Parlamentul României

Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 07.05.2009

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, ce reunește personalități din țară și străinătate cu realizări deosebite în științe, litere, arte și în alte domenii ale spiritului.

(2) Academia Română este continuatorul și unicul legatar al Societății Literare Române înființate în 1866, reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română și în anul 1879 în Academia Română.
Jurisprudență (1)

(3) Academia Română este instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public.

Art. 2. -

Sediul Academiei Române este în municipiul București, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1.

Art. 3. -

(1) Academia Română are în structură secții științifice alcătuite din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare.

(2) Atribuțiile secțiilor științifice se stabilesc prin statut.

(3) În subordinea Academiei Române funcționează, în condițiile legii, institute și centre de cercetare științifică.

(4) Institutele de cercetare științifică din subordinea Academiei Române se înființează și se organizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Adunării generale a Academiei Române.

(5) Academia Română și institutele de cercetare din subordinea sa pot stabili relații directe cu academii, institute și unități de profil din țară și din străinătate, precum și cu organizații internaționale.

Art. 4. - Jurisprudență (3)

(1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit din:

a) bunuri mobile și imobile, dobândite cu titlu de proprietate;

b) bunuri mobile și imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosință în condițiile legii;
Jurisprudență (2)

c) alte bunuri dobândite potrivit legii.

(2) Se restituie, în condițiile legii, în patrimoniul Academiei Române, bunurile mobile și imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu.
Jurisprudență (5)

(3) Terenurile cu destinație agricolă și forestieră retrocedate Academiei Române prin titluri de proprietate, prin punere în posesie sau prin validarea dreptului de proprietate, conform prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, vor fi comasate la cererea Academiei Române, prin schimburi de terenuri cu Agenția Domeniilor Statului și, respectiv, cu Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, pe amplasamente cuvenite.
Jurisprudență (1)

(4) Bunurile mobile și imobile cu caracter agrosilvic, categoriile de imobile prevăzute la alin. (17), precum și celelalte categorii de bunuri mobile și imobile care au aparținut Academiei Române și care au fost trecute în mod abuziv în folosința sau administrarea unor ministere și instituții publice prin Decizia Consiliului de Miniștri nr. 1.486/1948, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 260 din 8 noiembrie 1948, și care sunt cuprinse în documentul respectiv, în art. 1-4, paginile 8.983-8.989, precum și în alte documente oficiale doveditoare sau care au fost trecute în mod abuziv în proprietatea, în administrarea ori în folosința unor persoane juridice, prin acte normative sau administrative, emise în perioada precizată la alin. (17), respectiv 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și în perioada 1 ianuarie 1990-14 decembrie 2004, se retrocedează în totalitate în proprietatea privată a Academiei Române, cu aplicarea prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Jurisprudență (1)

(5) Pentru bunurile mobile și imobile prevăzute la alin. (2) și (4), care în mod obiectiv nu mai pot fi retrocedate în natură, în vederea respectării clauzelor donatorilor și în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la cererea și cu acordul Academiei Române, se aplică de către autoritățile competente, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, măsuri reparatorii prin echivalent, în compensare cu alte bunuri similare sau, prin conversie cu bunuri mobile ori imobile din alte categorii, necesare activităților Academiei Române.

(6) În aplicarea prevederilor alin. (5), se vor respecta și dispozițiile art. 34 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 36 alin. (5) și ale art. 92 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, avându-se în vedere valoarea de piață de la data soluționării cererii sau notificării, calculată de autoritățile competente, conform standardelor internaționale de evaluare, pe baza prevederilor prezentului alineat, coroborat cu prevederile alin. (17).

(7) Administrarea bunurilor silvice retrocedate Academiei Române se va realiza conform prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare. Academia Română poate dobândi în patrimoniul său agrosilvic bunuri mobile și imobile, agricole și silvice, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, în administrare sau în folosință, de la Agenția Domeniilor Statului, de la Regia Națională a Pădurilor - Romsilva și de la primării. Pentru administrarea eficientă a acestor bunuri, Academia Română poate încheia parteneriate în scopul atingerii obiectivelor sale.

(8) Patrimoniul agrosilvic, prevăzut la alin. (3)-(7), este dobândit de Academia Română, la cerere, în mod gratuit, în administrare sau în folosință, conform prevederilor prezentei legi, pentru desfășurarea programelor de cercetare științifică și inovare tehnologică, în scopul dezvoltării rurale durabile.
Jurisprudență (1)

(9) Terenurile agricole și silvice dobândite de Academia Română conform alin. (8) sunt administrate și gestionate prin Fundația Patrimoniu a Academiei Române, conform statutelor acestora, iar coordonarea științifică se efectuează prin Centrul de Studii și Cercetări pentru Biodiversitate Agrosilvică, unitate cu personalitate juridică, din structura Institutului Național de Cercetări Economice "Costin C. Kirițescu" (I.N.C.E.) al Academiei Române.

