Back

Act Internaţional

Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu din 25.06.1998 *)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 22.05.2000

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

*) Traducere.

Părţile la prezenta convenţie,

reamintind principiul 1 al Declaraţiei de la Stockholm asupra mediului uman,

reamintind, de asemenea, principiul 10 al Declaraţiei de la Rio privind mediul şi dezvoltarea,

reamintind, în continuare, rezoluţiile Adunării Generale nr. 37/7 din 28 octombrie 1982 privind Carta Mondială pentru Natură şi nr. 45/94 din 14 decembrie 1990 privind necesitatea de a asigura un mediu sănătos pentru bunăstarea indivizilor,

reamintind, de asemenea, Carta Europeană privind Mediul şi Sănătatea, adoptată de prima Conferinţă privind mediul şi sănătatea a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii la Frankfurt pe Main la 8 decembrie 1989,

afirmând necesitatea de a proteja, de a conserva şi de a îmbunătăţi starea mediului şi de a asigura dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului,

recunoscând că protecţia adecvată a mediului este esenţială pentru bunăstarea umană şi exercitarea drepturilor fundamentale ale omului, incluzând însuşi dreptul la viaţă,

recunoscând, de asemenea, că orice persoană are dreptul să trăiască într-un mediu adecvat sănătăţii şi bunăstării sale şi că are sarcina, atât la nivel individual, cât şi în asociere cu alţii, să protejeze şi să îmbunătăţească mediul în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare şi să respecte prezenta îndatorire,

considerând că pentru a fi capabili să menţină acest drept şi să respecte prezenta sarcină cetăţenii trebuie să aibă acces la informaţie, să fie îndreptăţiţi de a participa la luarea deciziei şi să poată avea acces la justiţie în probleme de mediu şi recunoscând în această privinţă că cetăţenii pot avea nevoie de asistenţă pentru a-şi exercita dreptul,

recunoscând că în domeniul mediului un acces mai bun la informaţie şi participarea publicului la luarea deciziei îmbunătăţesc calitatea şi implementarea deciziilor, contribuie la conştientizarea publicului asupra problemelor de mediu, oferă acestuia posibilitatea de a-şi arăta preocupările şi dau prilejul autorităţilor publice să ţină seama de asemenea preocupări,

ţintind spre o mai bună conştientizare a luării deciziilor şi spre transparenţă în acest domeniu, precum şi spre întărirea sprijinului publicului pentru deciziile care privesc mediul înconjurător, recunoscând importanţa transparenţei în toate ramurile executivului şi invitând autorităţile legislative să implementeze principiile acestei convenţii în procedurile lor,

recunoscând că publicul trebuie să fie conştient de procedurile privind participarea la procesul luării deciziilor cu implicaţii asupra mediului, să aibă acces liber la aceste proceduri şi să ştie cum să le folosească,

recunoscând, de asemenea, importanţa rolului pe care îl pot juca în domeniul protecţiei mediului cetăţenii, organizaţiile neguvernamentale şi sectorul privat,

dorind să promoveze educaţia ecologică pentru o mai profundă înţelegere a mediului şi dezvoltării durabile şi să încurajeze conştientizarea publicului şi participarea acestuia la luarea deciziilor care afectează mediul şi dezvoltarea durabilă,

notând în acest context importanţa utilizării mass-media, a sistemelor electronice sau a altor forme viitoare de comunicare,

recunoscând importanţa deplinei integrări a consideraţiilor de mediu în luarea deciziilor la nivel guvernamental şi necesitatea ca autorităţile publice să deţină informaţii exacte, corecte şi actuale privind mediul înconjurător,

recunoscând că autorităţile publice deţin informaţii privind mediul, care sunt de interes public,

preocupate de faptul că mecanismele juridice eficiente trebuie să fie accesibile publicului, inclusiv organizaţiilor, astfel încât interesele legitime să fie protejate şi legea să fie aplicată,

observând importanţa furnizării unei informaţii adecvate către utilizatori pentru ca aceştia să fie capabili să aleagă soluţii cât mai bune,

recunoscând preocuparea publicului privind evacuarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic şi necesitatea creşterii transparenţei şi angajării participării publice la luarea deciziei în acest domeniu,

convinse că implementarea acestei convenţii va contribui la întărirea democraţiei în regiunea Comisiei Economice pentru Europa (CEE),

conştiente de rolul jucat în această privinţă de către CEE şi reamintind, între altele, liniile directoare ale CEE privind accesul la informaţia de mediu şi participarea publicului la luarea deciziilor referitoare la mediul înconjurător, aprobate în Declaraţia ministerială adoptată la cea de-a treia Conferinţă ministerială "Mediu pentru Europa" (25 octombrie 1995, Sofia, Bulgaria),

