Back

Parlamentul României

Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01.01.2007

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

Cetăţenii români au dreptul şi obligaţia să apere România.

Art. 2. -

(1) Pregătirea cetăţenilor români pentru apărare reprezintă activitatea prin care se asigură resursele umane necesare Armatei României, forţelor cu statut militar sau special organizate potrivit legii, forţelor de ordine şi siguranţă publică şi forţelor de protecţie, denumite în continuare instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, şi cuprinde recrutarea, selecţia, pregătirea şi încadrarea acestora în unităţile instituţiilor respective.
Modificări (1)

(2) Pregătirea cetăţenilor români pentru apărarea ţării se realizează prin:

a) îndeplinirea serviciului militar;

b) participarea la alte forme de pregătire organizate de instituţiile de apărare a ţării şi securitate naţională.

CAPITOLUL II Îndeplinirea serviciului militar

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii comune

Art. 3. - Jurisprudență (2)

(1) Serviciul militar se îndeplineşte de către cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au împlinit vârsta de 18 ani, în formele prevăzute de lege.

(2) Serviciul militar se îndeplineşte în următoarele forme:

a) activ;

b) alternativ;

c) în rezervă.

(3) Serviciul militar activ se îndeplineşte în calitate de:

a) militar profesionist;

b) militar în termen;

c) elev sau student la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională, cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare;

d) soldat sau gradat voluntar.

(4) Serviciul militar în rezervă se îndeplineşte în calitate de:

a) rezervist voluntar;

b) rezervist.

(5) La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.
Modificări (1)

(6) Perioada de timp în care o persoană îndeplineşte serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrat sau mobilizat constituie vechime în serviciu sau stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale. Sunt exceptaţi de la prevederile acestui alineat elevii liceelor şi colegiilor militare.
Modificări (1)

Art. 4. -

(1) Cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ.
Jurisprudență (3)

(2) Modul de executare şi durata serviciului alternativ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Modificări (1)

Art. 5. -

(1) Pe timpul îndeplinirii serviciului militar cetăţenilor le este interzis să desfăşoare activităţi politice în unităţile militare.

(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor privind sistemul electoral şi partidele politice.

Art. 6. -

Nu îndeplinesc serviciul militar şi sunt scoşi din categoria cetăţenilor încorporabili:

a) cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical stabilit potrivit reglementărilor în vigoare;
Modificări (1)

b) personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani;

c) persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, precum şi cei arestaţi preventiv sau trimişi în judecată, până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală.
Modificări (1)

Art. 7. -

(1) Cetăţenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt consideraţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, în situaţiile prevăzute la art. 3.

(2) Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Femeile în stare de graviditate întrerup de drept îndeplinirea serviciului militar.
Modificări (1)

Art. 8. -

Cetăţenii cu domiciliul stabil în România, care au dobândit sau au redobândit cetăţenia română, îndeplinesc serviciul militar după o perioadă de cel puţin 6 luni de la stabilirea sau restabilirea în ţară.

Art. 9. -

(1) Cetăţenii români care îndeplinesc serviciul militar depun următorul jurământ:

" Eu, ..., jur credinţă patriei mele, România. Jur să-mi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur să respect Constituţia, legile ţării şi regulamentele militare. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

(2) Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.

(3) Elevii din liceele şi colegiile militare nu depun jurământul.

SECŢIUNEA a 2-a Serviciul militar activ

Art. 10. -

Sunt consideraţi în serviciu ca militari profesionişti ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate.

Art. 11. -

Calitatea de ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate se obţine în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 12. -

(1) Criteriile de selecţionare şi de admitere a candidaţilor pentru structurile de învăţământ din instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale se stabilesc prin ordine ale conducătorilor acestora, cu respectarea prevederilor legale.
Modificări (1), Puneri în aplicare (2)

(2) Dacă persoanele prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. c) nu mai continuă studiile şi au îndeplinit îndatoririle militare, prevăzute la art. 3 alin. (2), alin. (3) lit. a) şi alin. (4), înainte de a intra în structura de învăţământ prevăzută la alin. (1) sau au terminat cel puţin anul I de studii, sunt trecute în rezervă cu gradul cel mai mare dobândit.

(3) Tinerii care optează pentru a urma cursurile într-o structură de învăţământ prevăzută la alin. (1) efectuează examinarea psihologică şi medicală gratuit, la centrele militare, centrele zonale, respectiv la unităţile sanitare stabilite de direcţiile de specialitate ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării.
Modificări (1)

Art. 13. -

Soldaţii şi gradaţii voluntari sunt recrutaţi, selecţionaţi, instruiţi şi îşi desfăşoară activitatea potrivit legii.

