Parlamentul României

Legea pomiculturii nr. 348/2003

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 17.04.2008

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Prezenta lege reglementează cadrul de dezvoltare a pomiculturii, înființarea și exploatarea plantațiilor pomicole, producerea și valorificarea fructelor, pe baza fundamentării științifice și extensiei progresului tehnic, în condițiile organizării comune de piață în sectorul fructelor.

Art. 2. -

(1) Organul de specialitate al administrației publice centrale în domeniu care elaborează strategia de dezvoltare a pomiculturii este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

(2) Obiectivele strategice ale dezvoltării pomiculturii sunt:

a) concentrarea și specializarea producției pomicole;

b) introducerea în cultură a speciilor și soiurilor competitive pe plan european;

c) dezvoltarea centrelor și bazinelor cu tradiție în domeniu, care să asigure specializarea pe produse de calitate cu denumire de origine geografică.

Art. 3. -

(1) Organizarea comună de piață în sectorul fructelor conține reguli privind:

a) patrimoniul pomicol și potențialul de producție pomicolă;

b) siguranța alimentară și valorificarea fructelor și produselor din fructe în condiții de calitate;

c) organizațiile profesionale, interprofesionale și organismele pe filieră;

d) instrumentele și mecanismele de reglementare a pieței.

(2) Speciile de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni cultivate în România sunt prevăzute în anexa nr. 1.

CAPITOLUL II Patrimoniul pomicol
Puneri în aplicare (1)

Art. 4. -

(1) Patrimoniul pomicol se compune din următoarele grupe: pomi și arbuști fructiferi, indiferent de sistemul de cultură, căpșunării, pepiniere pomicole, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile în pregătire pentru plantare și terenurile din intravilan plantate cu pomi, arbuști fructiferi și căpșuni.
Modificări (1)

(2) Păstrarea patrimoniului pomicol, menținerea și ridicarea valorii biologice și a potențialului productiv al plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni și protejarea mediului înconjurător, a apei, solului și păstrarea ecosistemului și biodiversității revin cultivatorilor.

Art. 5. -

(1) Patrimoniul pomicol se clasifică în următoarele categorii:

a) plantații tinere, până la intrarea pe rod;

b) plantații pe rod, în plină producție;

c) plantații pe rod, în declin;

d) pepiniere pomicole;
Modificări (1)

e) colecții pomologice, culturi de concurs și loturi experimentale;

f) terenuri în pregătire pentru înființarea plantațiilor.

(2) Sistemul de cultură se definește prin densitate, sortimente, tehnologii, performanțe tehnice și economice și se clasifică în următoarele grupe:

a) sistem extensiv;

b) sistem intensiv;

c) sistem superintensiv;

d) pomi răzleți.

Art. 6. -

(1) Plantațiile de pomi fructiferi, arbuști fructiferi și căpșuni se realizează cu precădere în zonele consacrate, pe terenuri cu condiții ecologice favorabile fiecărei specii, denumite areale pomicole.

(2) Arealele pomicole reprezintă zona geografică a culturii pomilor și arbuștilor fructiferi, constituie o categorie distinctă a fondului funciar și sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Pomii și arbuștii fructiferi situați în curți, grădini, pășuni, fânețe, aliniamente și ale căror produse nu fac obiectul comercializării pe piață fac parte din categoria pomi răzleți și nu se evidențiază în cadastrul pomicol.

(4) Evidența pomilor răzleți se ține separat, în scop statistic.

Art. 7. -

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Internelor și Reformei Administrative organizează inventarierea patrimoniului pomicol o dată la 5 ani.

(2) Procedurile pentru desfășurarea inventarierii și modelul formularelor pentru inventarierea plantațiilor pomicole se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului internelor și reformei administrative.

Art. 8. -

Tehnologiile de înființare și întreținere a plantațiilor pomicole, pe specii, se reactualizează și se elaborează de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești Mărăcineni și se distribuie prin Agenția Națională de Consultanță Agricolă, denumită în continuare ANCA.

CAPITOLUL III Înființarea, exploatarea și defrișarea plantațiilor pomicole
Puneri în aplicare (1)

Art. 9. -

(1) Înființarea plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni se face în zone consacrate, alegerea speciilor și soiurilor este opțiunea liberă a oricărui proprietar sau deținător de teren, la recomandarea specialiștilor autorizați în acest scop, conform prevederilor legale.
Modificări (1)

(2) Plantarea pomilor fructiferi din categoria pomi răzleți în grădini și curți, precum și în terenurile din extravilan se face respectându-se distanțele față de limita proprietății vecinilor, astfel:

a) la 2 m de răzor sau gard, pomi cu talie mică;

b) la cel puțin 3 m de răzor sau gard, pomi cu talie mare.

Art. 10. -

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură, prin ANCA, fac recomandări periodice cu privire la soiurile speciilor pomicole performante, care asigură producții de calitate, competitive, solicitate de piață, pentru a fi introduse în cultură.

Art. 11. - Modificări (1)

Proprietarii și deținătorii legali de terenuri, care doresc să înființeze plantații pomicole, beneficiază de ajutoare financiare din partea statului în conformitate cu legislația în vigoare.

Art. 12. -

Amenajarea unor terenuri în pantă, slab fertile și cu fenomene de eroziune a solului și valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activități de interes național pentru protejarea mediului și se bucură de sprijinul statului, asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislației în vigoare.

Art. 13. -

(1) Plantațiile de pomi cu suprafață mai mare de 0,5 ha și cele de arbuști fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine și centre consacrate, se înființează în baza autorizației de plantare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București.
Puneri în aplicare (1)

(2) Pentru plantațiile de pomi cu suprafața mai mare de 2 ha și pentru plantațiile de arbuști fructiferi cu suprafața mai mare de 0,5 ha autorizația de plantare se eliberează în baza unui proiect de înființare a plantației pomicole elaborat de persoane autorizate și avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de stațiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă.

