Back

Guvernul României

Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01.06.2009

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Având în vedere obligaţiile ce revin României ca urmare a angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană de a duce la îndeplinire obiectivul desăvârşirii pieţei interne, precum şi obligaţia de a transpune în timp util prevederile directivelor comunitare în legislaţia naţională,

văzând importanţa strategică şi impactul economic şi social semnificativ al Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind serviciile în cadrul pieţei interne, denumită în continuare directiva;

date fiind complexitatea şi sfera largă de aplicabilitate ale directivei, eforturile considerabile şi resursele logistice, financiare şi umane pe care autorităţile naţionale le vor investi în vederea punerii în aplicare a acesteia,

având în vedere necesitatea creării unui cadru juridic adecvat care să fundamenteze măsurile prealabile pe care autorităţile competente trebuie să le ia pentru punerea în aplicare a prevederilor directivei şi termenul foarte restrâns până la care administraţia publică din România va trebui să fie pregătită să pună în aplicare prevederile acesteia, respectiv data de 28 decembrie 2009,

apreciind ca esenţială estimarea în timp util a resurselor necesare îndeplinirii obligaţiilor care rezultă din prevederile directivei,

ţinând cont de faptul că transpunerea directivei presupune şi implementarea unor mecanisme de cooperare administrativă, precum şi crearea unei platforme electronice integrate, care să permită prestatorilor de servicii din toate statele membre accesul la distanţă la îndeplinirea formalităţilor administrative, realizarea acestora necesitând un interval de timp de cel puţin 6 luni şi un cadru juridic adecvat, astfel încât acestea să fie funcţionale la data de 28 decembrie 2009,

considerând imperativă crearea în cel mai scurt termen a cadrului normativ necesar adoptării măsurilor de pregătire a implementării prevederilor directivei până la data reglementată de actul comunitar,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul general al libertăţii de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii pe teritoriul României.

Art. 2. -

În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;

b) serviciu - orice activitate economică independentă, prestată în mod obişnuit în schimbul unei remuneraţii;

c) prestator - orice persoană fizică, cetăţean al unui stat membru, sau orice persoană juridică stabilită într-un stat membru, care oferă ori prestează un serviciu;

d) beneficiar - orice persoană fizică, inclusiv consumatorul, aşa cum este acesta definit în Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cetăţean al unui stat membru sau care beneficiază de drepturi conferite prin acte normative comunitare, sau orice persoană juridică stabilită într-un stat membru, care, în scopuri profesionale ori nonprofesionale, utilizează sau intenţionează să utilizeze un serviciu furnizat;

e) stat membru de stabilire - statul membru pe al cărui teritoriu este stabilit prestatorul de servicii în cauză;

f) stabilire - exercitarea efectivă de către prestator, pe o perioadă nedeterminată, a unei activităţi economice cu caracter independent, având un sediu stabil, fără ca acesta să fie în mod necesar un sediu statutar;

g) stat membru în care se prestează serviciul - statul membru în care serviciul este oferit de către un prestator stabilit într-un alt stat membru;

h) autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control ori de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile administrative, precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea competenţei de autoreglementare, creează cadrul legal pentru accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora;

i) regim de autorizare - orice procedură care obligă prestatorul sau beneficiarul la efectuarea anumitor formalităţi în vederea obţinerii unei decizii din partea unei autorităţi competente pentru accesul la o activitate de servicii ori exercitarea acesteia;

j) cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ ale autorităţilor competente ori care rezultă din jurisprudenţă, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaţiilor profesionale ori ale altor organizaţii profesionale, adoptate în exercitarea competenţei lor de autoreglementare; clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine, considerate cerinţe în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă;

k) motive imperative de interes general - ordinea publică, siguranţa publică, sănătatea publică, păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială, protecţia consumatorilor, beneficiarilor serviciilor şi a lucrătorilor, loialitatea tranzacţiilor comerciale, combaterea fraudei, protecţia mediului, sănătatea animalelor, proprietatea intelectuală, conservarea patrimoniului naţional istoric şi artistic, obiectivele de politică socială şi de politică culturală, precum şi orice alte considerente calificate ca motive imperative de interes general de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, în jurisprudenţa sa;