SECŢIUNEA a 3-a Serviciul militar în rezervă

Art. 14. -

Cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă sunt luaţi în evidenţă ca rezervişti.

Art. 15. - Modificări (1)

(1) În funcţie de modul de utilizare, resursele umane din rezervă fac parte din:

a) rezerva operaţională;

b) rezerva generală.

(2) Rezerva operaţională cuprinde rezerviştii din planurile de mobilizare ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi este formată din:

a) rezervişti voluntari care consimt, pe bază de contract, să încadreze funcţii în statele de război ale unităţilor;

b) rezerviştii care au îndeplinit serviciul militar activ în ultimii 5 ani.

(3) Numărul de funcţii, compunerea pe categorii de personal a rezervei operaţionale, precum şi criteriile de admitere se stabilesc prin ordine ale conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

(4) Rezerva generală cuprinde cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care nu fac parte din rezerva operaţională şi pot fi încorporaţi, concentraţi, respectiv mobilizaţi, pentru instrucţie şi completarea forţelor destinate apărării pe timpul stării de asediu, al mobilizării şi al stării de război.

Art. 16. -

(1) Rezerviştii voluntari pot fi concentraţi sau mobilizaţi, după caz, pentru:

a) instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace şi/sau pe timpul stării de urgenţă;

b) completarea forţelor destinate apărării la instituirea stării de asediu, la declararea mobilizării sau a stării de război.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), rezerviştii voluntari sunt concentraţi în baza ordinului ministrului/conducătorului instituţiei în subordinea căruia se află unitatea în care este încadrat rezervistul.

Art. 17. - Modificări (1)

Rezerviştii din rezerva generală pot fi concentraţi sau mobilizaţi, după caz, pentru instruire şi completarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării ori mobilizaţi la locul de muncă, potrivit legii.

Art. 18. - Modificări (1)

(1) Prin concentrare, în sensul prezentei legi, se înţelege chemarea rezerviştilor voluntari pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni, precum şi a rezerviştilor din rezerva generală pentru instruire şi completarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării pe timpul stării de asediu.

(2) Pe timpul stării de asediu, serviciul militar în rezervă începe la data concentrării şi se termină la data desconcentrării.

(3) Pe timpul mobilizării şi al stării de război, serviciul militar în rezervă începe odată cu data mobilizării şi se termină la data demobilizării.

(4) La declararea mobilizării, rezerviştii concentraţi şi cetăţenii prevăzuţi la art. 3 alin. (5), încorporaţi, se consideră mobilizaţi, iar serviciul militar se prelungeşte până la data demobilizării.

Art. 19. -

(1) În situaţiile prevăzute la art. 18 alin. (2) şi (3), rezerviştii voluntari se prezintă la unităţile în care sunt încadraţi, la data şi ora prevăzute în ordinul de chemare.
Modificări (1)

(2) Ordinele de chemare se întocmesc şi se înmânează de către unităţile militare în care sunt încadraţi rezerviştii voluntari.

Art. 20. -

(1) Centrele militare, componentă a armatei, au în compunere centre militare zonale, centre militare judeţene şi centre militare ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

(2) Chemarea cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor care nu fac obiectul prevederilor art. 19 alin. (1) se realizează prin ordin de chemare, întocmit de centrele militare.

(3) Anunţarea cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor, precum şi înmânarea ordinelor de chemare se realizează de către structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Art. 21. -

Pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război, cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care îşi desfăşoară activitatea în instituţii publice şi operatori economici cu atribuţii în domeniul apărării îşi continuă activitatea la locul de muncă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

SECŢIUNEA a 4-a Serviciul militar în termen pe timpul stării de asediu, al mobilizării şi al stării de război

Art. 22. -

(1) Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (5), centrele militare efectuează, în perioadele stabilite de Statul Major General, recrutarea-încorporarea cetăţenilor încorporabili.

(2) Perioada când se efectuează recrutarea-încorporarea se anunţă prin mijloacele de informare în masă.

(3) Pe baza propunerilor înaintate de centrul militar, prefectul judeţului sau al municipiului Bucureşti emite un ordin de asigurare a activităţilor de recrutare-încorporare, care este obligatoriu pentru autorităţile administraţiei publice locale, structurile cu atribuţii specifice ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Art. 23. -

(1) Sunt încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen bărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani.

(2) La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani.

(3) Limita maximă de vârstă până la care cetăţenii români, bărbaţi, pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen este de 35 de ani.
Modificări (1)

se încarcă...