Back

Parlamentul României

Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 09.12.2007

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - Jurisprudență (1)

(1) Camerele de comerţ sunt organizaţii autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor lor şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din străinătate.
Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

(2) Sistemul camerelor de comerţ cuprinde:

a) camerele de comerţ judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în continuare camere judeţene;

b) Camera de Comerţ şi Industrie a României, denumită în continuare Camera Naţională;

c) camerele de comerţ bilaterale.

Art. 2. -

(1) Comercianţii, indiferent de domeniul de activitate, pot constitui în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti camere judeţene, destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comerţului, industriei, agriculturii şi serviciilor, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă.

(2) În înţelesul prezentei legi, comercianţii sunt persoane juridice, fizice şi asociaţii familiale care efectuează în mod obişnuit acte de comerţ, societăţi comerciale, companii naţionale şi societăţi naţionale, regii autonome, grupuri de interes economic cu caracter comercial şi organizaţii cooperatiste, înregistrate la oficiul registrului comerţului din judeţul respectiv sau al municipiului Bucureşti, după caz, precum şi în alte registre speciale, conform legii.

(3) Camerele judeţene care s-au înfiinţat până la intrarea în vigoare a prezentei legi, din iniţiativa comercianţilor, au dobândit personalitate juridică la data recunoaşterii înfiinţării lor prin hotărâre a Guvernului.

Art. 3. - Jurisprudență (1)

(1) Denumirea camera de comerţ şi industrie poate fi folosită numai de către cele constituite conform Decretului-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 12 mai 1990, cu completările ulterioare, şi recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr. 799/1990 privind recunoaşterea înfiinţării unor camere de comerţ şi industrie teritoriale judeţene, cu modificările şi completările ulterioare, sau de către cele înfiinţate în baza prevederilor prezentei legi, precum şi de către acele camere de comerţ şi industrie bilaterale care sunt recunoscute ca persoane juridice prin hotărâre judecătorească.

(2) Denumirea camera de comerţ şi industrie poate fi completată, în funcţie de specificul judeţului în care se înfiinţează, cu denumirea domeniului de activitate preponderent.

(3) Denumirea cameră de comerţ poate fi utilizată numai de organizaţiile constituite cu respectarea prevederilor prezentei legi.

CAPITOLUL II Organizarea şi funcţionarea camerelor judeţene

Art. 4. -

Camerele judeţene au următoarele atribuţii principale:

a) sprijină autorităţile administraţiei publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale a zonei;

b) sprijină membrii lor în relaţia economică cu reprezentanţele oficiale ale altor state, cu consulatele şi organismele din străinătate, similare camerei judeţene;

c) reprezintă şi apără interesele comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile române şi cu organizaţii similare din străinătate;

d) prezintă propuneri instituţiilor abilitate privind promovarea de proiecte de acte normative în domeniul de activitate, pe care le transmit, la cerere sau din proprie iniţiativă;

e) eliberează, la cerere, cu respectarea normelor legale în vigoare şi a competenţelor stabilite pentru alte instituţii, certificate de origine a mărfurilor, certificate privind uzanţele comerciale, firmele înscrise, adnotările şi modificările în situaţia juridică a firmelor, precum şi certificate ce atestă existenţa unor incidente comerciale;

f) elaborează, la nivel sectorial şi de ansamblu, studii şi analize economice la solicitarea celor interesaţi;

g) promovează în comunitatea de afaceri standardele comerciale şi industriale ale Uniunii Europene;

h) realizează baze de date cuprinzând toate informaţiile utile comercianţilor în exercitarea activităţii lor, desfăşoară activităţi de informare, documentare şi consultanţă în afaceri; ţin şi valorifică, în interesul îmbunătăţirii climatului de afaceri, date privind incidentele comerciale;

i) organizează activitatea de soluţionare a litigiilor comerciale şi civile prin mediere şi arbitraj ad-hoc şi instituţionalizat;

j) avizează existenţa cazurilor de forţă majoră şi influenţa acestora asupra executării obligaţiilor comercianţilor;
Jurisprudență (3)

k) redactează şi publică buletinul camerei judeţene, cataloage, anuare sau alte publicaţii de informare, documentare şi reclamă comercială;

l) organizează şi administrează târguri, expoziţii, saloane, forumuri de afaceri, acţiuni de parteneriat economic în ţară şi în străinătate, în locaţii proprii, concesionate sau închiriate;

m) organizează anual topul firmelor şi topul investitorilor, recompensând eforturile comercianţilor;

n) desfăşoară activităţi de asistenţă şi consultanţă pentru comercianţi pe cheltuiala acestora, după cum urmează:
Modificări (1)

1. îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor;

2. îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului comerţului;

3. tehnoredactarea cererii de înregistrare;

4. proiectarea şi execuţia siglei şi a emblemei pentru firme;

5. redactarea declaraţiei pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege;

6. redactarea actului constitutiv al persoanelor juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului;

7. depunerea cererii de înregistrare şi a documentelor însoţitoare la registrul comerţului;

o) îndeplinesc şi alte atribuţii, conform prevederilor legale şi statutului propriu.

Art. 5. -

Camerele judeţene, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul propriu, pot:

a) să organizeze, singure sau în colaborare cu alte instituţii, în condiţiile legii, instituţii de învăţământ preuniversitare, cum ar fi: şcoli comerciale, şcoli industriale şi de meserii;

b) să organizeze cursuri de perfecţionare în domeniile comercial şi industrial;

c) să creeze burse de studii şi practică comercială şi industrială şi să acorde, din fonduri proprii sau atrase, premii de performanţă;

d) să înfiinţeze societăţi comerciale ale căror dividende vor constitui sursă de finanţare a activităţii camerei judeţene respective.

