şcoala cuprinde 3 cicluri:

- preşcolar;

- primar, de 5 ani;

- secundar, de 7 ani.

Necesităţile tehnice ale învăţământului sunt, în măsura posibilităţilor, acoperite de către şcoli, în cooperare cu sistemul educaţional al ţării gazdă.

2. Instruirea este asigurată de profesori detaşaţi sau numiţi de către statele membre, în conformitate cu deciziile luate de către Consiliul superior, potrivit procedurii menţionate la art. 12 alin. 4.

3.

a) Orice propunere de schimbare a structurii fundamentale a unei şcoli impune votul unanim al reprezentanţilor statului membru în Consiliul superior.

b) Orice propunere de schimbare a statutului oficial al profesorilor presupune votul unanim al Consiliului superior.

ARTICOLUL 4

Educaţia oferită în şcolile europene se organizează pe următoarele principii:

1. cursurile sunt ţinute în limbile specificate în anexa nr. II;

2. anexa menţionată anterior poate fi modificată de către Consiliul superior, ţinându-se seama de deciziile luate în conformitate cu art. 2 şi 32;

3. pentru a încuraja unitatea şcolilor europene, la unele materii se pot uni clasele de acelaşi nivel pentru a da posibilitatea elevilor repartizaţi pe secţii diferite, în funcţie de limba maternă, să înveţe şi împreună, înlesnindu-le astfel cunoaşterea reciprocă. Pentru aceste ore comune poate fi folosită orice limbă a Comunităţii, în măsura în care Consiliul superior decide că circumstanţele justifică acest lucru;

4. o atenţie specială se acordă însuşirii temeinice a limbilor moderne de către elevi;

5. planurile de învăţământ promovează dimensiunea europeană;

6. în procesul de educare şi instruire sunt respectate conştiinţa şi convingerile individuale;

7. se iau măsuri pentru a facilita primirea în şcoală a copiilor cu nevoi educaţionale speciale.

ARTICOLUL 5

1. Anii de studiu încheiaţi cu succes în cadrul şcolii, precum şi diplomele şi certificatele respective sunt recunoscute oficial pe teritoriul statelor membre, pe baza unui tabel de echivalare, în condiţiile stabilite de Consiliul superior, prevăzute în art. 11, şi sub rezerva acordului autorităţilor naţionale competente.

2. Bacalaureatul european, care face obiectul Acordului din 11 aprilie 1984 prin care se modifică anexa statutului şcolilor europene de reglementare a bacalaureatului european, denumit în continuare Acordul european privind bacalaureatul, se acordă la terminarea ciclului secundar. Consiliul superior, care hotărăşte prin votul unanim al reprezentanţilor statului membru, este în măsură să modifice respectivul acord, dacă acest lucru se dovedeşte necesar.

Titularii diplomei de bacalaureat european obţinut la şcoala europeană:

a) se bucură, în cadrul statului membru din care provin, de toate beneficiile rezultate de pe urma diplomei sau a certificatului înmânat la terminarea ciclului secundar din ţara respectivă;

b) au dreptul de a solicita admiterea la orice universitate de pe teritoriul oricărui stat membru, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acestui stat membru cu calificări echivalente.

În sensul prezentei convenţii, cuvântul universitate se aplică:

a) universităţilor;

b) instituţiilor privite drept universităţi de către statul membru pe al cărui teritoriu sunt situate.

ARTICOLUL 6

Fiecare şcoală are personalitatea juridică necesară pentru atingerea obiectivelor educaţionale proprii, după cum se precizează la art. 1. În acest scop, este liberă să îşi gestioneze fondurile alocate de la buget, în condiţiile prevăzute de regulamentul financiar la care se face referire în art. 13 alin. 1. Şcoala are dreptul să stea în justiţie. Este abilitată, în special, să cumpere şi să vândă bunuri mobile şi imobile.

În ceea ce priveşte drepturile şi obligaţile, şcoala este tratată în fiecare stat membru ca o instituţie educaţională, de drept public, sub rezerva dispoziţiilor speciale ale prezentei convenţii.

TITLUL II Organele şcolilor

ARTICOLUL 7

Organele comune tuturor şcolilor sunt:

1. Consiliul superior;

2. secretarul genaral;

3. Consiliul inspectorilor;

4. Camera de recurs.

Fiecare şcoală este administrată de către Consiliul de administraţie şi condusă de director.

CAPITOLUL I Consiliul superior

ARTICOLUL 8

1. În temeiul art. 28, Consiliul superior este format din următorii membri:

a) reprezentantul (reprezentanţii) la nivel ministerial din fiecare stat membru al Comunităţilor Europene, împuternicit (împuterniciţi) să angajeze guvernul respectivului stat membru, subînţelegându-se că fiecare stat membru nu are decât un singur vot;

b) un membru al Comisiei Comunităţilor Europene;

c) un reprezentant desemnat de către Comitetul personalului şcolii (din cadrul personalului didactic), în conformitate cu art. 22;

d) un reprezentant al părinţilor elevilor, desemnat de către Asociaţia părinţilor, în conformitate cu art. 23.

2. Reprezentanţii la nivel ministerial din cadrul fiecărui stat membru, precum şi membrul Comisiei Comunităţilor Europene pot desemna persoane care să îi reprezinte. Alţi membri, care nu au posibilitatea să ia parte la lucrări, sunt reprezentaţi de locţiitorii lor.

