Back

Parlamentul României

Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 11.05.1996

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

Deţinerea, portul şi folosirea armelor de foc şi muniţiilor, uzul de armă şi operaţiunile cu arme şi muniţii sunt supuse regimului prevăzut în prezenta lege.

Art. 2. -

Producerea, exportul, importul şi comercializarea armelor şi muniţiilor militare constituie monopol de stat şi sunt supuse dispoziţiilor legale stabilite în acest scop.

În sensul prezentei legi, prin monopol de stat privind exportul, importul şi comercializarea armelor şi muniţiilor militare se înţelege dreptul de a efectua aceste operaţiuni numai de către agenţii economici autorizaţi în acest sens de către Ministerul Finanţelor, cu avizul Ministerului Apărării Naţionale sau, după caz, al Ministerului de Interne.

Art. 3. - Jurisprudență (1)

Prin arme de foc, în sensul prezentei legi, se înţelege acele arme a căror funcţionare determină aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanţe aprinse sau luminoase ori împrăştierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. Principiul de funcţionare are la bază forţa de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei încărcături.

În sensul alin. 1, armele de foc sunt:

a) armele militare, confecţionate pentru dotarea forţelor armate, folosite în acţiuni de neutralizare sau nimicire a personalului şi tehnicii de luptă ale inamicului, precum şi orice alte instrumente, piese sau dispozitive destinate a imobiliza, a răni, a ucide ori a distruge, dacă prezintă caracteristicile unei arme militare;

b) armele de tir, cu glonţ sau cu alice, special fabricate sau confecţionate pentru practicarea tirului sportiv, omologate sau recunoscute ca atare de către Federaţia Română de Tir;

c) armele de vânătoare cu glonţ, cu alice sau mixte, destinate practicării vânătorii;

d) armele confecţionate special pentru a împrăştia gaze nocive, iritante sau de neutralizare;
Jurisprudență (1)

e) armele ascunse, astfel fabricate sau confecţionate încât existenţa lor să nu fie vizibilă ori bănuită;

f) armele de panoplie, făcute inofensive, dacă, prin valoarea lor istorică, ştiinţifică sau care constituie daruri, recompense ori amintiri, sunt destinate a fi păstrate în instituţii de cultură şi artă, asociaţii cultural-artistice şi sportive sau în panoplii personale. În această categorie se includ şi acele arme de foc, în stare de funcţionare, care constituie rarităţi sau prezintă valoare istorică, documentară, ştiinţifică ori artistică deosebită, recunoscute ca atare de instituţii de specialitate;

g) armele de recuzită, făcute inofensive, destinate a fi folosite în activitatea - artistică sau de producţie cinematografică - a teatrelor, circurilor, studiourilor de film ori a altor asemenea instituţii cultural-artistice.

Sunt considerate arme de foc şi ansamblurile, subansamblurile şi dispozitivele care se pot constitui şi pot funcţiona ca arme de foc.

Art. 4. -

Prin muniţii, în sensul prezentei legi, se înţelege: cartuşele, proiectilele şi încărcăturile de orice fel, care pot fi întrebuinţate la armele prevăzute la art. 3.

Art. 5. -

Ministerul de Interne exercită controlul, în conformitate cu Regulamentul armelor de foc şi al muniţiilor, asupra deţinerii, portului şi folosirii armelor şi muniţiilor, precum şi asupra modului cum se efectuează operaţiunile cu arme şi muniţii.

Art. 6. -

Pentru asigurarea securităţii armelor şi muniţiilor pe care le deţin, titularii de permise sau de autorizaţii sunt obligaţi să îndeplinească măsurile prevăzute în Regulamentul armelor de foc şi al muniţiilor, adoptat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 7. -

Titularii de permise de armă sau de autorizaţii sunt obligaţi să anunţe cel mai apropiat organ de poliţie, de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore din momentul în care au luat cunoştinţă despre pierderea sau furtul armelor proprii ori armelor primite spre reparare.

Art. 8. -

Orice persoană care găseşte arme sau muniţii este obligată să anunţe, de îndată, cel mai apropiat organ de poliţie.

Art. 9. -

Se exceptează de la dispoziţiile prezentei legi, în afara celor referitoare la uzul de armă, organele, unităţile, formaţiunile şi instituţiile militare, precum şi unităţile sau secţiile agenţilor economici care execută comenzi de arme de foc şi muniţii pentru acestea.

Ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, care au în subordine unităţile, organele, formaţiunile şi instituţiile militare, precum şi unităţile sau secţiile agenţilor economici prevăzuţi la alin. 1 vor emite norme proprii de reglementare în acest domeniu, aprobate de miniştrii sau de conducătorii acestor unităţi.

CAPITOLUL II Deţinerea, portul şi folosirea armelor de foc şi muniţiilor

Secţiunea I Condiţiile în care persoanele fizice pot deţine şi, după caz,
pot purta şi folosi arme de foc şi muniţii

Art. 10. -

Deţinerea şi, după caz, portul şi folosirea armelor şi muniţiilor, de către persoane fizice, sunt permise numai cu autorizaţia organelor competente ale Ministerului de Interne în a căror rază teritorială îşi are domiciliul cel în cauză.