(10) De asemenea, Academia Română poate dobândi, în condițiile legii, bunuri mobile și imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, fie în administrare, fie în folosință.
Jurisprudență (1)

(11) Bunurile mobile și imobile dobândite în condițiile legii de Academia Română, în administrare sau în folosință, conform prevederilor alin. (10) se acordă pe perioada de existență a Academiei Române.
Jurisprudență (1)

(12) Terenurile agricole și forestiere care au aparținut Academiei Române se retrocedează acesteia, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Jurisprudență (2)

(13) Retrocedarea terenurilor forestiere prevăzute la alin. (12) se face conform prevederilor art. 29 alin. (32) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.

(14) Prefectul, la propunerea comisiei județene de fond funciar în a cărei rază teritorială se află terenurile forestiere, retrocedate în condițiile alin. (12) și (13), emite titlul de proprietate Academiei Române.

(15) Reconstituirea dreptului de proprietate a Academiei Române asupra terenurilor agricole care au aparținut acesteia, conform prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, se face prin exceptare de la prevederile art. 221 din aceeași lege, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari.

(16) Terenurile agricole și forestiere retrocedate vor fi administrate și gestionate potrivit legii, în scopurile stabilite de Academia Română, pe baza clauzelor actelor de donație, prin Fundația Patrimoniu a Academiei Române, conform statutului acesteia, iar coordonarea tehnico-științifică pentru eficiență economico-socială se face prin Secția de Științe Agricole și Silvice a Academiei Române și prin Institutul Național de Cercetări Economice "Costin C. Kirițescu" (I.N.C.E.) al Academiei Române.

(17) Restituirea altor categorii de imobile care au aparținut Academiei Române se face în condițiile Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nefiindu-i aplicabile prevederile art. 3 alin. (2) din această lege. Termenul prevăzut la art. 22 din aceeași lege, cu prelungirile legale ulterioare, începe să curgă de la data intrării în vigoare a Legii nr. 564/2004 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române și nu poate depăși, după caz, 8 luni calendaristice.

CAPITOLUL II Organizare și funcționare

Art. 5. -

Academia Română se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi și ale statutului propriu.

Art. 6. -

(1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare.

(2) Membrii Academiei Române sunt aleși dintre oamenii de știință și cultură de înaltă ținută spirituală și morală, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al țării, prin lucrări de mare valoare teoretică și practică. Ei trebuie să recunoască și să respecte Statutul Academiei Române.

(3) Noii membri ai Academiei Române sunt aleși de Adunarea generală a Academiei Române, pe baza propunerilor formulate de către membrii Academiei Române, de instituțiile de cercetare științifică, de învățământ și de cultură, potrivit criteriilor și procedurilor prevăzute în statut.

(4) Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată și post-mortem.

(5) Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.

(6) Numărul maxim de membri titulari și de membri corespondenți este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din țară și din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din țară.

Art. 7. -

(1) Pot fi aleși membri de onoare ai Academiei Române, conform procedurilor prevăzute în statut, persoane din țară și din străinătate cu merite deosebite în dezvoltarea științei și culturii.

(2) Membrii titulari sau corespondenți pot fi trecuți, la cererea lor, de către adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

Art. 8. -

(1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuții principale:

a) promovează știința și cultura în toate domeniile;

b) se îngrijește de cultivarea limbii române și stabilește regulile ortografice obligatorii;

c) gestionează bunurile culturale din patrimoniul național, care se află în proprietatea sau în administrarea sa;

d) organizează manifestări științifice și culturale, activități de cercetare științifică și de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare și doctorate, în colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, în condițiile prevăzute de lege;

e) coordonează activitatea institutelor și a centrelor de cercetare științifică din subordinea sa;

f) editează opere din domeniul științelor, literelor și artelor, precum și publicații periodice;

g) decernează diplome și premii pentru realizări deosebite în domeniul științelor, literelor și artelor;

h) acordă burse pe bază de concurs pentru perfecționare, în țară sau în străinătate;

i) avizează proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Române;

j) poate elabora proiecte de acte normative din domeniul său de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de către ministerul de resort;

k) coordonează activitatea Academiei di Romania de la Roma și a Centrului Cultural de la Veneția;

l) coordonează activitatea fundațiilor proprii.