ţinând seama de prevederile pertinente ale Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, încheiată la Espoo, Finlanda, la 25 februarie 1991, ale Convenţiei asupra efectelor transfrontaliere ale accidentelor industriale şi ale Convenţiei privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale, ambele încheiate la Helsinki la 17 martie 1992, şi ale altor convenţii regionale,

conştiente de faptul că adoptarea acestei convenţii va contribui la întărirea pe viitor a procesului "Mediul pentru Europa" şi a rezultatelor celei de-a patra Conferinţe ministeriale de la Aarhus, Danemarca, din iunie 1998,

au convenit următoarele:

ARTICOLUL 1 Obiective

Pentru a contribui la protejarea drepturilor oricărei persoane din generaţiile actuale şi viitoare de a trăi într-un mediu adecvat sănătăţii şi bunăstării sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, conform prevederilor prezentei convenţii.

ARTICOLUL 2 Definiţii

În sensul prezentei convenţii:

1. parte înseamnă, în cazul în care textul nu prevede altfel, o parte contractantă la prezenta convenţie;

2. autoritate publică înseamnă:

a) guvern la nivel naţional, regional sau la alt nivel;

b) persoane fizice sau juridice care îndeplinesc funcţii administrative publice conform legislaţiei naţionale, inclusiv sarcini specifice, activităţi sau servicii în legătură cu mediul;

c) orice altă persoană fizică sau juridică având responsabilităţi ori funcţii publice sau care asigură servicii publice în legătură cu mediul sub controlul unui organism sau al unei persoane care se înscrie în prevederile subpunctelor a) sau b) ale prezentului articol;

d) instituţiile oricărei organizaţii de integrare economică regională la care se face referire în art. 17 şi care este parte la prezenta convenţie.

Prezenta definiţie nu include organisme sau instituţii care acţionează ca autoritate judecătorească sau legislativă;

3. informaţie de mediu înseamnă orice informaţie scrisă, vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială, privind:

a) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul şi atmosfera, apa, solul, pământul, peisajul şi zonele naturale, diversitatea biologică şi componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic şi interacţiunea dintre aceste elemente;

b) factori, cum ar fi: substanţele, energia, zgomotul şi radiaţia şi activităţile ori măsurile, inclusiv măsurile administrative, acordurile de mediu, politicile, legislaţia, planurile şi programele care afectează sau pot afecta elementele de mediu amintite la subpunctul a), analizele cost-beneficiu sau alte analize şi prognoze economice folosite în luarea deciziei de mediu;

c) starea sănătăţii şi siguranţei umane, condiţiile de viaţă umană, zonele culturale şi construcţiile şi modul în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu ori de factorii, activităţile sau măsurile cuprinse în subpunctul b);

4. public înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în concordanţă cu legislaţia sau cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile sau grupurile acestora;

5. public interesat înseamnă publicul afectat sau care poate fi afectat ori care are un interes în deciziile de mediu; în scopul acestei definiţii organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului şi îndeplinesc cerinţele legii naţionale vor fi considerate ca având un interes.

ARTICOLUL 3 Prevederi generale

1. Fiecare parte va lua măsurile legislative necesare şi va adopta reglementări şi alte măsuri, inclusiv pentru realizarea compatibilităţii dintre prevederile care pun în aplicare accesul la informaţie, participarea publicului şi accesul la justiţie din cadrul acestei convenţii, precum şi măsuri pentru intrarea sa în vigoare, pentru a stabili şi a menţine un cadru transparent şi consistent de aplicare a prevederilor convenţiei.

2. Fiecare parte se va strădui să asigure ca oficialităţile şi autorităţile să asiste şi să îndrume publicul în scopul asigurării accesului la informaţie, în vederea facilitării participării sale la luarea deciziei şi a accesului la justiţie în probleme de mediu.

