Act Internațional

Convenția cu privire la asistența în caz de accident nuclear sau urgență radiologică din 26.09.1986 *)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 14.05.1990

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

*) Traducere

Statele părți la prezenta convenție,

cunoscînd că într-o serie de state se desfășoară activități nucleare,

notînd că s-au luat și se iau măsuri ample pentru asigurarea unui nivel înalt de securitate în activitățile nucleare, în vederea prevenirii accidentelor nucleare și limitării cît mai mult posibil a consecințelor oricărui asemenea accident care ar putea să se producă,

dorind să întărească în continuare cooperarea internațională în dezvoltarea și folosirea energiei nucleare în condiții de siguranță,

convinse de necesitatea instituirii unui cadru internațional care să faciliteze furnizarea promptă de asistență în cazul unui accident nuclear sau al unei urgențe radiologice, în scopul atenuării consecințelor acestora,

notînd utilitatea aranjamentelor bilaterale și multilaterale cu privire la asistența reciprocă în acest domeniu,

luînd notă de activitățile Agenției Internaționale pentru Energia Atomică privind elaborarea de recomandări pentru aranjamentele referitoare la asistența reciprocă de urgență în caz de accident nuclear sau de urgență radiologică,

au convenit după cum urmează:

ARTICOLUL 1 Prevederi generale

1. Statele părți vor coopera între ele și cu Agenția Internațională pentru Energia Atomică (denumită în cele ce urmează agenția) în conformitate cu prevederile prezentei convenții pentru a facilita acordarea de asistență promptă în caz de accident nuclear sau de urgență radiologică pentru a limita cît mai mult posibil consecințele acestora și a proteja viața, bunurile materiale și mediul înconjurător de efectele degajărilor radioactive.

2. Pentru a facilita această cooperare, statele părți pot să încheie înțelegeri bilaterale sau multilaterale sau, unde va fi cazul, o combinație a acestora, cu scopul de a preveni sau limita cît mai mult posibil vătămările și daunele care ar putea fi cauzate de un accident nuclear sau de o urgență radiologică.

3. Statele părți vor solicita agenției, acționînd în cadrul statutului său, să depună toate eforturile, în conformitate cu prevederile prezentei convenții, pentru a promova, a facilita și a sprijini cooperarea dintre statele părți, prevăzută de această convenție.

ARTICOLUL 2 Acordarea asistenței

1. Dacă un stat parte are nevoie de asistență în caz de accident nuclear sau urgență radiologică, indiferent dacă accidentul sau urgența își are originea în limitele teritoriului, controlului sau jurisdicției sale, el poate solicita această asistență, direct sau prin intermediul agenției, de la oricare alt stat parte și de la agenție sau, unde este cazul, de la alte organizații internaționale interguvernamentale (denumite în cele ce urmează organizații internaționale).

2. Un stat parte care solicită asistență va specifica volumul și tipul asistenței necesare și, cînd acest lucru este posibil, va transmite părții care acordă asistența informațiile care îi pot fi necesare acestei părți pentru a stabili măsura în care poate satisface cererea. În cazul în care statul solicitant este în imposibilitate de a specifica volumul și tipul asistenței necesare, statul parte solicitant și partea care acordă asistența, după consultări, vor stabili volumul și tipul asistenței necesare.

3. Fiecare stat parte, căruia i se adresează direct o cerere pentru o astfel de asistență, va decide și va notifica cu promptitudine statului parte solicitant, în mod direct sau prin intermediul agenției, dacă este în măsură să furnizeze asistența cerută, precum și volumul și condițiile asistenței pe care ar putea să o acorde.

4. În limitele capacităților lor, statele părți vor determina și notifica agenția în ce privește experții, echipamentele și materialele pe care pot să le pună la dispoziție pentru acordarea de asistența altor state părți în caz de accident nuclear sau de urgență radiologică, precum și condițiile, în special financiare, în care pot furniza această asistență.

5. Orice stat parte poate solicita asistență în legătură cu tratamentul medical sau evacuarea temporară pe teritoriul altui stat parte a persoanelor afectate de un accident nuclear sau de o urgență radiologică.

