Back

Parlamentul României

Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române

În vigoare de la 28.12.2001

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

(1) Academia Română este cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală, ce reuneşte personalităţi din ţară şi străinătate cu realizări deosebite în ştiinţe, litere, arte şi în alte domenii ale spiritului.

(2) Academia Română este continuatorul şi unicul legatar al Societăţii Literare Române înfiinţate în 1866, reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română şi în anul 1879 în Academia Română.
Jurisprudență (1)

(3) Academia Română este instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public.

Art. 2. -

Sediul Academiei Române este în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1.

Art. 3. -

(1) Academia Română are în structură secţii ştiinţifice alcătuite din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.

(2) Atribuţiile secţiilor ştiinţifice se stabilesc prin statut.

(3) În subordinea Academiei Române funcţionează, în condiţiile legii, institute şi centre de cercetare ştiinţifică.

(4) Institutele de cercetare ştiinţifică din subordinea Academiei Române se înfiinţează şi se organizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Adunării generale a Academiei Române.

(5) Academia Română şi institutele de cercetare din subordinea sa pot stabili relaţii directe cu academii, institute şi unităţi de profil din ţară şi din străinătate, precum şi cu organizaţii internaţionale.

Art. 4. - Jurisprudență (3)

(1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit din:

a) bunuri mobile şi imobile, dobândite cu titlu de proprietate;

b) bunuri mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosinţă în condiţiile legii;
Jurisprudență (2)

c) alte bunuri dobândite potrivit legii.

(2) Se restituie, în condiţiile legii, în patrimoniul Academiei Române, bunurile mobile şi imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu.
Jurisprudență (4)

(3) Terenurile cu destinaţie agricolă şi forestieră retrocedate Academiei Române prin titluri de proprietate, prin punere în posesie sau prin validarea dreptului de proprietate, conform prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi comasate la cererea Academiei Române, prin schimburi de terenuri cu Agenţia Domeniilor Statului şi, respectiv, cu Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, pe amplasamente cuvenite.
Jurisprudență (1)

(4) Bunurile mobile şi imobile cu caracter agrosilvic, categoriile de imobile prevăzute la alin. (17), precum şi celelalte categorii de bunuri mobile şi imobile care au aparţinut Academiei Române şi care au fost trecute în mod abuziv în folosinţa sau administrarea unor ministere şi instituţii publice prin Decizia Consiliului de Miniştri nr. 1.486/1948, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 260 din 8 noiembrie 1948, şi care sunt cuprinse în documentul respectiv, în art. 1-4, paginile 8.983-8.989, precum şi în alte documente oficiale doveditoare sau care au fost trecute în mod abuziv în proprietatea, în administrarea ori în folosinţa unor persoane juridice, prin acte normative sau administrative, emise în perioada precizată la alin. (17), respectiv 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi în perioada 1 ianuarie 1990-14 decembrie 2004, se retrocedează în totalitate în proprietatea privată a Academiei Române, cu aplicarea prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Jurisprudență (1)

(5) Pentru bunurile mobile şi imobile prevăzute la alin. (2) şi (4), care în mod obiectiv nu mai pot fi retrocedate în natură, în vederea respectării clauzelor donatorilor şi în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la cererea şi cu acordul Academiei Române, se aplică de către autorităţile competente, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, măsuri reparatorii prin echivalent, în compensare cu alte bunuri similare sau, prin conversie cu bunuri mobile ori imobile din alte categorii, necesare activităţilor Academiei Române.

(6) În aplicarea prevederilor alin. (5), se vor respecta şi dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 36 alin. (5) şi ale art. 92 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, avându-se în vedere valoarea de piaţă de la data soluţionării cererii sau notificării, calculată de autorităţile competente, conform standardelor internaţionale de evaluare, pe baza prevederilor prezentului alineat, coroborat cu prevederile alin. (17).

(7) Administrarea bunurilor silvice retrocedate Academiei Române se va realiza conform prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare. Academia Română poate dobândi în patrimoniul său agrosilvic bunuri mobile şi imobile, agricole şi silvice, proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, în administrare sau în folosinţă, de la Agenţia Domeniilor Statului, de la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi de la primării. Pentru administrarea eficientă a acestor bunuri, Academia Română poate încheia parteneriate în scopul atingerii obiectivelor sale.

(8) Patrimoniul agrosilvic, prevăzut la alin. (3)-(7), este dobândit de Academia Română, la cerere, în mod gratuit, în administrare sau în folosinţă, conform prevederilor prezentei legi, pentru desfăşurarea programelor de cercetare ştiinţifică şi inovare tehnologică, în scopul dezvoltării rurale durabile.
Jurisprudență (1)

(9) Terenurile agricole şi silvice dobândite de Academia Română conform alin. (8) sunt administrate şi gestionate prin Fundaţia Patrimoniu a Academiei Române, conform statutelor acestora, iar coordonarea ştiinţifică se efectuează prin Centrul de Studii şi Cercetări pentru Biodiversitate Agrosilvică, unitate cu personalitate juridică, din structura Institutului Naţional de Cercetări Economice "Costin C. Kiriţescu" (I.N.C.E.) al Academiei Române.