Organele competente ale Ministerului de Interne pot autoriza persoanele fizice să deţină, să poarte şi să folosească arme şi muniţii, în condiţiile prezentei legi, ţinând evidenţa acestora.

Organele competente ale Ministerului de Interne stabilesc numărul armelor ce pot fi deţinute şi pot autoriza deţinerea şi folosirea de către aceeaşi persoană a cel mult câte două arme de acelaşi calibru, precum şi cantitatea de muniţie corespunzătoare acestora.

Art. 11. -

Cetăţenii români pot fi autorizaţi să deţină şi, după caz, să poarte şi să folosească arme de tir, arme de vânătoare, arme de împrăştiere a gazelor nocive, iritante sau de neutralizare şi arme de panoplie, iar dintre armele militare, numai pistol sau revolver, precum şi muniţia corespunzătoare.

Străinii cu domiciliul sau cu reşedinţa în România pot fi autorizaţi să deţină şi, după caz, să poarte şi să folosească arme de tir, arme de vânătoare, arme de împrăştiere a gazelor nocive, iritante ori de neutralizare sau arme de panoplie şi muniţia corespunzătoare.

Străinii veniţi în România pentru a participa la concursuri oficiale de tir sau pentru a practica vânătoarea, în condiţii legale, pot deţine, purta şi folosi arme de tir sau arme de vânătoare, după caz, şi muniţia corespunzătoare, numai dacă acestea au fost înscrise de organele de control pentru trecerea frontierei de stat române în paşapoartele sau în actele valabile cu care au intrat în România, ori dacă au procurat legal armele sau muniţiile de la cluburile, asociaţiile sau celelalte persoane juridice autorizate să desfăşoare asemenea activităţi.

Art. 12. -

Deţinerea, portul şi folosirea armelor militare şi muniţiilor corespunzătoare de către persoanele fizice străine, pe teritoriul României, sunt interzise.

Însoţitorii delegaţiilor străine la nivelul şefilor de stat ori de guvern, precum şi militarii care fac vizite oficiale în România pot deţine, purta şi folosi arme militare şi muniţia corespunzătoare, în timpul şederii lor în ţară, cu avizul organelor competente.

Art. 13. -

Membrii personalului misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România sunt scutiţi, pe bază de reciprocitate, de obligaţia de a obţine autorizarea pentru a deţine arme de foc şi muniţii.

Introducerea şi scoaterea din ţară a armelor de foc de către aceste categorii de persoane sunt permise cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 14. -

Autorizarea prevăzută la art. 11 se acordă pentru:

a) armă militară, pistol sau revolver, persoanelor care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, dacă pentru pază sau autoapărare este necesar să deţină şi să poarte o asemenea armă;

b) arme de tir, antrenorilor şi sportivilor de categoria I, care sunt membri ai asociaţiilor sau cluburilor sportive cu secţii de tir afiliate la Federaţia Română de Tir, în cadrul cărora aceştia activează, pentru a le folosi în activitatea de pregătire şi în competiţii, în condiţiile prevăzute de lege, precum şi vânătorilor autorizaţi, corespunzător reglementărilor proprii în vigoare;

c) arme de vânătoare, membrilor asociaţiilor de vânători sportivi legal constituite;

d) arme pentru împrăştierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, persoanelor cărora, pentru pază sau autoapărare, le este necesară deţinerea unor asemenea arme;

e) arme de panoplie, persoanelor care doresc să deţină astfel de arme în calitate de colecţionari.

Persoanele prevăzute la lit. a), după încetarea îndeplinirii funcţiei ce implică exerciţiul autorităţii publice, pot solicita prelungirea autorizaţiei de la organele competente ale Ministerului de Interne.

Art. 15. -

Nu pot fi autorizaţi să deţină, să poarte şi să folosească arme şi muniţii:

a) minorii;

b) bolnavii psihic, precum şi cei care, datorită altor afecţiuni de care suferă, stabilite de Ministerul Sănătăţii, ar putea pune în primejdie propria lor viaţă ori a altora, atunci când ar deţine sau ar folosi arme şi muniţii;

c) cei care, datorită antecedentelor penale sau conform dovezilor existente la organele competente, prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa statului sau pentru viaţa şi integritatea corporală a persoanelor.

Art. 16. -

Persoanele fizice care doresc să deţină şi, după caz, să poarte şi să folosească arme şi muniţii şi care îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi autorizate depun cerere în acest scop la inspectoratul de poliţie al judeţului sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi au domiciliul.

Cererea se rezolvă în cel mult 45 de zile de la înregistrare, termen înăuntrul căruia se va comunica petiţionarului, în scris, modul de soluţionare.

