Back

Institutul Naţional de Statistică - INS

Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN Rev. 2 din 20.04.2007

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01.01.2008

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Ediţie revizuită

CAEN Rev. 2

Introducere

Ce este CAEN?

CAEN1) reprezintă acronimul utilizat pentru a desemna clasificarea statistică naţională a activităţilor economice din România. Această clasificare a fost proiectată pentru a permite gruparea pe criterii de omogenitate a datelor referitoare la "unităţi statistice", cum ar fi, de exemplu, o uzină sau un grup de uzine ce constituie o entitate economică, o întreprindere. Clasificarea asigură baza pentru pregătirea unei game largi de date statistice (producţie, factori de producţie, formarea de capital şi tranzacţiile financiare) ale acestor unităţi.

1) CAEN - Clasificarea activităţilor din economia naţională.

Ce sunt clasificările statistice?

O clasificare statistică prezintă următoarele caracteristici principale:

a) organizare ierarhică strictă şi detaliată care face posibilă culegerea şi prezentarea informaţiilor la diverse nivele de agregare (în funcţie de disponibilitatea datelor);

b) acoperirea exhaustivă a domeniului observat;

c) încadrarea fiecărui fenomen sau obiect analizat într-o singură entitate de clasificare (entităţi ce se exclud reciproc);

d) clasarea obiectelor analizate pe diverse ramuri ale clasificării este guvernată de principii metodologice omogene.

Integrarea clasificărilor la nivel internaţional

În decursul ultimului deceniu a avut loc o revizuire completă a clasificărilor statistice internaţionale, iar noile clasificări au fost elaborate ca un sistem integrat de clasificări statistice. Astfel, diversele clasificări ale produselor au fost armonizate şi au fost corelate cu clasificările activităţilor economice, pe criteriul originii economice. Pe lângă această integrare la nivel mondial (în principal, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite), alte organizaţii regionale, de pildă Uniunea Europeană sau ţările Americii de Nord, şi-au aliniat, în grade diferite, clasificările proprii la clasificările mondiale.

Aceasta a dat naştere unui sistem integrat în care diversele clasificări au fost armonizate şi corelate la nivel mondial, la nivelul Uniunii Europene şi fiecare ţară a realizat sistemul naţional corespunzător.

Activităţi Produse
Nivelul mondial ISIC Rev. 4 CPC HS --> SITC

v

v

v
Nivelul UE NACE Rev. 2 CPA PRODCOM CN

v

v

v

v
Nivelul naţional CAEN Rev. 2 (Versiune naţională a NACE Rev. 2) CPSA
(Versiune naţională a CPA)
PRODROM
(Versiune)
TVIR
(Versiune naţională a CN)

Comisia de Statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CS-ONU), cu sprijinul Grupului de experţi în clasificări internaţionale economice şi sociale, a elaborat o tipologie proprie de clasificări în funcţie de gradul de integrare în sistemul revizuit, respectiv clasificări de referinţă, derivate şi conexe.

Clasificările de referinţă sunt acele clasificări economice şi sociale care reprezintă rezultatul unor acorduri internaţionale aprobate de Comisia de Statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite sau de alt organism competent, ca de exemplu Biroul Internaţional al Muncii (ILO), Fondul Monetar Internaţional (IMF), UNESCO etc., în funcţie de domeniul care face obiectul acestora. Clasificările de referinţă au dobândit o largă acceptare şi un acord oficial amplu şi sunt aprobate şi recomandate ca linii directoare pentru elaborarea altor clasificări. Un exemplu de asemenea clasificare îl reprezintă Clasificarea Industrială Internaţională Standard a Naţiunilor Unite, pentru toate activităţile economice, versiunea revizuită 4 (ISIC Rev. 4).

Clasificările derivate se bazează pe clasificări de referinţă. Ele pot fi elaborate prin adoptarea structurii şi categoriilor din clasificarea de referinţă, şi atunci este posibilă adăugarea unor detalii suplimentare faţă de clasificările de referinţă, sau pot fi elaborate prin reorganizarea sau agregarea unor poziţii din una ori mai multe clasificări de referinţă. Clasificările derivate sunt adesea întocmite pentru utilizarea la nivel naţional sau multinaţional. Un exemplu de astfel de clasificare îl reprezintă clasificarea NACE Rev. 2 a Uniunii Europene.