l) profesie reglementată - orice activitate profesională, astfel cum aceasta este definită în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare;

m) organizaţie caritabilă - organizaţie constituită în condiţiile legii, care desfăşoară activităţi neremunerate constând în acordarea de ajutor persoanelor aflate în nevoie în mod permanent sau temporar;

n) registru - orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate competentă, în format electronic ori pe hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la prestatorii de servicii în general sau prestatorii de servicii autorizaţi într-un domeniu specific;

o) Sistemul de informare în cadrul pieţei interne (SIPI) - platforma electronică prin intermediul căreia se realizează schimbul de informaţii şi comunicarea între autorităţile competente, care decurg din obligaţiile de cooperare administrativă prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă;
Modificări (1)

p) Interactive Policy Making (IPM) - platforma electronică prin intermediul căreia se realizează raportarea regimurilor de autorizare, a condiţiilor evaluate, a celor menţinute şi a celor eliminate, în urma transpunerii prevederilor Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind serviciile în cadrul pieţei interne în legislaţia sectorială din domeniul serviciilor.

Art. 3. -

(1) În cazul în care dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă contravin dispoziţiilor unui act normativ naţional care a transpus o directivă sau a creat cadrul juridic necesar aplicării directe a unui regulament şi care reglementează aspecte specifice ale accesului la o activitate de servicii ori la exercitarea acesteia în sectoare specifice sau pentru profesii specifice, în conformitate cu actul normativ comunitar transpus, dispoziţiile actului normativ special prevalează.

(2) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă nu vizează norme ale dreptului internaţional privat, în special norme care reglementează legislaţia aplicabilă obligaţiilor contractuale şi extracontractuale, inclusiv cele care garantează consumatorilor protecţia oferită acestora prin normele de protecţie a consumatorilor din legislaţia cu privire la consumatori în vigoare.

Art. 4. -

(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică atât serviciilor furnizate de către prestatorii stabiliţi în România, cât şi serviciilor furnizate transfrontalier, în România, de către prestatori stabiliţi în alt stat membru.

(2) Nu intră în domeniul de aplicare al prezentei ordonanţe de urgenţă:

a) serviciile financiare, precum serviciile bancare, de credit, asigurări şi reasigurări, pensii ocupaţionale şi personale, valori mobiliare, fonduri de investiţii, plăţi şi consultanţă pentru investiţii, inclusiv serviciile menţionate la art. 18 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

b) serviciile şi reţelele de comunicaţii electronice, precum şi resursele şi serviciile asociate, în ceea ce priveşte domeniile reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 527/2002, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, republicată, Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2007 privind condiţiile generale referitoare la interoperabilitatea serviciilor de televiziune digitală interactivă, precum şi a echipamentelor de televiziune digitală ale consumatorilor;
Modificări (1)

c) serviciile în domeniul transportului, inclusiv serviciile portuare;

d) serviciile de angajare ale agenţiilor de ocupare temporară a forţei de muncă;

e) serviciile medicale, indiferent dacă sunt asigurate sau nu în cadrul unor unităţi sanitare şi indiferent de modul în care sunt organizate şi finanţate ori dacă sunt de natură publică sau privată;

f) serviciile audiovizuale, inclusiv serviciile cinematografice, indiferent de modul lor de producţie, distribuţie şi transmisie, precum şi serviciile de radiodifuziune;

g) activităţile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu o miză cu valoare pecuniară, inclusiv loterie, jocuri de cazinou şi tranzacţii referitoare la pariuri;

h) activităţile asociate exercitării autorităţii publice;

i) serviciile sociale privind locuinţele sociale, serviciile privind îngrijirea copiilor şi ajutorul acordat familiilor sau persoanelor aflate în nevoie în mod permanent ori temporar, care sunt furnizate de stat, de către prestatori mandataţi de stat sau de către organizaţii caritabile, aşa cum sunt ele definite la art. 2 lit. m);

j) serviciile de securitate privată;

k) serviciile prestate de notari şi executori judecătoreşti.