6. În conformitate cu statutul său și cu prevederile prezentei convenții, agenția va răspunde la cererea de asistență a unui stat parte care solicită asistență sau a unui stat membru, în caz de accident nuclear sau urgență radiologică, prin:

a) punerea la dispoziție a resurselor corespunzătoare alocate acestui scop;

b) transmiterea promptă a cererii către celelalte state și organizații internaționale care, conform datelor agenției, pot să dispună de resursele necesare;

c) coordonarea la nivel internațional a asistenței care poate fi astfel disponibilă, dacă statul care solicită asistența îi va cere acest lucru.

ARTICOLUL 3 Conducerea și controlul asistenței

În afară de cazul că se convine altfel:

a) statului solicitant, pe teritoriul său, îi va reveni răspunderea, controlul, coordonarea și supervizarea de ansamblu ale asistenței. În cazul cînd asistența implică personal, partea care o acordă va desemna, prin consultare cu statul solicitant, persoana care va răspunde și își va prelua sarcina de supervizare operațională directă asupra personalului și echipamentelor furnizate de ea. Persoana desemnată va exercita această supervizare în cooperare cu autoritățile corespunzătoare ale statului solicitant;

b) statul solicitant va furniza, în limita posibilităților sale, instalații și servicii locale necesare pentru administrarea rațională și eficientă a asistenței. El va asigura, de asemenea, protecția personalului, echipamentelor și materialelor introduse pe teritoriul său de partea care acordă asistența sau în numele ei, într-un astfel de scop;

c) dreptul de proprietate asupra echipamentelor și materialelor furnizate de oricare din părți în cursul perioadei de asistență nu va fi afectat și va fi asigurată returnarea lor;

d) un stat parte, care acordă asistență, ca răspuns la o cerere făcută în virtutea paragrafului 5 al art. 2, va coordona această asistență pe teritoriul său.

ARTICOLUL 4 Autorități competente și puncte de contact

1. Fiecare stat parte va face cunoscut agenției și celorlalte state părți, direct sau prin intermediul agenției, autoritățile sale competente și punctele de contact autorizate să transmită și să primească cereri pentru asistență și să accepte oferte de asistență. Aceste puncte de contact, precum și un punct central din cadrul agenției, vor fi accesibile în permanență.

2. Fiecare stat parte va informa prompt agenția asupra oricăror modificări care vor fi aduse informațiilor la care se face referire în paragraful 1.

3. Agenția va comunica, în mod regulat și operativ, statelor părți, statelor membre și organizațiilor internaționale pertinente, informațiile la care se face referire în paragrafele 1 și 2.

ARTICOLUL 5 Funcțiile agenției

În conformitate cu paragraful 3 al art. 1 și fără a afecta alte prevederi ale prezentei convenții, statele părți vor cere agenției:

a) să colecteze și difuzeze statelor părți și statelor membre informații cu privire la:

i) experții, echipamentele și materialele care ar putea fi puse la dispoziție în caz de accident nuclear sau urgență radiologică;

ii) metodologiile, tehnicile și rezultatele disponibile ale lucrărilor de cercetare, în legătură cu intervențiile în cazul unor accidente nucleare sau urgențe radiologice;

b) să acorde asistență unui stat parte sau stat membru, la cerere, în oricare dintre problemele de mai jos sau oricare alte probleme corespunzătoare:

i) elaborarea planurilor de urgență în caz de accidente nucleare și de urgențe radiologice, precum și a legislației corespunzătoare;

ii) punerea la punct a unor programe adecvate de pregătire a personalului chemat să intervină în caz de accidente nucleare sau urgențe radiologice;

iii) transmiterea cererilor de asistență și a informațiilor relevante în caz de accident nuclear sau urgență radiologică;

iv) punerea la punct de programe, proceduri și norme corespunzătoare pentru supravegherea radioactivității;

v) realizarea de studii cu privire la fezabilitatea de stabilire a unor sisteme adecvate de supraveghere a radioactivității;

c) să pună la dispoziția unui stat parte sau unui stat membru, care solicită asistență în caz de accident nuclear sau urgență radiologică, resursele corespunzătoare alocate pentru efectuarea unei evaluări inițiale a accidentului sau a urgenței;

d) să-și ofere bunele oficii statelor părți și statelor membre în caz de accident nuclear sau urgență radiologică;

e) să stabilească și să mențină legătura cu organizațiile internaționale pertinente, cu scopul de a obține și a schimba informații și date relevante, și să furnizeze o listă a acestor organizații statelor părți, statelor membre și organizațiilor sus-menționate.

