Back

Camera Deputaţilor

Regulamentul Camerei Deputaţilor din 24.02.1994

În vigoare de la 25.02.1994

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Organizarea Camerei Deputaţilor

SECŢIUNEA 1 Constituirea Camerei Deputaţilor

Art. 1.

Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată.

Art. 2.

(1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi, în calitate de secretari.

(2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă sau de către unul ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. (1) atrage de drept înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă sau, după caz, cu cei mai tineri deputaţi din rândul celor prezenţi.

(3) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.

Art. 3.

(1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

(2) Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor.

Art. 4.

(1) Numărul deputaţilor care vor fi desemnaţi în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabileşte în funcţie de proporţia membrilor săi în numărul total al deputaţilor.

(2) Propunerile pentru stabilirea numărului de deputaţi care revine fiecărui grup parlamentar se fac, în condiţiile art. 13, de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor Camerei Deputaţilor.

(3) Preşedintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputaţilor hotărăşte asupra lor cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(4) Propunerile pentru componenţa nominală a Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numărului de locuri aprobat.

(5) Componenţa Comisiei de validare este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art. 5.

Comisia de validare îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri, cu respectarea proporţiei prevăzute la art. 4 alin. (1).

Art. 6.

(1) Biroul Comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaţilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru.

(2) Verificarea legalităţii alegerii deputaţilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare.

(3) Biroul Comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor biroului sau al grupelor de lucru.

(4) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluţionate se face în plenul Comisiei de validare.

(5) Comisia de validare verifică şi se pronunţă în următoarele situaţii:

a) asupra contestaţiilor conţinute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesoluţionate sau a căror soluţionare s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la procedura de soluţionare;

b) asupra îndeplinirii de către fiecare deputat a condiţiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatelor.

Art. 7.

(1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.

(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaţilor ale căror dosare sunt complete şi constată că alegerea respectivilor deputaţi a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.

(3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral.

(4) Amânarea validării mandatului unui deputat se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputaţilor, pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica, în termenul prevăzut, toate aspectele legate de soluţionarea unor contestaţii şi dacă deputatul în cauză nu a depus toate documentele cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatului său. În termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amânarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, după caz.

Art. 8.

Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia.

Art. 9.

(1) Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

(2) Raportul Comisiei de validare se prezintă de către preşedintele acesteia plenului Camerei Deputaţilor.

Art. 10.

(1) În cazul deputaţilor pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7 alin. (3), se întocmeşte, pe circumscripţii electorale, o listă cu numele şi prenumele acestora, asupra căreia Camera Deputaţilor se pronunţă printr-un singur vot. În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte.

(2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art. 11.

(1) Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia.

(2) Deputaţii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi. Refuzul depunerii jurământului se constată de către preşedintele de şedinţă.

Art. 12.

(1) După întrunirea legală a Camerei Deputaţilor şi validarea mandatului, fiecare deputat este obligat să depună declaraţia de avere şi declaraţia de interese, potrivit legii.

(2) Deputaţii aleşi ca urmare a organizării unor alegeri parţiale au obligaţia să depună declaraţia de avere şi declaraţia de interese la începutul mandatului şi după validare, potrivit legii.

(3) Deputaţii au obligaţia de a depune declaraţia de avere şi declaraţia de interese la începutul şi la încetarea mandatului, inclusiv dacă aceasta are loc înainte de termen.

(4) Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se completează personal, se datează, se semnează olograf şi se depun la persoana desemnată în acest scop de secretarul general al Camerei Deputaţilor, care eliberează dovada de primire.

(5) Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se publică pe site-ul Camerei Deputaţilor, potrivit legii.

(6) Deputaţii au obligaţia de a actualiza anual declaraţia de avere şi declaraţia de interese, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 2-a Grupurile parlamentare

Art. 13.

(1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor formate din cel puţin 10 deputaţi. Ele se pot constitui din deputaţi care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.

(2) Deputaţii unui partid politic sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.

(3) Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte.

(4) Grupurile parlamentare ale unor partide politice care au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar sub denumirea partidului nou-înfiinţat prin fuziune, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti privind constituirea noului partid.

(5) Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau ai alianţelor electorale, precum şi deputaţii independenţi care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1).

(6) Deputaţii care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputaţi neafiliaţi, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputaţii rămaşi neafiliaţi nu-şi pot constitui un grup parlamentar.

(7) În cazul constituirii de noi grupuri parlamentare, acestea sunt prezentate plenului de către liderii lor, la începutul sesiunii parlamentare.

Art. 14.

(1) Deputaţii care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la prima întrunire a Camerei Deputaţilor, precum şi deputaţii care nu s-au afiliat unor grupuri constituite în conformitate cu art. 13 alin. (1) după ce grupurile lor parlamentare s-au desfiinţat, după ce şi-au părăsit grupul parlamentar în care au fost membri sau după ce au fost excluşi ori au demisionat din partid devin deputaţi neafiliaţi şi au următoarele drepturi:

a) să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moţiunilor, printr-o singură intervenţie realizată de un reprezentant comun;

b) să delege un reprezentant comun, în calitate de observator fără drept de vot la lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare;

c) să participe la delegaţiile în străinătate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe bază de invitaţii personale, cu acordul Biroului permanent.