3. Fiecare parte va promova educaţia ecologică şi conştientizarea publicului în problemele de mediu, în special modalităţile de acces la informaţie, participarea la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu.

4. Fiecare parte va asigura recunoaşterea şi susţinerea asociaţiilor, organizaţiilor sau a grupurilor care promovează protecţia mediului şi va asigura conformarea sistemului de drept naţional cu această obligaţie.

5. Prevederile prezentei convenţii nu vor afecta dreptul unei părţi de a menţine sau de a introduce măsuri care să asigure un acces mai larg la informaţie, o participare publică mai intensă la luarea deciziei şi un acces mai larg la justiţie în probleme de mediu, altele decât cele cerute de prezenta convenţie.

6. Prezenta convenţie nu va cere nici o derogare de la drepturile existente privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu.

7. Fiecare parte va promova aplicarea principiilor acestei convenţii în cadrul proceselor decizionale privind mediul la nivel internaţional şi în cadrul activităţii organizaţiilor internaţionale în probleme legate de mediu.

8. Fiecare parte va asigura ca persoanele care îşi exercită drepturile conform prevederilor prezentei convenţii să nu fie penalizate, persecutate sau hărţuite în vreun fel pentru implicarea lor. Prezenta prevedere nu va afecta posibilităţile instanţelor naţionale de a percepe taxe rezonabile pentru acţiunile judiciare.

9. În sfera de aplicare a prevederilor relevante ale prezentei convenţii publicul va avea acces la informaţii, va avea posibilitatea să participe la luarea deciziilor şi va avea acces la justiţie în problemele de mediu, fără nici o discriminare bazată pe cetăţenie, naţionalitate sau domiciliu, iar în cazul persoanelor juridice, fără discriminare bazată pe locul în care sunt înregistrate sau în care se află centrul efectiv al activităţilor lor.

ARTICOLUL 4 Accesul la informaţia de mediu Jurisprudență (1)

1. Fiecare parte va asigura ca autorităţile publice, în condiţiile următoarelor puncte ale acestui articol, ca răspuns la o cerere de informaţie pe probleme de mediu, să pună această informaţie la dispoziţie publicului, respectând prevederile legislaţiei naţionale, inclusiv în cazul în care sunt cerute copii de pe documentaţia conţinând sau cuprinzând informaţia respectivă, având în vedere subpunctul b) al prezentului articol:

a) fără a fi necesară declararea interesului;

b) sub forma cerută, în afara situaţiilor în care:

(i) este mai rezonabil pentru autoritatea publică să ofere informaţia cerută sub altă formă, caz în care trebuie arătate motivele pentru care poate fi făcută disponibilă în acea formă; sau

(ii) informaţia este deja disponibilă publicului sub altă formă.

2. Informaţia de mediu asupra căreia se face referire la pct. 1 al acestui articol va fi făcută disponibilă în cel mai scurt timp şi cel mai târziu la o lună după ce cererea a fost înaintată, în afara cazului în care volumul şi complexitatea informaţiei justifică prelungirea acestei perioade până la două luni de la data solicitării. Solicitantul trebuie să fie informat despre orice prelungire şi despre motivele acesteia.

3. O solicitare de informaţie de mediu poate fi refuzată dacă:

a) autoritatea publică căreia îi este adresată solicitarea nu deţine informaţia respectivă;

b) cererea este vizibil nerezonabilă sau este formulată într-o manieră prea generală; ori

c) cererea se referă la documente în curs de elaborare sau priveşte sistemul de comunicaţii interne al autorităţilor publice, în cazul în care o astfel de excepţie este prevăzută de legea naţională sau de practica obişnuită, luându-se în considerare interesul public în cazul unei asemenea dezvăluiri.