(3) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică în domeniul legislaţiei fiscale prescriptive şi cerinţelor administrative de punere în aplicare a legilor fiscale.

CAPITOLUL II Simplificarea administrativă

Art. 5. -

(1) În cazul în care o autoritate competentă română solicită ca prestatorul să prezinte un certificat, o atestare sau un alt document pentru a dovedi că o anumită cerinţă a fost îndeplinită, aceasta acceptă orice document dintr-un stat membru întocmit într-un scop echivalent sau din care reiese clar că cerinţa respectivă este îndeplinită.
Modificări (1)

(2) Autorităţile române nu pot solicita prezentarea unui document emis într-un alt stat membru în original, în copie certificată pentru conformitate sau traducere certificată, cu excepţia cazurilor prevăzute de alte acte normative care transpun acte comunitare ori creează cadrul pentru aplicarea directă a regulamentelor sau a cazurilor în care o astfel de cerinţă este justificată printr-un motiv imperativ de interes general. Autorităţile române pot solicita prezentarea unor traduceri necertificate ale unor documente în limba română.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică documentelor menţionate în actele normative prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 6. -

(1) Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se înfiinţează Punctul de contact unic electronic, denumit în continuare PCU electronic.

(2) PCU electronic asigură, pentru prestatori, posibilitatea îndeplinirii cu uşurinţă, de la distanţă şi prin mijloace electronice, a următoarelor proceduri şi formalităţi:

a) ansamblul procedurilor şi formalităţilor necesare pentru accesul la activităţile de servicii ale acestora, în special declaraţiile, notificările sau cererile necesare pentru obţinerea autorizării, inclusiv cererile de înscriere într-un registru;

b) orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activităţilor de servicii.

(3) Autorităţile competente trebuie să se înregistreze în sistemul PCU electronic în termen de maximum 30 de zile de la data la care acesta devine funcţional.
Modificări (1)

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul controlului spaţiilor în care se prestează serviciul sau al echipamentului utilizat de către prestator ori în cazul examinării capacităţii sau a integrităţii sănătăţii prestatorului ori a personalului său responsabil.

(5) PCU electronic are statut de sistem informatic de utilitate publică, parte integrantă a Sistemului e-guvernare din Sistemul Electronic Naţional. Prevederile cărţii I titlul II din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(6) Se desemnează Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (ASSI) ca autoritate responsabilă pentru realizarea, operaţionalizarea şi administrarea PCU electronic.
Modificări (1)

(7) Funcţionarea PCU electronic nu aduce atingere competenţelor autorităţilor administraţiei publice din România, nici ale organismelor profesionale sau ale altor organe cu competenţă de reglementare, autorizare ori control în domeniul serviciilor.

(8) Limitele competenţei operatorului PCU electronic, detalierea mecanismelor de funcţionare şi a tuturor activităţilor desfăşurate prin intermediul PCU electronic se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(9) PCU electronic va deveni funcţional până la data de 28 noiembrie 2009.
Modificări (1)

Art. 7. -

(1) Prin intermediul PCU electronic se asigură accesul direct al prestatorilor la următoarele informaţii:

a) cerinţele impuse prestatorilor stabiliţi pe teritoriul României, în special cele cu privire la procedurile şi formalităţile care trebuie îndeplinite pentru a avea acces la activităţile de servicii şi pentru a le exercita;

b) coordonatele autorităţilor competente, necesare în vederea contactării directe a acestora, inclusiv coordonatele autorităţilor responsabile în materie de exercitare a activităţilor de servicii;

c) mijloacele şi condiţiile de acces la registrele publice cu privire la prestatori şi servicii;

d) căile de atac disponibile în cazul unui litigiu între autorităţile competente şi prestator sau beneficiar, între un prestator şi un beneficiar ori între prestatori;

e) datele de contact ale asociaţiilor şi organizaţiilor, altele decât autorităţile competente, de la care prestatorii sau beneficiarii pot obţine asistenţă practică.