(2) Deputaţilor prevăzuţi la alin. (1) li se vor pune la dispoziţie pentru folosinţă comună, de către secretarul general, pe baza deciziei Biroului permanent, o sală de şedinţă, logistica adecvată, un autoturism şi personal tehnic compus dintr-un şofer şi o secretară.

Art. 15.

(1) În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi unul sau mai mulţi secretari.

(2) Procedura prevăzută la alin. (1) se reia la începutul fiecărei sesiuni ordinare.

(3) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuţii:

a) prezintă Camerei Deputaţilor denumirea grupului parlamentar, componenţa numerică, nominală şi conducerea acestuia, precum şi orice modificări care survin pe parcursul mandatului;

b) propune Camerei Deputaţilor reprezentanţii grupului parlamentar în Comisia de validare;

c) reprezintă grupul parlamentar şi negociază în numele acestuia;

d) nominalizează reprezentanţii grupului său parlamentar în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în comisiile speciale sau de anchetă ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;

e) nominalizează reprezentanţii grupului său parlamentar în instituţiile sau autorităţile publice aflate în subordinea Parlamentului României, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internaţionale la care România este parte;

f) face propuneri şi prezintă candidaţii grupului său parlamentar pentru funcţiile de conducere şi pentru reprezentanţii acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaţilor, funcţii care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configuraţia politică a Camerei Deputaţilor şi negocierilor între liderii de grup;

g) solicită revocarea din funcţie sau înlocuirea reprezentanţilor grupului său parlamentar din structurile Camerei Deputaţilor;

h) participă la şedinţele Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi la dezbaterile acestuia fără a avea drept de vot;

i) poate cere plenului Camerei Deputaţilor: pauză pentru consultări, verificarea cvorumului, ţinerea unor şedinţe nepublice ale plenului, încheierea dezbaterilor în Camera Deputaţilor şi modificarea programului de lucru;

j) informează membrii grupului său parlamentar asupra activităţilor Camerei Deputaţilor şi ale structurilor acesteia;

k) nominalizează reprezentantul/reprezentanţii grupului său parlamentar care participă la dezbateri;

l) prezintă amendamentele grupului său parlamentar la proiectele de lege şi propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor;

m) propune retrimiterea la comisie a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, în condiţiile prezentului regulament;

n) propune plenului Camerei Deputaţilor modalitatea de vot;

o) poate prezenta, în plenul Camerei Deputaţilor, punctul de vedere al grupului său parlamentar cu privire la cererea de reţinere, arestare sau percheziţie ori încuviinţarea începerii urmăririi penale, după caz, a unuia dintre membrii propriului grup;

p) îşi poate delega atribuţiile unuia dintre membrii conducerii grupului său parlamentar; în lipsa acestora se pot delega atribuţiile sale oricărui membru al grupului.

(4) Unul dintre viceliderii grupului parlamentar îl înlocuieşte de drept pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie. În absenţa atât a liderului grupului parlamentar, cât şi a viceliderilor şi a secretarului acestuia, grupul parlamentar decide desemnarea unui înlocuitor pe durata absenţei acestora.

(5) Secretarul grupului parlamentar ţine evidenţa prezenţei deputaţilor grupului, asigură redactarea proceselor-verbale şi îndeplineşte orice alte atribuţii ce sunt stabilite de grupul parlamentar căruia îi aparţine.

Art. 16.

În prima şedinţă de constituire a Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultată în urma alegerilor.

Art. 17.

(1) Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie personal angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii şi autoturisme, potrivit hotărârii Biroului permanent.

(2) Numirea şi schimbarea din funcţie a personalului angajat se fac la propunerea liderului grupului parlamentar respectiv, în condiţiile legii. În condiţiile în care un angajat care lucrează pentru grupul parlamentar nu mai este agreat de către parlamentarii acelui grup sau dacă acel grup parlamentar se desfiinţează, angajatul sau angajaţii acelui grup parlamentar vor fi transferaţi pe funcţii echivalente, prin grija secretarului general al Camerei Deputaţilor.

(3) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaţilor, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti referitoare la fuziune, personalul angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, precum şi logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii şi autoturismele alocate grupurilor parlamentare ce s-au reunit vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 13 alin. (4), cu respectarea normelor aprobate de către Biroul permanent, precum şi a ponderii grupului parlamentar.

Art. 18.

Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează, la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar.

Art. 19.

(1) Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.

(2) Partidele care au obţinut mandate în urma alegerilor şi au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar.

Art. 20.

(1) Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului care îşi schimbă apartenenţa la grupul parlamentar.

(2) Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în prima şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.

(3) Orice deputat are dreptul să aducă la cunoştinţa plenului Camerei Deputaţilor orice modificare privind apartenenţa sa la un grup parlamentar.

se încarcă...