4. O solicitare de informaţie de mediu poate fi refuzată dacă dezvăluirea acesteia ar afecta în mod negativ:

a) confidenţialitatea procedurilor autorităţilor publice, în cazul în care o astfel de confidenţialitate este prevăzută de legislaţia naţională;

b) relaţiile internaţionale, siguranţa naţională sau securitatea publică;

c) cursul justiţiei, dreptul unei persoane de a beneficia de o judecată dreaptă sau dreptul unei autorităţi publice de a conduce o anchetă de natură penală sau disciplinară;

d) confidenţialitatea informaţiilor comerciale şi industriale, în cazul în care aceasta este prevăzută de lege pentru a proteja un interes economic legitim. În acest context informaţia privind emisiile care sunt semnificative pentru protecţia mediului va fi făcută publică;

e) drepturile de proprietate intelectuală;

f) confidenţialitatea unor date personale şi/sau a unor dosare aparţinând unei persoane fizice, atunci când această persoană nu a consimţit la publicarea informaţiilor, în cazul în care o astfel de confidenţialitate este prevăzută de legislaţia naţională;

g) interesele unei terţe părţi care a oferit informaţia cerută fără ca acea parte să fie pusă sub/sau să existe posibilitatea punerii sale sub o obligaţie legală de a face astfel, în situaţia în care această parte nu a consimţit la publicarea materialului; sau

h) mediul la care se referă informaţia, cum ar fi locurile de cuibărit al speciilor rare.

Motivele de refuz menţionate anterior trebuie interpretate în mod restrictiv, luându-se în considerare satisfacerea interesului publicului prin divulgarea informaţiilor şi posibilitatea ca informaţia solicitată să fie legată de emisiile în mediu.

5. În cazul în care o autoritate publică nu deţine informaţia cerută, acea autoritate publică trebuie, cât mai rapid posibil, să informeze solicitantul cu privire la autoritatea publică la care crede că este posibil să se găsească informaţia respectivă sau să transfere cererea acelei autorităţi, informând în acelaşi timp solicitantul.

6. Fiecare parte va asigura ca, în cazul în care informaţia exceptată de la regula de a fi făcută publică în conformitate cu pct. 3 c) şi 4 ale acestui articol poate fi separată fără a se aduce un prejudiciu confidenţialităţii informaţiei exceptate, autorităţile publice să pună la dispoziţie acea parte din informaţia de mediu solicitată care poate fi divulgată.

7. Refuzul unei solicitări va fi făcut în scris, dacă solicitarea a fost făcută în scris sau dacă solicitantul cere acest lucru. Un refuz va cuprinde motivele acestuia şi va oferi informaţii asupra accesului la procedura de recurs care este asigurată în concordanţă cu prevederile art. 9. Refuzul trebuie să fie făcut cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de o lună, în afara cazului în care complexitatea informaţiei justifică o prelungire a acestei perioade până la două luni de la data înaintării cererii. Solicitantul trebuie să fie informat despre orice prelungire şi despre motivele acesteia.

8. Fiecare parte are dreptul de a permite autorităţilor sale publice să instituie un tarif pentru furnizarea informaţiei, dar un asemenea tarif nu trebuie să depăşească o sumă rezonabilă. Autorităţile publice care intenţionează să instituie un asemenea sistem de tarifare pentru furnizarea informaţiei trebuie să pună la dispoziţie solicitanţilor o listă cuprinzând preţurile care pot fi percepute, indicând circumstanţele în care acestea pot fi percepute sau exceptate şi cazurile în care furnizarea unor informaţii este condiţionată de o plată în avans.

ARTICOLUL 5 Colectarea şi diseminarea informaţiei de mediu

1. Fiecare parte va asigura că:

a) autorităţile publice deţin informaţii de mediu la zi, relevante pentru funcţiile lor;

b) sunt stabilite sisteme obligatorii pentru asigurarea unui flux adecvat al informaţiei către autorităţile publice despre activităţile propuse şi existente, care pot afecta în mod semnificativ mediul;

c) în cazul oricărei ameninţări iminente a sănătăţii umane sau a mediului, cauzată de activităţile umane sau datorată unor cauze naturale, toate informaţiile care ar da posibilitatea publicului să ia măsuri de prevenire sau să amelioreze efectele negative provocate de acea ameninţare şi care sunt deţinute de o autoritate publică sunt diseminate imediat şi fără nici o întârziere membrilor publicului, care pot fi afectaţi.