ARTICOLUL 6 Confidențialitate și declarații publice

1. Statul solicitant și partea care acordă asistență vor proteja confidențialitatea informațiilor confidențiale la care au acces oricare din ele în legătură cu asistența acordată în caz de accident nuclear sau urgență radiologică. Aceste informații vor fi utilizate exclusiv în scopul asistenței convenite.

2. Partea care acordă asistența va face toate eforturile pentru a se pune de acord cu statul solicitant înainte de a da publicității informații cu privire la asistența acordată în caz de accident nuclear sau urgență radiologică.

ARTICOLUL 7 Rambursarea cheltuielilor

1. Partea care acordă asistență poate oferi gratuit asistență statului solicitant. Cînd examinează acordarea de asistență pe o asemenea bază, partea care acordă asistența va ține seama de:

a) natura accidentului nuclear sau a urgenței radiologice;

b) locul de origine a accidentului nuclear sau a urgenței radiologice;

c) nevoile țărilor în curs de dezvoltare;

d) nevoile specifice ale țărilor care nu dețin instalații nucleare;

e) alți factori relevanți.

2. Cînd asistența se acordă, integral sau parțial, pe bază de rambursare, statul solicitant va rambursa părții care acordă asistență cheltuielile aferente serviciilor efectuate de persoanele sau organizațiile care acționează în numele acesteia, precum și toate cheltuielile legate de asistență în măsura în care aceste cheltuieli nu se achită direct de către statul solicitant. Dacă nu se convine altfel, rambursarea se va efectua fără întîrziere după ce partea care acordă asistența a prezentat cererea sa de rambursare statului solicitant și, în ce privește cheltuielile, altele decît cele locale, poate fi liber transferată.

3. Cu toate cele prevăzute la paragraful 2 de mai sus, partea care acordă asistența poate, în orice moment, să renunțe la rambursare sau să accepte amînarea acesteia, parțial sau integral. La luarea în considerare a unei astfel de renunțări sau amînări, părțile care acordă asistența vor ține seama în mod cuvenit de nevoile țărilor în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 8 Privilegii, imunități și facilități

1. Statul solicitant va acorda personalului părții care acordă asistența și personalului acționînd în numele acesteia, privilegiile, imunitățile și facilitățile necesare pentru a asigura exercitarea funcțiilor lor de asistență.

2. Statul solicitant va acorda următoarele privilegii și imunități personalului părții care acordă asistența sau personalului acționînd în numele acesteia, care a fost în mod cuvenit notificat statului solicitant și a fost acceptat de acesta:

a) imunitate de arestare, detenție și umărire legală, inclusiv jurisdicție penală, civilă și administrativă, ale statului solicitant, pentru acte sau omisiuni în exercitarea funcțiilor sale;

b) scutirea de impozite, vamă sau alte taxe cu excepția celor incluse în mod normal în prețul bunurilor sau plătite pentru serviciile făcute, în legătură cu îndeplinirea funcțiilor lui de asistență.

3. Statul solicitant

a) va acorda părții care oferă asistența scutirea de vamă, impozite sau alte taxe asupra materialelor și bunurilor introduse pe teritoriul statului solicitant de către partea care acordă asistența în scopul acestei asistențe;

b) va acorda imunitatea de confiscare, sechestrare sau rechiziționare pentru aceste materiale și bunuri.

4. Statul solicitant va asigura returnarea acestor materiale și bunuri. La cererea părții care acordă asistența, înainte de returnarea lor, statul solicitant va lua măsuri pentru decontaminarea necesară a echipamentelor recuperabile folosite pentru asistență, în măsuța mijloacelor sale.

5. Statul solicitant va facilita intrarea, șederea și ieșirea de pe teritoriul său național a personalului notificat conform paragrafului 2, precum și pentru echipamentele și bunurile necesare pentru asistență.

6. Nici o dispoziție a acestui articol nu obligă statul solicitant să acorde privilegiile și imunitățile prevăzute de paragrafele precedente propriilor săi cetățeni sau rezidenților săi.

7. Fără a prejudicia privilegiile și intimitățile, toți acei care beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute de prezentul articol, sînt obligați să respecte legile și reglementările statului solicitant. Totodată, ei sînt obligați să nu se amestece în afacerile interne ale statului solicitant.