Art. 6. -

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să ofere, fără plată, în condiţiile legii, la cererea camerelor judeţene, toate informaţiile cu caracter public necesare exercitării atribuţiilor lor.

(2) Camerele judeţene sunt obligate să furnizeze gratuit autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, la cerere, toate informaţiile din domeniul de activitate, solicitate în conformitate cu prevederile legale sau convenite prin protocol.

Art. 7. -

(1) Camerele judeţene sunt organizate şi funcţionează în fiecare reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti.

(2) La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti poate funcţiona o singură cameră de comerţ.

(3) Camerele judeţene pot constitui sucursale, birouri sau sedii secundare atât în ţară, cât şi în străinătate, denumite reprezentanţe, în funcţie de necesităţile comunităţii de afaceri, cu hotărârea adunării generale a membrilor lor.

(4) Camerele judeţene se organizează şi funcţionează potrivit legii şi statutelor proprii aprobate de adunarea generală a membrilor lor.

(5) În cadrul camerelor judeţene se pot înfiinţa secţiuni pentru a reprezenta interesele comercianţilor pe sectoarele de activitate specifice fiecărui judeţ.

Art. 8. - Jurisprudență (1)

Membrii camerelor judeţene pot fi:

I. Membri individuali:

a) operatori economici, persoane fizice sau juridice, înregistraţi la oficiul registrului comerţului al judeţului respectiv, indiferent de domeniul de activitate;

b) sucursalele, reprezentanţele unor societăţi comerciale şi altele asemenea, fără personalitate juridică, legal înregistrate la oficiul registrului comerţului din teritoriu şi autorizate să funcţioneze.

II. Membri colectivi:

a) filialele camerelor de comerţ bilaterale;

b) asociaţiile profesionale locale;

c) organizaţii patronale existente în teritoriu.

III. Membri onorifici:

- cadre didactice, oameni de ştiinţă, specialişti în economie şi legislaţie comercială, personalităţi ale vieţii publice din teritoriu şi alţii asemenea.

Art. 9. - Jurisprudență (1)

(1) Membrii camerelor judeţene au următoarele drepturi:

a) să participe la alegeri în secţiunile existente pentru a fi desemnaţi ca membri ai adunării generale a reprezentanţilor, dacă numărul membrilor camerei judeţene respective este de peste 500;

b) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale camerei judeţene;

c) să beneficieze, în condiţiile legii şi ale statutului, de toate serviciile oferite de camera judeţeană;

d) să participe, prin asociere sau subscripţie, la societăţile înfiinţate de camera judeţeană, având ca scop prestarea de servicii în interesul membrilor săi;

e) să sesizeze camera judeţeană despre problemele care privesc interesele generale ale comercianţilor, în vederea promovării acestora în faţa autorităţilor şi a forurilor competente;

f) să sesizeze adunarea generală sau colegiul de conducere cu privire la eventualele nereguli în funcţionarea camerei judeţene;

g) să facă propuneri organelor de conducere în ceea ce priveşte îmbunătăţirea activităţii.

(2) Prin statutele proprii şi în conformitate cu prevederile prezentei legi, camerele judeţene pot stabili şi alte drepturi ale membrilor.

Art. 10. -

Membrii camerelor judeţene au următoarele obligaţii:

a) să respecte prevederile prezentei legi şi ale statutului camerei judeţene, precum şi hotărârile organelor colective de conducere;

b) să contribuie la îndeplinirea obiectivelor camerei judeţene;

c) să achite cotizaţia, conform prevederilor statutare;

d) să îşi desfăşoare activitatea cu respectarea prevederilor legii, a uzanţelor comerciale; să evite orice acte de concurenţă neloială.

Art. 11. -

Calitatea de membru se dobândeşte şi se pierde în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale statutului fiecărei camere judeţene.

Art. 12. -

(1) Nu pot fi membri ai camerelor judeţene: minorii, interzişii, cei puşi sub control judiciar şi cei care au suferit o condamnare definitivă pentru fapte cu caracter comercial.

(2) Membrii camerei judeţene, sancţionaţi conform prevederilor alin. (1), sunt radiaţi de pe listele de membri ai camerei şi pierd dreptul de a participa la activitatea organelor colective de conducere ale camerei judeţene.

Art. 13. -

(1) Fiecare membru al camerei judeţene, membru individual sau colectiv, are dreptul la un vot deliberativ.

(2) Membrii onorifici au drept de vot consultativ.

(3) Dreptul de reprezentare ca membru în adunarea generală din partea unei persoane juridice se exercită de către administratori-delegaţi, directorii societăţii, procuratorii cu semnătură având dreptul de a angaja societatea, organizaţia ori asociaţia sau orice membru desemnat de adunarea generală a asociaţilor ori de către consiliul de administraţie, cu procură specială, şi se pierde odată cu încetarea situaţiei pe care persoanele o au în întreprinderile respective.

Art. 14. -

(1) În raport cu numărul membrilor şi cu obiectul său de activitate, camera judeţeană se poate organiza pe secţiuni. Secţiunile se organizează de către adunarea generală înainte de alegeri, respectiv la fiecare 4 ani.

(2) Secţiunile prevăzute la alin. (1) se vor stabili în conformitate cu prevederile statutare ale fiecărei camere judeţene.

Art. 15. -

Organele de conducere ale camerelor judeţene sunt:

a) adunarea generală sau adunarea generală a reprezentanţilor secţiunilor, după caz;

b) organele de conducere alese:

- preşedintele;

- colegiul de conducere;

c) organele de conducere executive, numite în conformitate cu prevederile statutului propriu.

se încarcă...