Clasificările conexe sunt cele care se referă parţial la clasificările de referinţă sau care sunt asociate cu clasificările de referinţă numai la anumite nivele ale structurii. Exemple de asemenea clasificări sunt Clasificarea Industrială Standard a Australiei şi Noii Zeelande (ANZSIC) sau Sistemul Nord-American de Clasificare a Industriei (NAICS).

De ce sunt necesare revizuirile?

Schimbarea structurilor economice şi tehnologiile noi generează noi activităţi şi produse care le depăşesc ca importanţă pe cele existente. Aceste schimbări reprezintă astfel o provocare constantă pentru clasificările statistice. Intervalele dintre revizuiri nu trebuie să fie prea lungi, deoarece relevanţa clasificării se diminuează în timp, dar nu trebuie să fie nici prea scurte, întrucât afectează negativ comparabilitatea datelor în timp. Orice revizuire a unei clasificări, mai ales dacă include şi modificări structurale, poate duce la întreruperi în seriile de timp.

De ce o revizuire acum?

Avantajele sistemului integrat descris mai sus sunt unanim recunoscute. Totuşi, un astfel de sistem impune restricţii părţilor participante.

Segmentul referitor la bunuri transportabile din ISIC/CPC (şi segmentul european conex din NACE/CPA)2) se bazează pe Sistemul armonizat3) (acronimul englez: HS). Atunci când HS se modifică, trebuie să se modifice şi celelalte clasificări.

O modificare structurală majoră în CPA, la nivelul de 4 cifre sau superior acestuia, depinde de o revizuire a NACE Rev. 2, deoarece CPA este direct legată, în structura sa, de NACE Rev. 2.

NACE Rev. 2 este legat în mod direct de structura ISIC Rev. 4. Angajamentul de a menţine un sistem de clasificări corelat la nivel internaţional impune o revizuire a NACE Rev. 1.1 concomitent cu ISIC Rev. 3.1.

Prin legăturile existente între clasificările utilizate la nivel european şi clasificările naţionale, acest proces de revizuire a NACE Rev. 1.1 şi creare a versiunii NACE Rev. 2 a impus un proces similar pentru CAEN Rev. 1, finalizat prin ediţia revizuită a acesteia, respectiv CAEN Rev. 2.

2) CPC - Clasificarea centrală a produselor, utilizată de Organizaţia Naţiunilor Unite; CPA este clasificarea produselor asociate activităţilor, utilizată de Uniunea Europeană, derivată din CPC.

3) Sistemul armonizat de codificare şi descriere a mărfurilor elaborat şi actualizat de Organizaţia Internaţională a Vămilor (înfiinţată în 1952 sub denumirea de Consiliul de Cooperare a Vămilor)

Disponibilitatea clasificărilor europene şi naţionale

RAMON, serverul Eurostat conţinând clasificări, are drept scop să pună la dispoziţie cât mai multe informaţii în legătură cu principalele clasificări statistice internaţionale utilizate în diverse domenii: analiză economică, mediu, învăţământ, ocupaţii, conturi naţionale etc.

Sunt disponibile informaţii care acoperă următoarele aspecte: descriere generală; structura clasificărilor (care constă în coduri şi titluri); note explicative; tabele de corespondenţă între clasificări; documente metodologice, alte informaţii generale referitoare la clasificări.

Ori de câte ori sunt disponibile, informaţiile sunt prezentate în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Obiectivul este acela de a construi un loc central de referinţă pentru utilizatorii care solicită diverse informaţii despre clasificările statistice internaţionale.

ISIC/CPC şi NACE/CPA, actualizate, sunt disponibile pe serverul RAMON.

Serverul RAMON poate fi accesat public pe Web la următoarea adresă: http://www.europa.eu.int/comm/eurostat/ramon/

SENIN, serverul conţinând clasificările naţionale elaborate de Institutul Naţional de Statistică, este pus la dispoziţia utilizatorilor, pe site-ul INS, la rubrica Nomenclatoare statistice.

Sistemul de codificare al clasificării CAEN

Sistemul de codificare pentru CAEN Rev. 2 cuprinde:

- un prim nivel, constând în titluri identificate printr-un cod alfabetic (secţiuni);

- un al doilea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de două cifre (diviziuni);

- un al treilea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de 3 cifre (grupe);

- un al patrulea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de 4 cifre (clase).