8. Nici o dispoziție a acestui articol nu va prejudicia drepturile și obligațiile referitoare la privilegiile și imunitățile acordate în virtutea altor acorduri internaționale sau a regulilor de drept internațional cutumiar.

9. La semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la prezenta convenție, un stat poate declara că nu se consideră legat, integral sau parțial, de paragrafele 2 și 3.

10. Un stat parte care a făcut o declarație conform paragrafului 9, poate în orice moment să o retragă prin notificare adresată depozitarului.

ARTICOLUL 9 Tranzitul personalului, echipamentelor și bunurilor

La cererea statului solicitant sau a părții care acordă asistența, fiecare stat parte se va strădui să faciliteze tranzitul pe teritoriul său, de la și către statul solicitant al personalului care a fost notificat în mod cuvenit precum și al echipamentelor și bunurilor folosite pentru asistență.

ARTICOLUL 10 Acțiuni judiciare și reparații

1. Statele părți vor coopera strîns pentru a facilita rezolvarea urmăriților și reparațiilor judiciare angajate în virtutea acestui articol.

2. Dacă nu se convine altfel, pentru orice deces sau vătămare a persoanelor fizice, deteriorări sau pierderi de bunuri, sau daune aduse mediului înconjurător, cauzate pe teritoriul său ori în altă zonă aflată sub jurisdicția sau controlul său, în cursul acordării asistenței solicitate, statul solicitant:

a) nu va angaja nici o urmărire judiciară împotriva părții care acordă asistența, sau împotriva persoanelor fizice sau juridice care acționează în numele acesteia;

b) își va asuma sarcina urmăririlor și acțiunilor judiciare angajate de terți împotriva părții care acordă asistența sau împotriva persoanelor fizice sau juridice acționînd în numele acesteia;

c) va despăgubi partea care acordă asistența sau persoanele fizice sau juridice acționînd în numele acesteia cu privire la urmăririle și acțiunile menționate la alin. b);

d) va vărsa o reparație părții care acordă asistența sau persoanelor fizice sau juridice acționînd în numele acesteia în caz de:

i) deces sau vătămări ale personalului părții care acordă asistența sau ale persoanelor fizice acționînd în numele acesteia;

ii) pierdere sau deteriorare a echipamentelor sau a materialelor neconsumabile folosite pentru asistență;

cu excepția cazurilor de acțiune premeditată din partea celor care au cauzat decesul, vătămarea, pierderea sau dauna.

3. Acest articol nu va împiedica vărsarea de reparații sau indemnizații prevăzute de alte acorduri internaționale sau legile naționale ale oricărui stat, aplicabile.

4. Nici o dispoziție a acestui articol nu obligă statul solicitant să aplice paragraful 2, integral sau parțial, propriilor săi cetățeni sau rezidenților săi.

5. La semnarea, ratificarea, acceptarea sau aprobarea acestei convenții, sau aderarea la aceasta, un stat poate să declare:

a) că nu se consideră legat, integral sau parțial, de paragraful 2;

b) că nu va aplica paragraful 2, integral sau parțial, în caz de neglijență gravă din partea persoanelor care au cauzat decesul, vătămarea, pierderea sau dauna.

6. Un stat parte care a făcut o declarație conform paragrafului 5 poate să și-o retragă în orice moment prin notificare adresată depozitarului.

ARTICOLUL 11 Încetarea asistenței

După consultările cuvenite și prin notificare scrisă, statul solicitant sau partea care acordă asistența poate cere, în orice moment, încetarea asistenței primite sau furnizate în baza acestei convenții. Această cerere, odată făcută, părțile implicate se vor consulta pentru a lua măsuri în vederea încetării cuvenite a asistenței.

ARTICOLUL 12 Relații cu alte acorduri internaționale

Această convenție nu va afecta drepturile și obligațiile reciproce ale statelor părți în virtutea acordurilor internaționale existente cu privire la problemele prevăzute de prezenta convenție sau în virtutea unor viitoare acorduri internaționale încheiate în conformitate cu obiectul și scopul prezentei convenții.

ARTICOLUL 13 Rezolvarea litigiilor

1. În cazul unui litigiu între statele părți sau între un stat parte și agenție, cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei convenții, părțile în litigiu se vor consulta în vederea rezolvării litigiului prin negocieri sau prin orice alt mijloc pașnic de rezolvare a litigiilor acceptabil pentru acestea.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...