Back

Parlamentul României

Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 24.11.2007

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Art. 1. -

(1) Prezenta lege reglementează:

a) drepturile persoanelor ce îşi asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, denumite în continuare români de pretutindeni;
Modificări (1)

b) rolul şi îndatoririle autorităţilor competente din România în domeniul sprijinului acordat românilor de pretutindeni.

(2) Din categoria românilor de pretutindeni fac parte:
Modificări (1)

a) persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, minorităţilor lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României, indiferent de etnonimul folosit;

b) românii emigraţi, fie că au păstrat sau nu cetăţenia română, descendenţii acestora, precum şi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care prestează în afara teritoriului României activităţi lucrative.

Art. 2. -

Prevederile prezentei legi se aplică în conformitate cu principiile suveranităţii teritoriale, bunei vecinătăţi, reciprocităţii, pacta sunt servanda, cu principiile respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi nediscriminării.

Art. 3. -

(1) Prevederile prezentei legi se aplică pe baza încheierii de acorduri şi programe cu statele în care există persoane prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) sau de protocoale ale comisiilor mixte bilaterale, respectiv pe bază de reciprocitate şi în conformitate cu prevederile Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ale Raportului privind tratamentul preferenţial acordat minorităţilor naţionale de către statul înrudit, adoptat la 19 octombrie 2001, şi cu recomandările Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, pentru a asigura protecţia identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase a acestora.

(2) Guvernul României analizează periodic situaţia aplicării prevederilor cuprinse în acordurile şi programele în vigoare încheiate cu statele menţionate la alin. (1) şi a standardelor şi documentelor internaţionale şi europene în domeniul protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, la care statele respective sunt parte.

Art. 4. -

Prezenta lege instituie măsurile-cadru pe care autorităţile române sunt obligate să le adopte pentru:

a) păstrarea, afirmarea şi promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor de pretutindeni, în conformitate cu standardele şi practicile europene şi internaţionale în materie;

b) dezvoltarea legăturilor cu România ale românilor de pretutindeni, prin asigurarea unui cadru adecvat de afirmare identitară şi a spiritualităţii româneşti specifice a acestora, în conformitate cu legislaţia română, precum şi cu normele europene şi internaţionale relevante;

c) sprijinirea organizaţiilor şi asociaţiilor culturale reprezentative ale românilor de pretutindeni, în vederea stabilirii unui parteneriat eficient care să urmărească promovarea imaginii României şi a românilor în rândul opiniei publice din statele de reşedinţă;

d) consolidarea valorilor culturale şi spirituale româneşti, în conformitate cu principiile suveranităţii teritoriale, al bunei vecinătăţi şi al respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

e) inventarierea şi protejarea bunurilor culturale, a monumentelor istorice, religioase şi culturale aparţinând moştenirii culturale şi spirituale româneşti din afara frontierelor României;

f) acordarea unei atenţii deosebite sprijinirii comunităţilor româneşti vulnerabile sau ameninţate, care prezintă un risc ridicat de asimilare sau a căror componenţă numerică este în continuă scădere;

g) stabilirea cadrului instituţional şi juridic pe care statul român îl pune în slujba intereselor românilor de pretutindeni.

Art. 5. -

(1) Românii de pretutindeni au următoarele drepturi:

a) de a beneficia de acces gratuit în România la instituţiile publice de cultură, monumente istorice, situri de patrimoniu;

b) de a studia în România la toate nivelurile şi formele de învăţământ;

c) de a solicita şi de a obţine, prin concurs, burse de studiu în România, la orice nivel şi formă de învăţământ, în vederea aprofundării cunoştinţelor de limbă română şi pentru afirmarea identităţii culturale şi ştiinţifice române, în condiţii similare cu cele ale cetăţenilor români;

d) de a participa la stagii de perfecţionare în România şi de a beneficia de facilităţile aferente pentru cadrele didactice;

e) de a solicita şi de a obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru a beneficia de manuale, cărţi de specialitate, beletristică, publicaţii şi alte materiale editate sau pe suport electronic în limba română;

f) de a solicita şi de a obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru construcţia sau renovarea lăcaşelor de cult în statul de cetăţenie/reşedinţă;

g) de a solicita şi de a obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru construcţia sau renovarea de instituţii educaţionale cu predare în limba română în statul de cetăţenie/reşedinţă;

h) de a solicita şi de a obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru susţinerea manifestărilor culturale, artistice şi religioase ale românilor de pretutindeni, a învăţământului în limba română, precum şi pentru funcţionarea organizaţiilor culturale ale românilor de pretutindeni şi pentru alte activităţi legate de obiceiurile şi tradiţiile acestora;

i) de a participa la Congresul Românilor de Pretutindeni, organizat în conformitate cu prevederile art. 8;

j) de a obţine vize gratuite pentru participarea la activităţi având ca scop menţinerea şi afirmarea identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase, organizate în România;

k) de a solicita şi de a obţine sprijin pentru editarea de publicaţii şi realizarea de producţii audiovizuale în limba română, precum şi pentru crearea de mass-media proprii;

l) de a primi distincţii ale statului român pentru promovarea valorilor culturale, spirituale şi ştiinţifice româneşti;

m) alte drepturi prevăzute în acorduri internaţionale şi programe de colaborare.

