Back

Parlamentul României

Legea nr. 59/1934 asupra cecului

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01.06.1934

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

TITLUL I

CAPITOLUL I Despre emiterea şi forma cecului
Jurisprudență (3)

Art. 1. Jurisprudență (40)

Cecul cuprinde:
Jurisprudență (8)

1. Denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu.
Jurisprudență (5)

2. Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani.
Jurisprudență (8)

3. Numele celui care trebuie să plătească (tras).
Jurisprudență (4)

4. Arătarea locului unde plata trebuie făcută.

5. Arătarea datei şi a locului emiterii.
Jurisprudență (9)

6. Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul).
Jurisprudență (1)

Art. 2. Jurisprudență (8)

Titlul căruia îi lipseşte una din condiţiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează:

În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată. Dacă mai multe locuri sunt arătate lângă numele trasului, cecul este plătibil la primul loc arătat.

În lipsa acestora, sau a oricăror alte arătări, cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul său stabiliment.

Cecul care nu arăta unde a fost emis se socoteşte semnat la locul arătat lângă numele trăgătorului.

Art. 3.

Cecul nu poate fi tras decât asupra unui bancher. Cu toate acestea cecul tras şi plătibil în străinătate este valabil ca cec chiar dacă trasul nu este bancher.

Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras, disponibil asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec, pe baza unei convenţiuni exprese sau tacite. Titlul emis fără observarea acestor condiţiuni valorează totuşi ca cec.

Art. 4. Jurisprudență (1)

Cecul nu poate fi acceptat. Menţiunea de acceptare trecută pe cec se socoteşte nescrisă.

Orice menţiune de certificare, vedere sau alta echivalentă, scrisă pe titlu şi semnată de tras, are numai efectul confirmării existenţei disponibilului şi împiedică pe trăgător de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.

Art. 5. Jurisprudență (1)

Cecul poate fi stipulat plătibil:

Unei anumite persoane, cu sau fără clauză expresă "la ordin".

Unei anumite persoane cu clauză "nu la ordin", sau o expresiune echivalentă, "La purtător".

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu menţiunea "sau la purtător", ori o altă expresiune echivalentă este socotit cec la purtător.

Cecul fără arătarea beneficiarului este socotit cec la purtător.

Art. 6.

Cecul poate fi la ordinul trăgătorului însuşi.

Cecul poate fi tras pentru contul unui terţiu.

Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuşi, în afară de cazul unui cec tras între deosebite stabilimente ale aceluiaşi trăgător. În acest caz cecul nu poate fi la purtător.

Art. 7.

Orice stipulaţiune de dobândă înscrisă în cec se socoteşte nescrisă.

Art. 8.

Cecul poate fi plătibil la domiciliul unui terţiu fie în localitatea unde trasul are domiciliul său fie într-o altă localitate, cu condiţiunea însă ca terţiul să fie bancher.

Art. 9. Jurisprudență (1)

Dacă într-un cec suma de plată este scrisă în litere şi în cifre, în caz de deosebire suma de plată este cea scrisă în litere.
Jurisprudență (1)

Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire suma de plată este cea mai mică.

Art. 10.

Dacă cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau în numele cărora a fost semnat, obligaţiunile celorlalţi semnatari rămîn totuşi valabile.

Art. 11.

Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă numele şi prenumele sau firma celui care se obligă. Este totuşi valabilă semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin iniţiale.

Art. 12.

Cine pune semnătura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a lucra, e ţinut personal, în temeiul cecului şi, dacă a plătit are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeaşi regulă se aplică reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa.

Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.

Art. 13. Jurisprudență (4)

Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere se socoteşte nescrisă.

Art. 14. Jurisprudență (8)

Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a ţine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea credinţă, sau dacă posesorul a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea cecului.

CAPITOLUL II Despre transmiterea cecului
Jurisprudență (4)

Art. 15. Jurisprudență (1)

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin", este transmisibil prin gir.

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalentă, este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare.

Girul poate fi făcut chiar în folosul trăgătorului sau a oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cecul.

Art. 16.

Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţiune la care este supus se socoteşte nescrisă.

Girul parţial este nul.

Este de asemenea nul girul trasului.

Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb.
Jurisprudență (2)

Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanţe, în afară de cazul când trasul are mai multe stabilimente şi dacă girul este făcut în folosul unui stabiliment, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras.

Art. 17.

Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia (allonge); el trebuie să fie semnat de girant.

Girul este valabil dacă beneficiarul nu este arătat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul pentru a fi valabil trebuie să fie scris, pe dosul cecului sau pe adaos (allonge).

Art. 18.

Girul transmite toate drepturile rezultând din cec.

Dacă girul este în alb, posesorul poate:

1. Să-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele unei alte persoane.

2. Să gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane.

3. Să predea cecul unui terţiu fără să-l gireze şi fără să completeze girul în alb.

Art. 19. Jurisprudență (1)

Girantul, dacă nu există clauză contrarie, răspunde de plată.

El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat.

Art. 20.

Deţinătorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, dacă justifica dreptul sau printr-o serie neîntreruptă de giruri chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se socotesc în această privinţă nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit că a dobândit cecul prin gir în alb.

Art. 21.

Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător, potrivit dispoziţiunilor referitoare la regres; el nu transformă însă titlul într-un cec la ordin.

Art. 22.

Dacă o persoană a pierdut prin orice întâmplare posesiunea unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie că este un cec la purtător, fie că este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifică dreptul său, în modul arătat în art. 20, nu este ţinut să predea cecul, afară numai dacă l-a dobândit cu rea credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea lui.

Art. 23. Jurisprudență (2)

Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cecul a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului.

Art. 24.

Dacă girul cuprinde menţiunea "valoare pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procură", sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorâte din cec, dar nu-l poate gira decât cu titlu de procură.

Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiunile ce ar fi putut opune girantului.

Mandatul cuprins într-un gir "pentru procura", nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia.

Art. 25.

Girul făcut posterior protestului sau unei alte constatări echivalente, sau după expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.

Girul fără dată este socotit, până la dovada contrarie, ca fiind făcut înaintea protestului sau constatării echivalente, sau înaintea expirării termenului la care se referă alineatul precedent.

CAPITOLUL III Despre aval
Jurisprudență (1)

Art. 26. Jurisprudență (2)

Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sau numai pentru parte din sumă. Această garanţie poate fi dată de un terţiu, altul decât trasul sau chiar de un semnatar al cecului.

Art. 27.

Avalul se dă pe cec sau pe adaos. El se exprimă prin cuvintele: "pentru aval", sau orice altă formă echivalentă; el este semnat de avalist.

El este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe faţa cecului, afară numai dacă semnătura este a trăgătorului.

Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări el se socoteşte dat pentru trăgător.

Art. 28. Jurisprudență (1)

Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca şi persoana pentru care a dat avalul.

Obligaţiunea sa este valabilă chiar dacă obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de forma.

Când avalistul plăteşte cecul, el dobândeşte drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat şi împotriva acelora care sunt ţinuţi către acesta din urma, în temeiul cecului.

se încarcă...