Modul de rezolvare a cererii de autorizare este supus controlului judecătoresc potrivit Legii contenciosului administrativ şi poate fi atacat în termen de cel mult 15 zile de la comunicare.

Art. 17. - Jurisprudență (2)

Persoanei autorizate să deţină şi, după caz, să poarte şi să folosească arme şi muniţii i se eliberează "Permis de armă".

În permisul de armă se înscriu, de către organul emitent, armele şi muniţiile pe care titularul a fost autorizat să le deţină, precum şi scopul în care le poate folosi.

Art. 18. -

Permisul de armă conferă titularului dreptul de a deţine şi, după caz, de a purta şi folosi armele şi muniţia corespunzătoare înscrise în acesta, precum şi pe cele împrumutate, în condiţiile legii.

Art. 19. -

Armele şi muniţiile deţinute de persoanele fizice nu pot fi folosite decât în scopul pentru care s-a dat autorizarea.

Armele de tir se folosesc numai în poligoane special amenajate pentru acest tip de arme.

Armele de panoplie nu pot fi purtate, iar pentru ele nu pot fi deţinute muniţii în stare de folosinţă. Armele de recuzită pot fi folosite de unităţile prevăzute la art. 3 alin. 2 lit. g) numai în locurile unde acestea organizează activităţi cultural-artistice.

Art. 20. -

În localurile organelor sau instituţiilor de stat pot purta arme şi muniţii numai persoanele cu atribuţii de menţinere a ordinii şi liniştii publice, cele dotate cu arme pentru a executa paza în aceste localuri, însoţitorii care gardează persoanele oficiale ori care asigură protecţia unor personalităţi române sau străine, precum şi alte cadre militare aflate în aceste locuri pentru îndeplinirea misiunilor ordonate, cu aprobarea forurilor competente.

În localuri publice, de desfacere a mărfurilor, săli de aşteptare, mijloace de transport în comun, gări, aerogări, târguri, pieţe, drumuri publice şi în alte locuri aglomerate, armele de tir şi de vânătoare se poartă numai introduse în toc şi neîncărcate cu muniţie.

Art. 21. -

La adunările publice pot purta arme şi muniţii numai organele de poliţie, de jandarmerie, ale Serviciului de Protecţie şi Pază şi de poliţie militară, însărcinate cu menţinerea ordinii şi liniştii publice, precum şi alţi militari aflaţi în aceste locuri pentru îndeplinirea misiunilor ordonate.

Art. 22. -

Permisele de armă se vizează o dată la 3 ani de către organul competent, în perioada stabilită de către Inspectoratul General al Poliţiei.

Titularii permiselor sunt obligaţi să se prezinte la viză, la data şi locul stabilite, cu armele înscrise în permis şi cu celelalte documente solicitate.

Art. 23. -

Titularul de permis de armă sau al autorizaţiei de comunicare pe baza căreia urmează să-şi cumpere armă este obligat să anunţe organul competent al Ministerului de Interne din raza teritorială în care îşi schimbă domiciliul în termen de 5 zile de la producerea acestei schimbări.

Art. 24. -

Titularul de permis de armă sau al autorizaţiei de comunicare pe baza căreia urmează să cumpere armă este obligat să solicite organului emitent eliberarea unui nou document de armă, în termen de 10 zile de la data când s-a ivit unul dintre următoarele motive:

a) în caz de schimbare a numelui titularului;

b) documentul s-a deteriorat ori a fost distrus;

c) documentul a fost pierdut ori a fost sustras;

d) au fost folosite în întregime spaţiile din permisul de armă destinate vizelor şi menţiunilor.

Art. 25. -

Autorizarea se anulează şi permisul de armă se retrage când titularul:

a) renunţă să mai deţină arma sau armele înscrise în permis;

b) după obţinerea permisului, se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 lit. b) sau c);

c) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni la care pedeapsa închisorii este mai mare de 3 ani;

d) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru infracţiuni la săvârşirea cărora s-a folosit de armă ori pentru săvârşirea oricăreia dintre infracţiunile la regimul armelor de foc şi al muniţiilor;

e) nu mai are calitatea prevăzută la art. 14 lit. a) -d), care a condiţionat eliberarea permisului;

f) se află în situaţia prevăzută la art. 45 alin. 4;

g) pleacă definitiv din ţară;

h) nu se prezintă, fără motive întemeiate, la viza permisului de armă în perioada stabilită de către organele competente ale Ministerului de Interne;

i) a decedat sau a fost declarat dispărut prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;

j) a săvârşit una sau mai multe contravenţii pentru care legea prevede anularea autorizării şi retragerea permisului de armă.

În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. e) şi f) nu se retrage permisul de armă, dacă în el sunt înscrise şi alte arme în afara aceleia pe care titularul nu o mai poate deţine. În asemenea situaţii, precum şi atunci când titularii vând sau donează unele dintre armele pe care le deţin, se anulează din permis numai menţiunile referitoare la aceste arme.

se încarcă...