(2) De drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) poate beneficia, la cerere, fără discriminare, orice persoană care studiază/predă în limba română în străinătate, indiferent de originea etnică.

(3) Asistenţa prevăzută la alin. (1) lit. e)-h) şi k) va fi acordată cu respectarea strictă a principiului nediscriminării şi a reglementărilor interne din statul de cetăţenie/reşedinţă, care sunt în conformitate cu standardele europene şi internaţionale.

(4) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) vor fi exercitate pe teritoriul României de cetăţenii români identificaţi ca beneficiari ai prezentei legi, în aceleaşi condiţii ca toţi cetăţenii români, potrivit Constituţiei României, republicată.

(5) În relaţia cu cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care prestează în afara teritoriului României activităţi lucrative, autorităţile române cu competenţe în domeniu au următoarele obligaţii:

a) de a veghea la respectarea şi protecţia drepturilor acestora, conform tratatelor, convenţiilor şi acordurilor în vigoare;

b) de a oferi asistenţă şi consiliere, precum şi de a derula campanii de informare pentru a facilita integrarea socioprofesională a acestora în societatea românească;

c) de a facilita inserţia socială a acestora şi pe piaţa muncii din România;

d) de a sprijini întărirea legăturilor culturale, lingvistice, economice şi sociale cu România şi cu comunităţile locale de unde provin;

e) de a promova educaţia în limba română şi de a facilita accesul acestora la valorile patrimoniului cultural românesc în ţările de reşedinţă ale acestora;

f) de a încuraja consolidarea mediului asociativ românesc din afara graniţelor care are ca obiect acordarea asistenţei la nivel cultural şi social a membrilor, de informare şi consiliere.

(6) În aceleaşi condiţii ca toţi cetăţenii români, potrivit Constituţiei României, republicată, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care prestează în afara teritoriului României activităţi lucrative, se bucură de toate drepturile conferite de legea română.

(7) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care prestează în afara teritoriului României activităţi lucrative, au următoarele drepturi:

a) de a obţine informaţii asupra legislaţiei româneşti în materie, în special cu privire la reglementări care pot afecta interesele lor legitime;

b) de a adresa autorităţilor propuneri şi recomandări pe teme de interes ale politicii de sprijinire a comunităţilor româneşti.

Art. 6. -

(1) Românii de pretutindeni beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta lege, pe baza îndeplinirii următoarelor condiţii:

a) declară pe propria răspundere, pe baza voinţei liber exprimate, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, că îşi asumă identitatea culturală română, indiferent de denumirea folosită în statul de cetăţenie sau reşedinţă pentru desemnarea minorităţii sau comunităţii respective;

b) posedă cunoştinţe de limba română corespunzătoare.

(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. a), respectiv evaluarea cunoştinţelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se efectuează la sediul misiunii diplomatice sau oficiului consular al României din statul de cetăţenie sau reşedinţă, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, denumit în continuare D.R.R.P., sau la sediul D.R.R.P. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Modelul declaraţiei şi modalitatea de certificare sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(3) În vederea exercitării drepturilor prevăzute de prezenta lege, declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. a) trebuie însoţită de un document de identitate valabil, emis de autorităţile statului de cetăţenie.

(4) Declaraţia pe propria răspundere a beneficiarului minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani va fi făcută de părinţii sau reprezentanţii legali ai acestuia, în prezenţa sa, iar declaraţia pe propria răspundere pentru beneficiarul minor care a împlinit vârsta de 14 ani va fi făcută de acesta, cu consimţământul şi în prezenţa părinţilor sau a reprezentanţilor legali.

(5) Datele cu privire la românii de pretutindeni vor fi păstrate de către Ministerul Afacerilor Externe, cu respectarea legislaţiei în vigoare în materia protecţiei datelor personale.

Art. 7. -

(1) Autoritatea competentă din România pentru aplicarea, respectiv coordonarea aplicării prevederilor prezentei legi este Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P.

(2) Alte instituţii din România cu competenţe în domeniu, potrivit legislaţiei în vigoare, vor acorda întregul sprijin D.R.R.P. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pe bază de parteneriat instituţional.

(3) Pentru aplicarea prezentei legi, D.R.R.P. îşi desfăşoară activitatea ca structură fără personalitate juridică în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(4) D.R.R.P. este condus de un secretar de stat, numit de primul-ministru. În exercitarea funcţiei, secretarul de stat emite ordine cu caracter individual.

(5) Ministerul Afacerilor Externe va asigura prezenţa, în cadrul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din statele unde există însemnate comunităţi româneşti, a unui diplomat pentru relaţia cu românii de pretutindeni, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat şi în fondurile alocate cu această destinaţie.