(3) Sunt exceptate de la obținerea autorizației de plantare colecțiile de pomi și arbuști fructiferi, culturile pomicole de concurs și parcelele experimentale.

Art. 14. -

(1) Defrișarea plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi de interes comercial aparținând persoanelor fizice sau juridice se face numai în baza autorizației de defrișare eliberate de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, și are scop statistic.*)
Puneri în aplicare (1)

(2) Condițiile minime pentru autorizarea defrișării plantațiilor pomicole sunt:

a) plantația prezintă goluri și pomi uscați în proporție de 60%;

b) plantația se află în declin și prezintă infecții provocate de micoze, bacterii, viruși, a căror combatere nu se justifică economic;

c) au durata normală de funcționare expirată;

d) în cazurile când se solicită defrișarea plantațiilor de nuc și de castan comestibil în masiv, cererea de defrișare va fi însoțită de documente privind expertiza tehnică efectuată de un institut de cercetare-dezvoltare pentru agricultură sau de stațiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă din zonă; criteriile care stau la baza documentației în vederea autorizării tăierii exemplarelor de nuc și castan comestibil, precum și a defrișării lor când sunt în masiv se stabilesc conform prevederilor prezentei legi.

(3) Cererea pentru obținerea autorizației de defrișare se depune la direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, respectiv a municipiului București, cu 3 luni înainte de executarea defrișării.

(4) Sunt exceptate de la obținerea autorizației de defrișare colecțiile de pomi și arbuști fructiferi, culturile pomicole de concurs și parcelele experimentale, care se aprobă de consiliile științifice ale unităților respective.

*) A se vedea Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 149/2004 privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării și defrișării plantațiilor pomicole, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 3 martie 2004.

Art. 15. -

(1) Materialul lemnos rezultat din defrișarea plantațiilor pomicole și a nucilor este proprietatea fiecărui deținător legal al plantației și al pomilor răzleți, care îl poate comercializa sau utiliza în mod liber.

(2) În cazul comercializării, materialul lemnos trebuie să fie însoțit de autorizația de defrișare eliberată în conformitate cu prevederile prezentei legi, precum și de avizul de însoțire a materialului lemnos.

Art. 16. -

(1) Durata de funcționare a plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi, în condițiile de exploatare normală, precum și modalitatea defrișării acestora sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.**)

(2) În cazul în care, după defrișare, terenul respectiv nu se replantează, deținătorii au obligația să înainteze la direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și, respectiv, a municipiului București, cu 3 luni înaintea defrișării, documentația necesară pentru schimbarea categoriei de folosință a terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Regimul de exploatare a plantațiilor pomicole și arbuștilor fructiferi aparținând instituțiilor de învățământ, cu scop didactic, și al parcelelor experimentale ale unităților de cercetare se va stabili prin planurile de învățământ, respectiv prin programele de cercetare ale unităților respective.

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 156/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 19 februarie 2004.

Art. 17. - Jurisprudență (2)

Cultura nucului din categoria pomi răzleți este supusă și următoarelor prevederi speciale:

a) plantarea nucilor se face cu materialul săditor selecționat, provenit din pepiniere autorizate; terenurile supuse eroziunii se pot planta și cu biotipuri locale provenite de la pepiniere silvice;

b) tăierea nucilor și castanilor comestibili din categoria pomi răzleți, indiferent de proprietar, se face pe baza autorizației-model prevăzute în anexa nr. 3;

c) cererea pentru tăierea nucilor/castanilor comestibili din categoria pomi răzleți solicitată de persoanele fizice sau juridice se depune cu cel puțin o lună înaintea executării tăierii, iar aceasta se verifică și se aprobă de specialiștii direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, respectiv a municipiului București;

d) criteriile care stau la baza documentației în vederea autorizării tăierii nucilor răzleți/castanilor comestibili sunt:

1. pomii sunt îmbătrâniți și prezintă ramuri uscate în proporție de 60% din coroană;

2. pomii sunt amplasați într-un perimetru unde urmează să se construiască obiective de interes național sau de interes al comunității locale;

3. pomii sunt amplasați pe aliniamentele drumurilor naționale și se pune în pericol siguranța circulației rutiere.

Art. 18. -

(1) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, organele abilitate vor organiza inventarierea nucilor și a castanilor comestibili aflați în plantații sau ca pomi răzleți, cu consemnarea proprietarilor și a parcelelor cadastrale în care se găsesc.

(2) Nucii și castanii comestibili pentru care s-a obținut autorizația de defrișare se vor marca după sistemul practicat la marcarea speciilor forestiere.

Art. 19. -

În programele de împădurire și combatere a eroziunii solului din zonele de cultură a nucului și castanului se vor introduce și aceste specii. Regia Națională a Pădurilor-Romsilva și alți deținători de terenuri forestiere vor utiliza la plantare material săditor din soiuri autorizate și recomandate, precum și biotipurile locale.

CAPITOLUL IV Valorificarea fructelor
Puneri în aplicare (1)

Art. 20. -

(1) Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifică în categorii de calitate, conform standardelor de comercializare, care dobândesc caracterul de obligativitate.***)

(2) Se supun standardelor de calitate următoarele fructe: cireșele, vișinele, caisele, piersicile și nectarinele, căpșunile, merele, perele, prunele, gutuile, nucile în coajă, fructele de arbuști fructiferi, precum și fructele de orice fel care fac obiectul importului.

(3) Se exceptează de la cerințele de conformitate cu standardele de calitate:

a) produsele oferite de către producători la centrul special de pregătire, ambalare, marcare, destinate vânzărilor angro sau în detaliu;


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...