Back

Parlamentul României

Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 23.01.2005

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

(1) Protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.

(2) Activitatea de protecţie civilă este de interes naţional, are caracter permanent şi se bazează pe îndeplinirea obligaţiilor ce revin, potrivit prezentei legi, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane juridice de drept public şi privat române, precum şi persoanelor fizice.

Art. 2. -

Concepţia, organizarea, desfăşurarea şi managementul activităţilor de protecţie civilă se stabilesc şi se realizează la nivel local şi naţional pe principiile autonomiei, subsidiarităţii, legalităţii, responsabilităţii, corelării obiectivelor şi resurselor, cooperării şi solidarităţii.

Art. 3. -

(1) Atribuţiile protecţiei civile sunt următoarele:

a) identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României;

b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă;

c) informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă;

d) organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu;

e) înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţii de protecţie civilă;

f) protecţia populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate;

g) asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei în situaţii de protecţie civilă;

h) organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă;

i) asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare;

j) participarea la misiuni internaţionale specifice;

k) constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice.

(2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) se completează cu cele cuprinse în alte acte normative incidente sau conexe, precum şi cu prevederile actelor internaţionale în domeniu, la care România este parte.

(3) Îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă se realizează, potrivit legii, de către serviciile de urgenţă publice sau private, profesioniste şi voluntare.

(4) Serviciile de urgenţă private se înfiinţează de către operatori economici şi instituţii sau se constituie ca societăţi comerciale, în condiţiile legii.

Art. 4. -

(1) Unităţile administrativ-teritoriale, localităţile componente, instituţiile publice, operatorii economici şi obiectivele se clasifică, din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice.

(2) Criteriile de clasificare din punct de vedere al protecţiei civile se elaborează de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului**).

(3) La nivelul centrelor operaţionale pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti se înfiinţează catalogul local cuprinzând clasificarea localităţilor, a instituţiilor, a operatorilor economici şi a obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile.

(4) Datele din catalogul local prevăzut la alin. (3) se actualizează permanent şi se transmit la Centrul Operaţional Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, care le centralizează în cuprinsul catalogului naţional.

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 13 iulie 2005.

Art. 5. -

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi operatorii economici, indiferent de forma de proprietate, răspund de aplicarea măsurilor de protecţie civilă stabilite prin prezenta lege şi prin planurile proprii, potrivit domeniului lor de competenţă.

(2) Persoanelor fizice şi persoanelor juridice române sau celor străine care au filiale sau sucursale în ţară ori desfăşoară activităţi pe teritoriul României li se aplică prevederile prezentei legi.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) sunt obligate să respecte normele specifice de protecţie civilă, să participe la activităţile de pregătire specifice şi să contribuie la ducerea la îndeplinire a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute în planurile şi programele de protecţie civilă sau a celor dispuse de autorităţile abilitate pe timpul acţiunilor de intervenţie şi de restabilire a stării de normalitate.

Art. 6. -

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să asigure capacităţi de intervenţie specializate, corespunzător tipurilor de riscuri la care sunt expuse teritoriul şi populaţia, în timpi de răspuns optimi, indiferent de locul şi momentul în care se produce situaţia de urgenţă.

(2) Măsurile organizatorice şi de pregătire pe linia protecţiei civile au caracter permanent şi se intensifică la instituirea stărilor excepţionale şi la declararea mobilizării sau pe timp de război.

(3) Măsurile de protecţie civilă se aplică gradual, în funcţie de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă.

Art. 7. -

Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile se asigură, la nivel central, de către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel local, de către inspectoratele judeţene şi Inspectoratul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Art. 8. -

(1) Activităţile şi măsurile de protecţie civilă se planifică, se organizează şi se aplică în concordanţă cu prevederile prezentei legi şi ale actelor normative de aplicare subsecvente, ale strategiei de securitate naţională, cu planurile şi programele adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, precum şi cu programele şi procedurile elaborate de organismele specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunii Europene.

(2) La elaborarea strategiei naţionale a protecţiei civile se au în vedere principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

Art. 9. -

(1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri:

a) dezastru - evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii;
Jurisprudență (1)

b) situaţie de protecţie civilă - situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu;

c) înştiinţare - activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie;

d) avertizare - aducerea la cunoştinţă populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre;

e) prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unui atac aerian;

f) alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;

g) adăpostire - măsură specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi al situaţiilor de urgenţă, împotriva efectelor acestora. Adăposturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru protecţie în situaţii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor*);

h) asanare - ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

*) A se vedea Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 3 octombrie 2006.

(2) Termenii şi expresiile referitoare la situaţii de urgenţă, factori şi tipuri de riscuri, stare de alertă, intervenţie operativă şi evacuare au înţelesurile prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005.

