Parlamentul României

Codul Comercial din 1887

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 27.06.1997

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 26

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Codul Comercial a fost promulgat prin decret la 10 mai 1887 si a intrat in vigoare la 1 septembrie 1887.

In cursul anilor, Codul comercial a suferit modificari substantiale. O parte din articolele abrogate au fost pastrate in text, iar pentru a evidentia faptul ca sint abrogate ele sint marcate in text, dupa numarul articolului, cu "***". Actul abrogator este mentionat la sfirsitul articolului sau seriei de articole abrogate.

CARTEA I DESPRE COMERT IN GENERE

TITLUL I DISPOZITIUNI GENERALE

ARTICOLUL 1 Jurisprudență (59)

In comert se aplica legea de fata.
Jurisprudență (1), Reviste (1)

Unde ea nu dispune se aplica Codul civil.
Jurisprudență (11)

ARTICOLUL 2 Jurisprudență (6)

Bursele, balciurile (iarmarocurile), targurile, docurile si antrepozitele, precum si celelalte institutiuni care servesc comertului, se reguleaza prin legile si regulamentele lor speciale.

TITLUL II DESPRE FAPTELE DE COMERT

ARTICOLUL 3 Jurisprudență (151), Reviste (1)

Legea considera ca fapte de comert:
Jurisprudență (1)

1. Cumparaturile de produse sau marfuri spre a se revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria; asemenea si cumpararea spre a se revinde, de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulind in comert;
Jurisprudență (6)

2. Vanzarile de produse, vanzarile si inchirierile de marfuri, in natura sau lucrate, si vanzarile de obligatiuni ale Statului sau de alte titluri de credit circulind in comert, cind vor fi fost cumparate cu scop de revinzare sau inchiriere;
Jurisprudență (6)

3. Contractele de report asupra obligatiunilor de Stat sau a altor titluri de credit circulind in comert;
Jurisprudență (1)

4. Cumpararile si vanzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale;
Jurisprudență (3)

5. Orice intreprinderi de furnituri;
Jurisprudență (3)

6. Intreprinderile de spectacole publice;

7. Intreprinderile de comisioane, agentii si oficiuri de afaceri;
Jurisprudență (2)

8. Intreprinderile de constructii;
Jurisprudență (3)

9. Intreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie;

10. Intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta, cind altul decit autorul sau artistul vinde;

11. Operatiunile de banca si schimb;
Acțiuni admise (1), Jurisprudență (13)

12. Operatiunile de mijlocire (samsarie) in afaceri comerciale;
Jurisprudență (1)

13. Intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat;
Jurisprudență (3)

14. Cambiile si ordinele in producte sau marfuri;
Jurisprudență (4)

15. Constructiunea, cumpararea, vinzarea si revinzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioara si exterioara si tot ce priveste la echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas.

16. Expeditiunile maritime, inchirierile de vase, imprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul de mare si la navigatiune;

17. Asigurarile terestre, chiar mutuale, in contra daunelor si asupra vietii;
Jurisprudență (8)

18. Asigurarile, chiar mutuale, contra riscurilor navigatiunei;

19. Depozitele pentru cauza de comert;

20. Depozitele in docuri si antrepozite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele.
Jurisprudență (1)

ARTICOLUL 4 Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (215), Reviste (1)

Se socotesc, afara, de acestea, ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul.

ARTICOLUL 5 Jurisprudență (13)

Nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a familiei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri si nici vinzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dupa pamantul sau cel cultivat de dinsul.

ARTICOLUL 6 Jurisprudență (11)

Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator.
Jurisprudență (2)

Contul curent si cecul nu sunt considerate ca fapte de comert, in ce priveste pe necomercianti, afara numai daca ele n-au o cauza comerciala.
Jurisprudență (1)

TITLUL III DESPRE COMERCIANTI

ARTICOLUL 7 Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (134)

Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avind comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.

ARTICOLUL 8 Jurisprudență (4)

Statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comercianti.

ARTICOLUL 9 Jurisprudență (9)

Orice persoana care intr-un chip accidental face o operatiune de comert, nu poate fi considerata ca comerciant, ea este insa supusa legilor si jurisdictiunii comerciale pentru toate contestatiunile ce se pot ridica din aceasta operatiune.

ARTICOLUL 10 *** Jurisprudență (3)

Minorul de orice sex, pentru a putea face comert si prin urmare a fi considerat ca major, intrucat priveste obligatiunile contractate de dinsul ca comerciant va trebui sa aiba etatea de 18 ani impliniti, sa fie emancipat, sa aiba autorizatiunea in scris a tatalui sau, sau in caz de moarte, interdictiune ori absenta a tatalui, aceea a mamei sale; iar in lipsa de tata si mama, autorizatia tutorelui cu avizul consiliului de familie omologat de tribunalul civil.

Actele de emancipare si de autorizare vor fi prezentate la tribunalul in jurisdictiunea caruia minorul voeste a-si stabili domiciliul sau comercial, spre a fi transcrise in registrul destinat pentru aceasta si afisate in sala tribunalului, in sala comunei, in localurile bursei celei mai apropiate, daca vor fi, si publicate in foaia anunturilor judiciare a locului; toate acestea prin ingrijirea grefei.

Grefierului tribunalului va pastra la dosar proba ca afisarile si publicatiunile s-au facut.

Inainte de transcriere, afisare si publicatiune, minorul nu va putea incepe comertul sau.