(10) De asemenea, Academia Română poate dobândi, în condiţiile legii, bunuri mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, fie în administrare, fie în folosinţă.
Jurisprudență (1)

(11) Bunurile mobile şi imobile dobândite în condiţiile legii de Academia Română, în administrare sau în folosinţă, conform prevederilor alin. (10) se acordă pe perioada de existenţă a Academiei Române.
Jurisprudență (1)

(12) Terenurile agricole şi forestiere care au aparţinut Academiei Române se retrocedează acesteia, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Jurisprudență (2)

(13) Retrocedarea terenurilor forestiere prevăzute la alin. (12) se face conform prevederilor art. 29 alin. (32) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(14) Prefectul, la propunerea comisiei judeţene de fond funciar în a cărei rază teritorială se află terenurile forestiere, retrocedate în condiţiile alin. (12) şi (13), emite titlul de proprietate Academiei Române.

(15) Reconstituirea dreptului de proprietate a Academiei Române asupra terenurilor agricole care au aparţinut acesteia, conform prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se face prin exceptare de la prevederile art. 221 din aceeaşi lege, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale foştilor proprietari.

(16) Terenurile agricole şi forestiere retrocedate vor fi administrate şi gestionate potrivit legii, în scopurile stabilite de Academia Română, pe baza clauzelor actelor de donaţie, prin Fundaţia Patrimoniu a Academiei Române, conform statutului acesteia, iar coordonarea tehnico-ştiinţifică pentru eficienţă economico-socială se face prin Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române şi prin Institutul Naţional de Cercetări Economice "Costin C. Kiriţescu" (I.N.C.E.) al Academiei Române.

(17) Restituirea altor categorii de imobile care au aparţinut Academiei Române se face în condiţiile Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nefiindu-i aplicabile prevederile art. 3 alin. (2) din această lege. Termenul prevăzut la art. 22 din aceeaşi lege, cu prelungirile legale ulterioare, începe să curgă de la data intrării în vigoare a Legii nr. 564/2004 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române şi nu poate depăşi, după caz, 8 luni calendaristice.

CAPITOLUL II Organizare şi funcţionare

Art. 5. -

Academia Română se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi şi ale statutului propriu.

Art. 6. -

(1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.

(2) Membrii Academiei Române sunt aleşi dintre oamenii de ştiinţă şi cultură de înaltă ţinută spirituală şi morală, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al ţării, prin lucrări de mare valoare teoretică şi practică. Ei trebuie să recunoască şi să respecte Statutul Academiei Române.

(3) Noii membri ai Academiei Române sunt aleşi de Adunarea generală a Academiei Române, pe baza propunerilor formulate de către membrii Academiei Române, de instituţiile de cercetare ştiinţifică, de învăţământ şi de cultură, potrivit criteriilor şi procedurilor prevăzute în statut.

(4) Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată şi post-mortem.

(5) Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.

(6) Numărul maxim de membri titulari şi de membri corespondenţi este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din ţară şi din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din ţară.

Art. 7. -

(1) Pot fi aleşi membri de onoare ai Academiei Române, conform procedurilor prevăzute în statut, persoane din ţară şi din străinătate cu merite deosebite în dezvoltarea ştiinţei şi culturii.

(2) Membrii titulari sau corespondenţi pot fi trecuţi, la cererea lor, de către adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

Art. 8. -

(1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuţii principale:

a) promovează ştiinţa şi cultura în toate domeniile;

b) se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii;

c) gestionează bunurile culturale din patrimoniul naţional, care se află în proprietatea sau în administrarea sa;

d) organizează manifestări ştiinţifice şi culturale, activităţi de cercetare ştiinţifică şi de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare şi doctorate, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în condiţiile prevăzute de lege;

e) coordonează activitatea institutelor şi a centrelor de cercetare ştiinţifică din subordinea sa;

f) editează opere din domeniul ştiinţelor, literelor şi artelor, precum şi publicaţii periodice;

g) decernează diplome şi premii pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor, literelor şi artelor;

h) acordă burse pe bază de concurs pentru perfecţionare, în ţară sau în străinătate;

i) avizează proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Române;

j) poate elabora proiecte de acte normative din domeniul său de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de către ministerul de resort;

k) coordonează activitatea Academiei di Romania de la Roma şi a Centrului Cultural de la Veneţia;

l) coordonează activitatea fundaţiilor proprii.

(2) Academia Română îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniul său de activitate, stabilite prin lege sau prin statut.