CAPITOLUL II Organizarea protecţiei civile

Art. 10. - Jurisprudență (1)

Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, al instituţiilor publice, al operatorilor economici şi al organizaţiilor neguvernamentale se realizează în raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi constă în:

a) constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă, inclusiv al protecţiei civile;

b) constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă;

c) încadrarea inspectorilor şi/sau a personalului de specialitate în domeniul protecţiei civile;

d) întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenţă sau în domeniul de activitate;

e) planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a populaţiei şi a salariaţilor privind protecţia civilă;

f) organizarea evacuării în caz de urgenţă civilă;

g) organizarea cooperării şi a colaborării privind protecţia civilă;

h) planificarea resurselor pentru funcţionarea structurilor prevăzute la lit. a)-c), precum şi pentru realizarea măsurilor stabilite în planurile prevăzute la lit. d).

Art. 11. -

Managementul protecţiei civile se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005.

Art. 12. -

(1) Activitatea de protecţie civilă din România este coordonată de primul-ministru, care conduce această activitate prin ministrul internelor şi reformei administrative, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

(2) La nivelul instituţiilor publice centrale şi locale, activitatea de protecţie civilă este condusă de către preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă, constituite potrivit legii, iar la nivelul operatorilor economici, de către conducătorii acestora.

Art. 13. - Jurisprudență (1)

(1) La toate nivelurile de competenţă, în structurile cu activitate permanentă sau temporară din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se constituie structuri specializate în domeniul protecţiei civile.

(2) La nivelul municipiilor, al oraşelor, al comunelor, al instituţiilor publice şi al operatorilor economici cuprinşi în clasificarea din punct de vedere al protecţiei civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.

(3) Personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile se încadrează la:

a) ministerele şi instituţiile publice centrale la care, potrivit legii, nu se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă;

b) serviciile publice deconcentrate la nivel judeţean, la nivelul municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, din subordinea ministerelor care, potrivit legii, constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă;

c) regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale care, prin specificul activităţii lor, pot crea stări potenţial generatoare de situaţii de urgenţă civilă sau sunt expuse unor riscuri majore;

d) consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în care, potrivit schemelor cu riscuri teritoriale întocmite conform legii de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, există pericolul potenţial de producere a dezastrelor naturale provocate de cutremure, inundaţii şi incendii de pădure.

(4) Personalul de specialitate prevăzut la alin. (2) asigură permanent coordonarea planificării şi a realizării activităţilor şi măsurilor de protecţie civilă, participă la pregătirea serviciilor de urgenţă, a salariaţilor şi/sau a populaţiei şi asigură coordonarea secretariatelor tehnice ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă, respectiv a celulelor de urgenţă.

(5) Persoanele prevăzute la alin. (3), cu excepţia celor încadrate la societăţi comerciale şi regii autonome, sunt funcţionari publici şi, pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, sunt învestite, în calitate de inspectori de protecţie civilă, cu exerciţiul autorităţii publice. Calitatea de inspector de protecţie civilă se atribuie prin ordin sau prin dispoziţie scrisă a angajatorului.

(6) Personalul de specialitate poate fi încadrat în muncă sau în serviciu, după caz, numai după obţinerea unui certificat de competenţe profesionale în condiţiile stabilite prin metodologia emisă de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

(7) În funcţie de complexitatea şi volumul atribuţiilor de serviciu, personalul de specialitate prevăzut la alin. (2) poate îndeplini, prin cumul, şi atribuţiile cadrului tehnic în domeniul apărării împotriva incendiilor.

Art. 14. -

La instituirea măsurilor excepţionale, precum şi în situaţii de conflict armat, structurile existente pe timp de pace, ca şi cele care se completează sau se înfiinţează la mobilizare, îndeplinesc funcţiile şi atribuţiile pe linia protecţiei civile prevăzute de lege.

Art. 15. -

(1) Activitatea de prevenire în domeniul protecţiei civile şi/sau al intervenţiei operative se asigură de către serviciile de urgenţă, prin structuri specializate, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile stabilite potrivit legii.

(2) Serviciile de urgenţă profesioniste sau voluntare şi celelalte structuri specializate pentru intervenţie şi acţiune în situaţii de urgenţă, constituite de către autorităţile abilitate în condiţiile legii, cuprind personal şi formaţiuni instruite în specialităţi necesare protecţiei civile.

(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi serviciilor de urgenţă private, constituite potrivit dispoziţiilor legale.

(4) Criteriile de performanţă pentru formaţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor*).
Puneri în aplicare (1)

*) A se vedea Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 158/2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 1 martie 2007, şi Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 360/2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 19 octombrie 2004.

Art. 16. -

Coordonarea de specialitate a activităţilor de protecţie civilă prevăzute la art. 15 alin. (1) se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin structurile sale specializate, şi la nivel local, prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti ori, pe timpul stărilor excepţionale de mobilizare sau la război, prin punctele de comandă care se asigură din timp de pace la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, la cele judeţene, municipale, de sectoare, orăşeneşti, al altor localităţi importante, precum şi la unele instituţii publice şi operatori economici.

CAPITOLUL III Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor

SECŢIUNEA 1 Drepturi

Art. 17. -

Cetăţenii au dreptul să încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. Statutul personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor**).

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 10 ianuarie 2006.

În prezent denumirea "Ministerului Administraţiei şi Internelor" a fost înlocuită cu denumirea "Ministerul Internelor şi Reformei Administrative", conform art. 15 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 98/2008.

se încarcă...