(2) Academia Română îndeplinește și alte atribuții din domeniul său de activitate, stabilite prin lege sau prin statut.

Art. 9. -

(1) Finanțarea activității Academiei Române și a unităților din subordine se asigură, pe bază de programe proprii aprobate de Adunarea generală a Academiei Române, de la bugetul de stat, utilizându-se în completare și venituri extrabugetare.

(2) Veniturile extrabugetare provin din: taxe, chirii, manifestări culturale, concursuri artistice, publicații, studii și lucrări de cercetare științifică, prestații editoriale, consultații științifice, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, exploatarea filmelor, a colecțiilor și a altor documente din bibliotecile și muzeele proprii, lucrări de exploatare a unor bunuri mobile și imobile din patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete și comisii naționale, precum și din alte activități realizate suplimentar față de cele cuprinse în programele aprobate.

(3) Academia Română poate fi sprijinită prin donații, sponsorizări și prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române.

Art. 10. -

(1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizație lunară brută, după cum urmează:

a) membrii titulari: 3.000 lei;

b) membrii corespondenți și membrii de onoare cu domiciliul în țară: 2.500 lei.

(2) Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot fi acordate indemnizațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și unor membri de onoare ai Academiei Române care au domiciliul în altă țară.

(3) Președinților secțiilor științifice și filialelor Academiei Române li se poate majora cu până la 20% indemnizația prevăzută la alin. (1), prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române.

(4) Indemnizațiile prevăzute la alin. (1)-(3) se indexează anual cu rata inflației, comunicată de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior celui în care se face plata drepturilor.

(5) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3) se alocă de la bugetul de stat și se plătesc beneficiarilor lunar, prin bugetul Academiei Române.

(6) Membrii titulari ai Academiei Române care devin membri de onoare în condițiile prevăzute la art. 7 alin. (2) își păstrează titlul de academician și beneficiază de indemnizația corespunzătoare membrilor titulari.

(7) Soțul supraviețuitor, precum și copiii minori, urmași ai membrilor titulari, corespondenți și de onoare din țară ai Academiei Române beneficiază lunar de un sprijin material, conform Legii nr. 86/1998 privind acordarea unui sprijin material pentru soțul supraviețuitor și pentru urmașii membrilor Academiei Române.

(8) Membrii Academiei Române primesc drepturile prevăzute de dispozițiile legale aplicabile demnitarilor și personalului încadrat pe funcții similare acestora pentru deplasări în interesul serviciului, în străinătate sau în țară.

(9) Membrii Academiei Române beneficiază de transport intern gratuit pe calea ferată cu orice tip de tren, clasa I. Costul integral al biletelor se suportă din bugetul Academiei Române.

Art. 11. - Jurisprudență (1)

(1) În subordinea Academiei Române funcționează, ca unități cu personalitate juridică, filiale teritoriale, organizate în principalele centre științifice și culturale ale țării, Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Știință și Revista "Academica".

(2) Institutele de cercetare științifică pot avea subunități în centre universitare și pot să încheie, în nume propriu, contracte de cercetare științifică cu persoane juridice, fondurile obținute rămânând în întregime la dispoziția lor.

(3) Organizarea și funcționarea filialelor teritoriale, a Bibliotecii Academiei, a Editurii Academiei, a Casei Oamenilor de Știință și a Revistei "Academica" se stabilesc prin statut.

Art. 12. -

Academia Română poate organiza comitete naționale și comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române și din alte personalități din domeniul științei și culturii.

CAPITOLUL III Conducerea Academiei Române

Art. 13. -

Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române și de președinte.

Art. 14. -

(1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenți și din membri de onoare ai Academiei Române.

(2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române.

Art. 15. -

(1) Prezidiul Academiei Române este format din președintele, vicepreședinții, secretarul general al Academiei Române, președinții secțiilor științifice și președinții filialelor, aleși din rândul membrilor titulari.

(2) Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române.

(3) Atribuțiile, organizarea și funcționarea Prezidiului Academiei Române și a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Române. Statutul Academiei Române, adoptat de adunarea generală, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 16. -

(1) Președintele Academiei Române este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată.

(2) Președintele Academiei Române reprezintă Academia Română în raporturile cu autoritățile publice, cu organisme și organizații, precum și cu alte persoane juridice și persoane fizice din țară și din străinătate.

(3) În cazul în care președintele nu își poate exercita prerogativele o perioadă mai mare de 3 luni, el desemnează pentru aceasta pe unul dintre vicepreședinți.

(4) În cazul în care președintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreședinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...