Back

Consiliul de Stat

Decretul nr. 257/1982 privind regimul vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara fondului forestier si functionarea instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea

În vigoare de la 09.08.1982

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

In scopul protejarii cailor de comunicatie, cursurilor de apa, lacurilor de acumulare si terenurilor agricole, valorificarii judicioase a materialului lemnos rezultat din vegetatia forestiera de pe terenurile situate in afara fondului forestier, precum si pentru reglementarea unitara a functionarii instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea,

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

CAPITOLUL 1 Dispozitii generale

Art. 1. -

Constituie vegetatie forestiera de pe terenurile situate in afara fondului forestier urmatoarele categorii de plantatii si zone de arbori:

a) plantatiile forestiere pentru protectia terenurilor agricole;

b) zonele cu arbori afectate protectiei pasunilor si delimitate ca atare;

c) plantatiile forestiere si zonele cu arbori destinate protectiei lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare, precum si cele situate de-a lungul cursurilor de apa;

d) plantatiile forestiere de pe terenurile degradate;

e) zonele de arbori, plantatiile si perdelele forestiere de protectie situate de-a lungul cailor de comunicatie;

f) arborii izolati sau pilcurile de arbori de pe terenurile agricole.

Art. 2. -

Unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste, celelalte organizatii obstesti, persoanele juridice altele decit unitatile socialiste si persoanele fizice care au in administrare, in folosinta sau in proprietate terenuri cu vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier sint obligate sa asigure ocrotirea acesteia, in scopul protejarii cailor de comunicatie, cursurilor de apa si terenurilor agricole, precum si a mediului inconjurator.

Art. 3. -

Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii organizeaza evidenta vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara fondului forestier si a materialului lemnos obtinut, acorda asistenta tehnica de specialitate detinatorilor acestor terenuri, supravegheaza si controleaza aplicarea normelor tehnice silvice privind executarea si intretinerea plantatiilor, precum si de protectie a acesteia.

Art. 4. -

Plantarea vegetatiei forestiere pe terenurile situate in afara fondului forestier, protectia si ingrijirea acesteia, precum si punerea in functiune a instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea, se fac potrivit prevederilor prezentului decret.

CAPITOLUL 2 Plantarea vegetatiei forestiere pe terenurile situate
in afara fondului forestier

Art. 5. -

Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, Consiliul National al Apelor si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti vor lua masuri pentru plantarea arborilor sau a pomilor fructiferi de-a lungul cailor de comunicatie, in zonele de aparare a riurilor si digurilor, de-a lungul unor tronsoane ce necesita consolidari de maluri la unele canale navigabile si cursuri de apa, precum si pe unele formatiuni torentiale situate in bazinele de receptie ale lacurilor de acumulare.

Plantatiile prevazute la alin. 1 se amplaseaza si se executa potrivit standardelor de stat si normelor tehnice in vigoare.

In toate cazurile in care plantatiile se realizeaza pe terenurile agricole, ocuparea acestor terenuri se face potrivit prevederilor Legii fondului funciar.

Terenurile ocupate de perdele forestiere de protectie contra inzapezirii si terenurile cu plantatii pentru consolidarea taluzurilor cailor de comunicatie, precum si suprafetele de teren situate in perimetrul unitatilor feroviare si de drumuri, sint in administrarea directa a acestor unitati.

Art. 6. -

Ministerele si celelalte organe centrale, precum si comitetele executive ale consiliilor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, care executa lucrari noi de cai de comunicatie, diguri, acumulari hidrotehnice, lucrari de combatere a eroziunii solului si corectare a torentilor, de sistematizare si organizare a teritoriului agricol sau alte lucrari de aceeasi natura, sint obligate sa prevada in proiectele respective si plantatiile de arbori sau pomi fructiferi necesare.

Pentru amplasarea plantatiilor pe terenurile situate in afara fondului forestier din zonele de aparare ale riurilor si digurilor, de-a lungul unor tronsoane ce necesita consolidari de maluri la unele canale navigabile si cursuri de apa, precum si pe unele formatiuni torentiale din bazinele de receptie ale lacurilor de acumulare, se va obtine, potrivit legii, acordul organelor agricole si al celor de gospodarire a apelor competente.

Art. 7. -

Alegerea speciilor de arbori sau pomi fructiferi ce se vor planta se face de catre detinatorii terenurilor, cu avizul ocolului silvic si al consiliului unic agroindustrial de stat si cooperatist in raza carora urmeaza sa se infiinteze plantatia, tinind seama de cerintele ecologice si de factorii naturali din zonele fitogeografice in care se efectueaza plantatiile, de prevederile standardelor de stat si normele tehnice in vigoare. La alegerea speciilor de arbori sau pomi fructiferi pentru plantat de-a lungul drumurilor publice si cursurilor de apa se va acorda prioritate extinderii in cultura a duzilor, nucilor, teilor, salcimilor, ciresilor si visinilor.