(6) Fondurile pentru funcţionarea D.R.R.P. şi realizarea proiectelor destinate românilor de pretutindeni se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

(7) Atribuţiile principale ale Ministerului Afacerilor Externe, prin structura sa specializată, D.R.R.P., sunt următoarele:

a) elaborează şi aplică, în colaborare cu alte instituţii cu competenţe în domeniu, strategiile guvernamentale, programele şi strategiile sectoriale destinate românilor de pretutindeni;

b) elaborează, propune şi avizează proiecte de acte normative consacrate consolidării raporturilor statului român cu românii de pretutindeni şi participă la elaborarea şi negocierea tratatelor şi a altor documente internaţionale care au incidenţă asupra situaţiei românilor de pretutindeni;

c) asigură participarea părţii române în comisiile mixte privind minorităţile naţionale, stabilite în temeiul tratatelor internaţionale la care România este parte;

d) dezvoltă parteneriate cu asociaţiile şi organizaţiile reprezentative ale românilor care trăiesc în afara graniţelor, prin acordarea de finanţări nerambursabile către entităţi publice sau private din ţară şi din afara frontierelor României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate, cu modificările ulterioare, în vederea exercitării drepturilor culturale prevăzute de prezenta lege, inclusiv prin derularea unor proiecte specifice, în beneficiul românilor de pretutindeni;

e) stabileşte şi dezvoltă raporturi de parteneriat cu structurile guvernamentale însărcinate cu problematica minorităţilor naţionale din ţările de cetăţenie, pentru asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale româneşti, pe principiul reciprocităţii şi conform normelor internaţionale în materie;

f) dezvoltă relaţii de parteneriat cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale care se ocupă de supravegherea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

g) monitorizează modul în care au loc conservarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor de pretutindeni;

h) colaborează strâns cu structurile parlamentare, cultele recunoscute legal, instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale cu competenţe în domeniu;

i) sprijină înfiinţarea şi dezvoltarea instituţiilor mass-media scrisă şi audiovizuală ale românilor de pretutindeni;

j) sprijină casele limbii şi culturii române şi centrele culturale ale comunităţilor româneşti de pretutindeni;

k) sprijină consolidarea catedrelor, lectoratelor şi bibliotecilor de limbă română din străinătate, precum şi înfiinţarea unor catedre de românistică;

l) sprijină elaborarea de studii, cercetări şi monografii în zonele locuite de români de pe teritoriul altor state;

m) sprijină acţiunile de cercetare, restaurare, conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural românesc din afara graniţelor României;

n) contribuie la construirea şi restaurarea unor monumente civile şi militare, precum şi a unor locaşuri de cult ale românilor de pretutindeni;

o) asigură protejarea, susţinerea şi revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale româneşti în zonele locuite de români de pe teritoriul altor state.

(8) D.R.R.P. iniţiază, organizează sau sprijină orice alte acţiuni considerate necesare şi oportune pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 4.

Art. 8. -

(1) În scopul întăririi legăturilor cu românii de pretutindeni, anual se organizează sub egida Parlamentului României, în ţară sau în străinătate, Congresul Românilor de Pretutindeni, cu consimţământul autorităţilor statului respectiv, în cazul în care se decide organizarea în străinătate.

(2) Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., iar cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea Congresului Românilor de Pretutindeni se asigură din bugetul Camerei Deputaţilor.

(3) Cu prilejul primei sale reuniuni, Congresul Românilor de Pretutindeni îşi va desemna organele de conducere şi va elabora regulamentul de funcţionare.

Art. 9. -

(1) Congresul Românilor de Pretutindeni alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent.

(2) Guvernul României va asigura Consiliului Românilor de Pretutindeni un spaţiu corespunzător.

(3) Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabileşte de către Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(4) Consiliul Românilor de Pretutindeni furnizează informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, D.R.R.P. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.

(5) Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., va asigura secretariatul tehnic al Consiliului Românilor de Pretutindeni şi asigură finanţarea activităţii acestuia.

Art. 10. - Modificări (1)

Se instituie Ziua Românilor de Pretutindeni, care se va sărbători în fiecare an la data de 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, Apostolul românilor.

Art. 11. -

(1) Se înfiinţează Muzeul Românilor de Pretutindeni.

(2) Sediul muzeului va fi în municipiul Bucureşti.

(3) Organizarea şi funcţionarea acestuia, inclusiv alocarea unui sediu corespunzător, vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Art. 12. -

În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., acordă finanţări nerambursabile destinate derulării proiectelor asociaţiilor, organizaţiilor, persoanelor juridice şi fizice române şi din state terţe în beneficiul comunităţilor româneşti de pretutindeni, în urma unui proces de evaluare şi selecţie realizat la nivelul Ministerului Afacerilor Externe/D.R.R.P. şi, după caz, în colaborare cu alte instituţii ale statului, în conformitate cu principiul transparenţei şi prevederile legale în materie.

se încarcă...