Relaţia cu alte clasificări de activităţi

CAEN Rev. 2
NACE Rev. 2
CAEN Rev. 2
ISIC Rev. 4

NACE reprezintă Nomenclatorul de activităţi utilizat în cadrul Comunităţii Europene. Actuala versiune a CAEN, respectiv CAEN Rev. 2, asigură un raport de 1:1 cu NACE Rev. 2. ISIC Rev. 4 reprezintă Clasificarea internaţională standard a activităţilor economice elaborată de Comisia de Statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Având în vedere raportul 1:1 dintre CAEN Rev. 2 şi NACE Rev. 2, rezultă:

- CAEN Rev. 2 este o clasificare detaliată a ISIC Rev. 4;

- primul nivel din ISIC Rev. 4 (secţiune) este identic cu cel din CAEN Rev. 2;

- la nivel de diviziune, CAEN Rev. 2 este identic cu ISIC Rev. 4;

- la nivel de grupă şi clasă, ISIC Rev. 4 este detaliat de CAEN Rev. 2 în conformitate cu cerinţele impuse de NACE Rev. 2.

Relaţia cu clasificările de produse

CPSA 2008

Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor, elaborată în conformitate cu prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr 53/1999 privind aprobarea Clasificării produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA.

Legătura între CPSA 2008 şi CAEN Rev. 2 apare în cadrul codului CPSA. La toate nivelurile din CPSA 2008, codificarea primelor 4 cifre este identică cu cele 4 cifre ale clasei corespunzătoare din CAEN Rev. 2.

PRODROM

Nomenclatorul de produse şi servicii industriale este elaborat de Institutul Naţional de Statistică şi este utilizat pentru anchetele statistice de producţie. Nomenclatorul PRODROM este armonizat cu nomenclatorul PRODCOM utilizat în cadrul Comunităţii Europene şi reprezintă o detaliere a acestuia.

Legătura CAEN Rev. 2 cu PRODROM este asigurată la nivel de 4 cifre (clasă), întrucât poziţiile PRODROM au fost realizate prin detalierea subclaselor elementare CPSA 2008.

TVIR

Tariful vamal de import al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 120/1993 privind detalierea şi clasificarea mărfurilor în Tariful vamal la import al României de la 6 la 8 cifre, cu modificările ulterioare, asigură un raport de 1:1 cu NC Nomenclatorul combinat utilizat în Uniunea Europeană.

TVIR este corelat cu PRODROM (fiecare poziţie PRODROM are ataşat unul sau mai multe coduri TVIR) asigurându-se comparabilitatea rezultatelor din sfera producţiei cu cele din sfera comerţului exterior.

Istoric

CAEN

Clasificarea activităţilor din economia naţională a fost elaborată de către Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru o ordonare specifică a informaţiilor corespunzătoare cerinţelor economiei de piaţă şi trecerii la sistemul conturilor naţionale.

CAEN substituie Clasificarea ramurilor economiei naţionale - CREN utilizată în România din 1963 în baza HCM nr. 483/1962.

Introducerea CAEN în sistemul statistic şi economic naţional a fost realizată treptat în perioada 1993-1997, beneficiind de colaborarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Omologarea şi implementarea CAEN la nivel naţional prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 satisfac obiectivul prioritar, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 575 bis/1992 cu privire la realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prevăzute în concepţia generală a informatizării în România, de armonizare cu Nomenclatorul activităţilor din Comunitatea Europeană (NACE).

CAEN a cunoscut în perioada 1997-2007 două actualizări:

- în 2002 - actualizarea CAEN şi implementarea începând cu 1 ianuarie 2003 a CAEN Rev. 1 (Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 601/2002);

- în 2007 - actualizarea CAEN şi implementarea începând cu 1 ianuarie 2008 a CAEN Rev. 2 (Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007).

Principiile de elaborare a CAEN ţin seama de corespondenţa cu clasificările internaţionale şi, în special, cu cea europeană (NACE), în cadrul unui sistem integrat.

Prin utilizarea CAEN, datele statistice sunt culese pe baza aceleiaşi structuri de clasificare (naţională şi europeană), CAEN fiind transpus direct în ISIC Rev. 4 (Clasificarea internaţională standard a activităţilor elaborată de Comisia de Statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite) prin intermediul tabelelor de trecere.