ARTICOLUL 11 *** Jurisprudență (2)

Dispozitiunea articolului precedent este aplicabila minorului emancipat, chiar necomerciant, pentru actele pe care legea le considera ca fapte de comert.

ARTICOLUL 12 ***

Minorul comerciant in conditiunile art. 10, pentru tot ce priveste comertul sau, poate ipoteca si instraina imobilele sale, fara a avea necesitate de vreo autorizatiune.

***) Articolele 10-12 a fost abrogate prin art. V din Decretul nr. 185/1949 (B.Of. nr. 25 din 30 aprilie 1949).

ARTICOLUL 13 Jurisprudență (1)

Tatal sau mama care exercita puterea parinteasca sau, in lipsa lor, tutorul, nu pot continua comertul in interesul unui minor daca nu vor fi autorizati, cel dintai de tribunalul civil si cel de al doilea prin incheierea consiliului de familie omologata de tribunal. *)

Actul de autorizare va fi afisat si publicat conform art. 10.

*) In baza dispozitiilor legii din 20 aprilie 1932, privitoare la ridicarea incapacitatii Civile a femeii maritate, aceasta nu mai are nevoie la autorizarea Consiliului de familie, ambii parinti fiind supusi aceluiasi regim juristic.

ARTICOLUL 14

Interzisul si cel pus sub un consiliu judiciar nu pot fi comercianti si nici a continua un comert.

ARTICOLUL 15-16

Abrogate prin legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate (B. Of. nr. 94 din 20 aprilie 1932).

ARTICOLUL 17 Jurisprudență (1)

Cind prin contractul de casatorie barbatul va avea vreun drept asupra bunurilor castigate de femeie, aceste bunuri si veniturile lor raman exclusiv afectate la plata datoriilor comerciale. *)

*) Urmare Legii din 20 aprilie 1932 barbatul nu poate avea vreun drept asupra bunurilor femeii.

ARTICOLUL 18 ***

Autorizatiunea de a face comert, data minorului de catre parintele sau, sau de catre un tutor in conditiunile prevazute mai sus, precum si aceea data de catre barbat femeii, pot fi revocate in orice timp. Actul de revocare insa trebuie sa fie facut cu observarea formelor prevazute la art. 10.
Jurisprudență (1)

Cu toate acestea, daca minorul sau femeia incepuse a exercita comertul, revocarea nu va putea produce nici un efect de nu va fi aprobata si de tribunalul civil dupa ce acesta, in camera de consiliu, va fi ascultat pe minor sau pe femeie si pe aceia care le-au retras autorizatiunea.

In nici un caz revocarea nu poate vatama drepturile celui de al treilea nici chiar prin afacerile in curs de executare.

***) Abrogat prin art. V din Dec. nr. 185/1949 (B. of. nr. 25 din 30 aprilie 1949).

ARTICOLUL 19 Jurisprudență (1)

Contractul de casatorie intre persoane dintre care una este comercianta, va trebui sa fie trimis in copie certificata, in termen de o luna de la data lui, de catre ofiterul starii civile care a celebrat casatoria, la tribunalul in jurisdictiunea caruia se gaseste stabilimentul comerciantului, pentru a fi publicat conform art. 10 (Art. 10 fiind abrogat, publicitatea se va face prin Monitorul oficial).

Ofiterul starei civile care va omite a indeplini indatorirea impusa prin acest articol va fi supus la o amenda de 25 pina la 100 de lei; iar daca omisiunea a fost facuta cu rea credinta, la destituire; in amindoua cazurile fara prejudiciul drepturilor partilor interesate. *).

*) Minimul si maximul amenzii s-a majorat de 5 ori prin D.L. pentru majorarea amenzilor judecatoresti (M. of. 139 din 18 iunie 1943)

ARTICOLUL 20

Daca sotul devine comerciant in urma casatoriei sale, dinsul este dator sa depuna copie dupa contractul sau de casatorie, in termen de o luna socotit din ziua cind si-a inceput comertul, sub pedeapsa, in caz de faliment, de a fi considerat ca un bancrutar simplu. *).

*) Textul se aplica ambilor soti, nu numai barbatului.

ARTICOLUL 21

Cererea de separatiune de patrimonii intre soti dintre care unul este comerciant, trebuie sa fie publicata in modul prevazut la art. 10. *)

Hotararea asupra cererei de separatiune nu va putea fi pronuntata decit dupa o luna de zile de la sus zisa publicatiune.

Daca se admite separatia, hotarirea definitiva va trebui sa fie publicata tot in acelasi mod, in termen de o luna de la data ei.

In lipsa acestei publicatiuni, creditorii comertului sotului pot opune, oricind interesul lor o cere, nulitatea separatiunei pronuntate si sa atace restituirea drepturilor dotale ale femeii, daca a avut loc.

Deosebit de aceasta, ei pot sa exercite actiunea ce le acorda art. 975 din Codul civil, cind separatiunea ar fi fost facuta in frauda drepturilor lor.

*) Dispozitiile acestui text se vor corobora cu 3 art. 3-6 alin. 2 din Codul familiei.

TITLUL IV DESPRE REGISTRELE COMERCIANTILOR

ARTICOLUL 22 Jurisprudență (1)

Registrele obligatorii pentru comercianti sunt: registrul jurnal, registrul inventar si registrul copier.

ARTICOLUL 23 Jurisprudență (2)


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...