3. Un reprezentant al elevilor poate fi invitat să ia parte la şedinţele Consiliului superior ca observator pentru problemele ce îi privesc pe elevi.

4. Consiliul superior este convocat de către preşedintele său, din proprie iniţiativă ori la cererea bine motivată a 3 membri ai Consiliului superior sau a secretatului general. Acesta se întruneşte cel puţin o dată pe an.

5. Funcţia de preşedinte este deţinută, pe rând, în fiecare an, de câte un reprezentant al fiecărui stat membru, în următoarea ordine a statelor membre: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia, Regatul Unit.

ARTICOLUL 9

1. Cu excepţia cazurilor în care prin prezenta convenţie se impune unanimitate de voturi, deciziile Consiliului superior se adoptă cu majoritate de două treimi din numărul membrilor acestuia, sub rezerva următoarelor dispoziţii:

a) adoptarea unei decizii care afectează interesele specifice ale unui stat membru, cum ar fi extinderea semnificativă a spaţiului ocupat de şcoală sau închiderea unei şcoli de pe teritoriul acestuia, impune obţinerea unui vot favorabil din partea reprezentantului statului membru respectiv;

b) închiderea unei şcoli impune obţinerea unui vot favorabil din partea membrului Comisiei;

c) reprezentantul unei organizaţii care funcţionează în temeiul dreptului public şi este membră cu drept de vot în Consiliul superior, conform unui acord încheiat în baza art. 28, are drept de vot în toate problemele care privesc şcoala, reglementate de acordul respectiv;

d) dreptul de vot al reprezentantului Comitetului personalului şcolii, menţionat la art. 8 alin. 1 lit. c), şi al reprezentantului părinţilor elevilor, menţionat la art. 8 alin. 1 lit. d), se limitează la adoptarea de decizii privind chestiuni educaţionale, în conformitate cu art. 11; aceştia sunt excluşi de la deciziile cu privire la modificările aduse Acordului european asupra bacalaureatului şi de la decizii care au efecte financiare sau bugetare.

2. În cazurile în care prin prezenta convenţie se impune unanimitatea, adoptarea deciziilor de către Consiliul superior nu este împiedicată de abţinerea de la vot a membrilor prezenţi sau reprezentaţi.

3. În toate procedurile de votare, fiecare membru prezent sau reprezentat are dreptul la un singur vot, fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale menţionate în art. 8 alin. 1 lit. a).

ARTICOLUL 10

Consiliul superior veghează la punerea în aplicare a prezentei convenţii; în acest sens, are putere de decizie în chestiuni privind educaţia, bugetul şi administraţia, precum şi în negocierea acordurilor menţionate la art. 28-30. Acesta este abilitat să înfiinţeze comitete de pregătire a deciziilor Consiliului superior.

Consiliul superior stabileşte Regulamentul general al şcolilor.

Pe baza unui proiect pregătit de către secretarul general, Consiliul superior elaborează un raport anual privind funcţionarea şcolilor, pe care îl înaintează Parlamentului European şi Consiliului.

ARTICOLUL 11

În materie de învăţământ, Consiliul superior stabileşte ce discipline se studiază şi cum se organizează studiile respective. În special, în conformitate cu avizul Consiliului inspectorilor:

1. adoptă planurile de învăţământ şi orarul pentru fiecare an de studiu şi pentru fiecare secţie pe care a înfiinţat-o şi face recomandări privind metodele de predare ce trebuie folosite;

2. dispune supravegherea procesului de predare, de către Consiliul inspectorilor, şi stabileşte regulamentul de funcţionare a acestuia;

3. hotărăşte vârsta de înscriere la diferite niveluri şcolare. Stabileşte regulamentul de promovare a elevilor în anul următor de studiu sau în ciclul secundar, precum şi regulamentul pentru validarea anilor de studii la şcoala europeană, în conformitate cu art. 5, pentru a permite elevilor să se întoarcă oricând la şcolile lor naţionale. Întocmeşte tabelul de echivalări menţionat la art. 5 alin. 1;

4. reglementează sistemul de examene ca mijloc de certificare a performanţei şcolare; stabileşte regulamentul de examen, numeşte comisiile de examen şi acordă diplomele. Ia măsuri de elaborare la un nivel corespunzător a subiectelor de examen, pentru a pune în aplicare dispoziţiile art. 5.

ARTICOLUL 12

În chestiuni administrative, Consiliul superior:

1. stabileşte statutul secretarului general, al directorilor, al personalului didactic şi, în conformitate cu art. 9 alin. 1 lit. a), al personalului administrativ şi auxiliar;

2. numeşte secretarul general şi secretarul general adjunct;

3. numeşte directorul şi directorul adjunct ai fiecărei şcoli;

4.

a) hotărăşte în fiecare an, la propunerea Consiliului inspectorilor, necesarul de personal didactic prin crearea sau desfiinţarea unor posturi. Asigură repartizarea judicioasă a posturilor în statele membre. Hotărăşte, împreună cu guvernul, modul în care procedează la numirea sau înlocuirea profesorilor din ciclul secundar, a profesorilor de şcoală primară şi a consilierilor educaţionali ai şcolii. Personalul şcolii îşi păstrează drepturile de promovare şi pensionare, garantate prin reglementările din ţara lui de origine;

b) stabileşte în fiecare an, la propunerea secretarului general, necesarul de personal administrativ şi auxiliar;

5. îşi organizează propria funcţionare şi îşi stabileşte regulamentul de procedură.

se încarcă...