2. Fiecare parte va asigura, în cadrul legislaţiei naţionale, ca modalitatea în care autorităţile publice fac disponibilă informaţia de mediu să fie transparentă, iar informaţia de mediu să fie efectiv accesibilă, printre altele, prin:

a) furnizarea unei informaţii suficiente publicului despre tipul şi scopul informaţiei de mediu deţinute de autorităţile publice, termenii de bază şi condiţiile în care o asemenea informaţie este disponibilă şi accesibilă şi procesul prin care ea poate fi obţinută;

b) stabilirea şi menţinerea unor aranjamente practice, cum ar fi:

(i) liste accesibile publicului, registre sau dosare;

(ii) solicitarea oficialităţilor să susţină publicul în asigurarea accesului la informaţie în conformitate cu prezenta convenţie;

(iii) identificarea punctelor de contact; şi

c) accesul gratuit la informaţiile de mediu conţinute în liste, registre sau dosare, în conformitate cu subpunctul b) (i).

3. Fiecare parte va asigura ca informaţia de mediu să devină disponibilă în mod progresiv prin intermediul unor baze electronice de date care sunt uşor accesibile publicului prin reţele de telecomunicaţii publice. Informaţia accesibilă în această formă trebuie să includă:

a) rapoarte asupra stării mediului, în conformitate cu pct. 4;

b) texte ale legilor privind/sau în legătură cu mediul;

c) politici, planuri şi programe privind/sau în legătură cu mediul, acordurile de mediu;

d) alte informaţii, cu precizarea că disponibilizarea unor asemenea informaţii sub această formă ar facilita aplicarea legilor naţionale prin care se implementează prezenta convenţie, cu condiţia ca această informaţie să fie deja disponibilă sub formă electronică.

4. Fiecare parte va publica şi va disemina, la intervale care nu vor depăşi 3 sau 4 ani, un raport naţional privind starea mediului, inclusiv informaţii privind calitatea mediului şi presiunea asupra mediului.

5. Fiecare parte va lua măsuri, în cadrul legal naţional, în scopul diseminării, printre altele, a:

a) legislaţiei şi documentelor despre politici, cum ar fi documente legate de strategii, politici, programe şi planuri de acţiune legate de mediu şi rapoarte intermediare asupra implementării lor, pregătite la diferite niveluri ale guvernului;

b) tratatelor internaţionale, convenţiilor şi înţelegerilor privind problemele de mediu;

c) altor documente internaţionale semnificative privind problemele de mediu, dacă sunt adecvate.

6. Fiecare parte va încuraja agenţii economici ale căror activităţi au un impact semnificativ asupra mediului să informeze în mod regulat publicul despre impactul activităţilor şi produselor lor asupra mediului, acolo unde este posibil în cadrul unor acţiuni voluntare de ecoetichetare, prin realizarea de scheme de audit de mediu, bilanţuri de mediu sau prin alte mijloace.

7. Fiecare parte:

a) va publica faptele şi analizele faptelor care sunt considerate relevante şi importante pentru schiţarea unor propuneri majore de politici de mediu;

b) va publica ori, în caz contrar, va face accesibile materiale explicative despre felul în care partea respectivă răspunde cererilor publicului în probleme care intră sub incidenţa prevederilor prezentei convenţii;

c) va asigura într-o formă adecvată informaţii privind performanţele funcţiilor publice sau serviciile publice ale guvernului, la toate nivelurile, legate de mediu.

8. Fiecare parte va dezvolta mecanisme prin care să se asigure că o cantitate suficientă de informaţii despre produse este făcută disponibilă, astfel încât să dea posibilitatea consumatorilor să facă alegeri care au la bază informaţii de mediu.

9. Fiecare parte va stabili în mod progresiv, ţinând seama de procedurile internaţionale atunci când este cazul, un sistem naţional coerent pentru inventare sau registre de poluare, sub forma unei baze de date structurate, computerizate şi accesibile publicului, realizată prin intermediul unor formulare standardizate. Un asemenea sistem poate să includă intrări, emisii şi transferuri în mediul înconjurător ale unor serii specifice de substanţe şi produse, incluzând apa, energia şi utilizarea resurselor, care provin dintr-o serie de activităţi specifice, din/spre locurile de tratare sau de depozitare.

10. Nici o prevedere a acestui articol nu poate prejudicia dreptul părţilor de a refuza divulgarea unor anumite informaţii de mediu în concordanţă cu prevederile art. 4 pct. 3 şi 4.

se încarcă...