(2) Prin intermediul PCU electronic se asigură prestatorilor, la cerere, asistenţă din partea autorităţilor competente, constând în informaţii asupra modului în care sunt interpretate şi aplicate cerinţele menţionate la alin. (1) lit. a). Obligaţia autorităţilor competente de a oferi asistenţă nu implică acordarea de consiliere juridică în cazuri individuale, ci vizează doar furnizarea de informaţii generale asupra modului în care cerinţele sunt interpretate sau aplicate.

(3) Autorităţile competente au obligaţia de a răspunde, prin intermediul PCU electronic, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, oricărei cereri de informaţii sau asistenţă menţionate la alin. (1) şi (2) şi, în cazurile în care cererea este eronată ori nefondată, au obligaţia de a informa solicitantul în consecinţă, în cel mai scurt timp, dar nu mai mult de 3 zile lucrătoare.
Modificări (1)

(4) ASSI este responsabilă pentru buna funcţionare, din punct de vedere tehnic, a PCU electronic. Autorităţile competente răspund pentru conţinutul informaţiilor şi documentelor colectate, transmise şi procesate prin intermediul PCU electronic.
Modificări (1)

(5) Autorităţile competente au obligaţia de a actualiza informaţiile cu privire la autorizarea activităţilor de servicii, precum şi a procedurilor de autorizare din domeniul lor de activitate, în cadrul PCU electronic.

CAPITOLUL III Libertatea de stabilire a prestatorilor

SECŢIUNEA 1 Autorizaţii

Art. 8. -

(1) Accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia poate fi supus(ă) unui regim de autorizare numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) existenţa unui regim de autorizare este justificată de un motiv imperativ de interes general;

b) obiectivul urmărit nu poate fi atins printr-o măsură mai puţin restrictivă, în special din cauză că un control ulterior ar fi tardiv pentru a fi, în mod real, eficient;

c) regimul de autorizare este nediscriminatoriu în ceea ce priveşte prestatorii.

(2) Prezenta secţiune nu se aplică acelor aspecte specifice ale regimurilor de autorizare care sunt reglementate direct sau indirect prin alte acte normative naţionale care transpun acte comunitare.

Art. 9. -

(1) Regimurile de autorizare au la bază criterii de natură a limita marja de apreciere a autorităţilor competente, astfel încât acestea să nu fie aplicate într-un mod arbitrar.

(2) Criteriile care stau la baza regimurilor de autorizare trebuie să fie:

a) nediscriminatorii;

b) justificate printr-un motiv imperativ de interes general;

c) proporţionale în raport cu obiectivul de interes general urmărit;

d) clare şi lipsite de ambiguităţi;

e) obiective;

f) făcute publice în prealabil;

g) transparente şi accesibile.

(3) Este interzisă impunerea unor condiţii de acordare a autorizaţiei pentru stabilire, prin care se dublează cerinţele şi controalele echivalente sau comparabile ca scop, la care prestatorul a fost supus deja în alt stat membru ori în România.

(4) Persoanele desemnate potrivit art. 31 alin. (2) şi prestatorul oferă sprijin autorităţii competente prin furnizarea oricăror informaţii necesare cu privire la aceste cerinţe.

(5) Autorizaţia permite prestatorului accesul la activitatea de servicii sau exercitarea acelei activităţi pe teritoriul României, inclusiv prin înfiinţarea de agenţii, filiale, sucursale, birouri.

(6) Autorizaţia poate fi limitată la o anumită parte a teritoriului numai dacă limitarea este justificată de un motiv imperativ de interes general.

(7) Autorizaţia se acordă de îndată ce se stabileşte, în urma unei examinări corespunzătoare, că au fost îndeplinite condiţiile de autorizare, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 12 alin. (2).

(8) Orice decizie a autorităţilor competente, inclusiv refuzul sau retragerea unei autorizaţii, trebuie motivată corespunzător şi poate fi atacată în faţa instanţelor judecătoreşti, potrivit dreptului comun. Decizia de acordare a autorizaţiei nu trebuie motivată.

se încarcă...