Art. 9. -

(1) Finanţarea activităţii Academiei Române şi a unităţilor din subordine se asigură, pe bază de programe proprii aprobate de Adunarea generală a Academiei Române, de la bugetul de stat, utilizându-se în completare şi venituri extrabugetare.

(2) Veniturile extrabugetare provin din: taxe, chirii, manifestări culturale, concursuri artistice, publicaţii, studii şi lucrări de cercetare ştiinţifică, prestaţii editoriale, consultaţii ştiinţifice, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, exploatarea filmelor, a colecţiilor şi a altor documente din bibliotecile şi muzeele proprii, lucrări de exploatare a unor bunuri mobile şi imobile din patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete şi comisii naţionale, precum şi din alte activităţi realizate suplimentar faţă de cele cuprinse în programele aprobate.

(3) Academia Română poate fi sprijinită prin donaţii, sponsorizări şi prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române.

Art. 10. -

(1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizaţie lunară brută, după cum urmează:

a) membrii titulari: 3.000 lei;

b) membrii corespondenţi şi membrii de onoare cu domiciliul în ţară: 2.500 lei.

(2) Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot fi acordate indemnizaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi unor membri de onoare ai Academiei Române care au domiciliul în altă ţară.

(3) Preşedinţilor secţiilor ştiinţifice şi filialelor Academiei Române li se poate majora cu până la 20% indemnizaţia prevăzută la alin. (1), prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române.

(4) Indemnizaţiile prevăzute la alin. (1)-(3) se indexează anual cu rata inflaţiei, comunicată de Institutul Naţional de Statistică pentru anul anterior celui în care se face plata drepturilor.

(5) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3) se alocă de la bugetul de stat şi se plătesc beneficiarilor lunar, prin bugetul Academiei Române.

(6) Membrii titulari ai Academiei Române care devin membri de onoare în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (2) îşi păstrează titlul de academician şi beneficiază de indemnizaţia corespunzătoare membrilor titulari.

(7) Soţul supravieţuitor, precum şi copiii minori, urmaşi ai membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare din ţară ai Academiei Române beneficiază lunar de un sprijin material, conform Legii nr. 86/1998 privind acordarea unui sprijin material pentru soţul supravieţuitor şi pentru urmaşii membrilor Academiei Române.

(8) Membrii Academiei Române primesc drepturile prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile demnitarilor şi personalului încadrat pe funcţii similare acestora pentru deplasări în interesul serviciului, în străinătate sau în ţară.

(9) Membrii Academiei Române beneficiază de transport intern gratuit pe calea ferată cu orice tip de tren, clasa I. Costul integral al biletelor se suportă din bugetul Academiei Române.

Art. 11. - Jurisprudență (1)

(1) În subordinea Academiei Române funcţionează, ca unităţi cu personalitate juridică, filiale teritoriale, organizate în principalele centre ştiinţifice şi culturale ale ţării, Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Ştiinţă şi Revista "Academica".

(2) Institutele de cercetare ştiinţifică pot avea subunităţi în centre universitare şi pot să încheie, în nume propriu, contracte de cercetare ştiinţifică cu persoane juridice, fondurile obţinute rămânând în întregime la dispoziţia lor.

(3) Organizarea şi funcţionarea filialelor teritoriale, a Bibliotecii Academiei, a Editurii Academiei, a Casei Oamenilor de Ştiinţă şi a Revistei "Academica" se stabilesc prin statut.

Art. 12. -

Academia Română poate organiza comitete naţionale şi comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române şi din alte personalităţi din domeniul ştiinţei şi culturii.

CAPITOLUL III Conducerea Academiei Române

Art. 13. -

Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române şi de preşedinte.

Art. 14. -

(1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenţi şi din membri de onoare ai Academiei Române.

(2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române.

Art. 15. -

(1) Prezidiul Academiei Române este format din preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul general al Academiei Române, preşedinţii secţiilor ştiinţifice şi preşedinţii filialelor, aleşi din rândul membrilor titulari.

(2) Preşedintele Academiei Române, vicepreşedinţii şi secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române.

(3) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Prezidiului Academiei Române şi a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Române. Statutul Academiei Române, adoptat de adunarea generală, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 16. -

(1) Preşedintele Academiei Române este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată.

(2) Preşedintele Academiei Române reprezintă Academia Română în raporturile cu autorităţile publice, cu organisme şi organizaţii, precum şi cu alte persoane juridice şi persoane fizice din ţară şi din străinătate.

(3) În cazul în care preşedintele nu îşi poate exercita prerogativele o perioadă mai mare de 3 luni, el desemnează pentru aceasta pe unul dintre vicepreşedinţi.

(4) În cazul în care preşedintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreşedinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.

(5) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite decizii.

(6) Preşedintele Academiei Române este ordonator principal de credite.

se încarcă...