CAEN Rev. 2

Având în vedere necesităţile impuse de evoluţia economiei româneşti şi principiile de armonizare cu clasificările europene, Institutul Naţional de Statistică a elaborat versiunea revizuită a CAEN, respectiv CAEN Rev. 2.

Această versiune asigură un raport de 1:1 între CAEN Rev. 2 şi NACE Rev. 2 (implementat la nivel european începând cu 1 ianuarie 2008), raport necesar având în vedere atât politica de globalizare, cât şi dorinţa de a mări convergenţa dintre clasificările europene şi cele utilizate în ţările din America de Nord.

Prin această realizare se asigură armonizarea totală cu cerinţele acquis-ului comunitar în domeniul clasificărilor economice.

Din experienţa utilizării clasificării CAEN, a reieşit că economia României nu prezintă particularităţi faţă de economia Uniunii Europene şi, în consecinţă, menţinerea unor diferenţe între CAEN Rev. 2 şi NACE Rev. 2 nu se justifică.

CAEN Rev. 2 este implementat începând cu 1 ianuarie 2008 prin prezentul ordin, în conformitate cu prevederile art. 5 pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN.

Principii utilizate în elaborarea CAEN

Criterii pentru diviziuni şi grupe CAEN

Principalele criterii utilizate în delimitarea diviziunilor şi a grupelor CAEN (nivel de detaliere de două şi, respectiv, 3 cifre) se referă la caracteristicile activităţilor unităţilor productive, care joacă un rol decisiv în determinarea gradului de similitudine dintre structurile unităţilor şi anumite relaţii economice. Principalele aspecte de grupare pentru activităţi sunt următoarele:

(i) caracterul bunurilor şi al serviciilor realizate;

(ii) utilizările cărora sunt destinate produsele şi serviciile;

(iii) mijloacele, procesul şi tehnologia de producţie.

Ponderile atribuite acestor criterii variază de la un domeniu la altul. Într-un număr de cazuri, de exemplu: industria alimentară, textilă, de confecţii şi pielărie, industria construcţiilor de maşini şi echipamente şi domeniul serviciilor, criteriile sunt atât de echilibrate între ele, încât problema atribuirii ponderilor îşi pierde semnificaţia.

În cazul produselor intermediare, componenţa fizică şi stadiul de fabricaţie capătă adesea o pondere importantă.

În cazul produselor care implică procese de producţie complicate, se acordă în mod frecvent prioritate utilizării finale, tehnologiei şi fluxului de producţie al produselor respective, în detrimentul compoziţiei fizice a produselor.

Criterii pentru clase CAEN

Criteriile privind maniera în care sunt grupate activităţile în cadrul întreprinderilor ocupă locul central în definirea claselor (nivel de 4 cifre). Practic, clasele permit în majoritatea cazurilor caracterizarea sectorului economic al unităţilor de producţie sau al întreprinderilor în funcţie de tipul de activitate, iar din alt punct de vedere, toate unităţile clasificate într-o clasă sunt asemănătoare în privinţa tipului de activitate exercitată.

Clasele CAEN Rev. 2 sunt definite astfel încât să fie îndeplinite cât mai bine următoarele două condiţii:

(i) categoria de produse şi servicii care caracterizează o clasă dată să reprezinte marea masă a producţiei unităţilor clasificate în acea clasă;

(ii) o clasă să conţină unităţile care produc cea mai mare parte din categoria de mărfuri şi servicii ce o caracterizează.

Forma de proprietate şi forma juridică

CAEN nu face distincţii în funcţie de forma de proprietate şi forma juridică, deoarece astfel de criterii nu au legătură cu caracteristicile activităţii în sine. Unităţile angajate în acelaşi tip de activitate economică sunt clasificate în acelaşi mod, chiar dacă, de exemplu, societatea comercială aparţine unor proprietari particulari sau guvernului, respectiv întreprinderea-mamă este sau nu este formată din una sau mai multe unităţi.

Clasificările "forma de proprietate" şi "forma juridică" sunt construite în mod independent de clasificarea activităţilor.

În mod similar, unităţile de producţie sunt clasificate după activitatea principală în care sunt angajate, fie că munca este executată de maşini electrice sau manual, fie că ea este prestată într-o fabrică sau într-o gospodărie; modernul faţă de tradiţional nu reprezintă un criteriu.

se încarcă...