Art. 8. -

Plantatiile situate de-a lungul drumurilor nationale, autostrazilor si cailor ferate, indiferent de speciile folosite, se executa, se intretin si se administreaza de unitatile din subordinea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Plantatiile situate de-a lungul drumurilor judetene si comunale, pe anumite tronsoane ale cursurilor de apa si canalelor navigabile, cele din zonele de aparare a riurilor si digurilor si de pe formatiunile torentiale din bazinele de receptie ale lacurilor de acumulare se executa, se intretin si se administreaza de catre detinatorii terenurilor pe care sint amplasate aceste plantatii.

Plantatiile forestiere situate de-a lungul cailor de comunicatie si cursurilor de apa, precum si alte plantatii de pe terenurile situate in afara fondului forestier, executate de catre ocoalele silvice pina la data intrarii in vigoare a prezentului decret, vor fi transmise, in conditiile prevazute de lege, in administrare directa, in folosinta sau in proprietatea detinatorilor terenurilor, dupa caz.

Art. 9. -

Materialul saditor necesar pentru executarea si completarea plantatiilor prevazute la art. 8 alin. 1 se produce in pepinierele unitatilor din subordinea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.

Unitatile silvice si agricole vor asigura materialul saditor pentru plantatiile prevazute la art. 8 alin. 2 si cele care se executa in perimetrele construibile ale localitatilor, la cererea celor care executa plantatiile.

Art. 10. -

Plantatiile ce se realizeaza in conditiile prezentului decret se stabilesc prin planurile nationale unice de dezvoltare economico-sociala, cincinale si anuale, pe baza propunerilor organelor prevazute la art. 5.

Traseele, zonele, terenurile prevazute a se planta cu specii forestiere se stabilesc de catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, impreuna cu unitatile care au sarcini potrivit planului national unic de dezvoltare economico-sociala, cu avizul inspectoratelor silvice judetene si al municipiului Bucuresti.

Unitatile din subordinea ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale prevazute la art. 5 vor comunica, semestrial, birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare in raza carora isi desfasoara activitatea, modul de indeplinire a sarcinilor ce le revin privind executarea, completarea si intretinerea vegetatiei forestiere si a pomilor fructiferi.

Art. 11. -

Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, in colaborare cu organizatiile Uniunii Tineretului Comunist si cu alte organizatii obstesti, vor lua masuri pentru asigurarea participarii populatiei, in special a tineretului, la actiunea de executare a acestor plantatii.

CAPITOLUL 3 Paza, prevenirea incendiilor si protectia vegetatiei forestiere
de pe terenurile situate in afara fondului forestier

Art. 12. -

Paza, prevenirea incendiilor si protectia vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara fondului forestier se asigura, in conditiile prevazute de lege, de persoanele juridice si persoanele fizice care au in administrare, in folosinta sau in proprietate terenuri cu astfel de vegetatie.

Inginerii si tehnicienii cu atributii de control din cadrul ocoalelor silvice vor controla periodic si cel putin o data pe an aplicarea si respectarea legislatiei silvice cu privire la paza si protectia vegetatiei forestiere de pe terenurile situate in afara fondului forestier, aflate in administrarea sau proprietatea persoanelor juridice.

Art. 13. -

Detinatorii de terenuri cu vegetatie forestiera situata in afara fondului forestier au obligatia sa semnaleze imediat ocolului silvic si birourilor sau comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz, in raza caruia este situata vegetatia, aparitia bolilor si daunatorilor si sa execute, cu mijloace proprii, lucrarile de combatere necesare, stabilite de organele silvice. La cererea detinatorilor de terenuri cu vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier, unitatile silvice si centrele de protectie a plantelor vor pune la dispozitia acestora, contra cost, materialele si aparatura de combatere si vor acorda asistenta tehnica necesara.

Art. 14. -

Persoanele juridice sau persoanele fizice prevazute la art. 2, care au in administrare, in folosinta sau in proprietate terenuri cu vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier, sint obligate sa asigure curatirea vegetatiei de arbori cazuti, uscati, atacati de insecte, pentru ca aceasta sa fie mentinuta intr-o stare de igiena corespunzatoare, iar materialul lemnos rezultat sa fie introdus in circuitul economic.

Art. 15. -

Recoltarea materialului lemnos din vegetatia forestiera de pe terenurile situate in afara fondului forestier este permisa numai la virstele sau diametrele minime prevazute in anexa nr. 1, cu aprobarea prealabila a ocolului silvic pe raza caruia se afla vegetatia si dupa marcarea arborilor.

In cazuri exceptionale, arborii care prezinta pericol iminent pentru siguranta circulatiei ori pentru constructiile si instalatiile aferente cailor de comunicatie, precum si cei care impiedica scurgerea apelor mari, pot fi inlaturati de unitatile din subordinea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor si Consiliului National al Apelor, precum si cele din subordinea consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, fara aprobarea prealabila a organelor silvice, cu obligatia ca aceste unitati sa comunice, in termen de 48 de ore, ocolului silvic pe raza caruia s-a efectuat aceasta operatie, locul si numarul arborilor recoltati.

Art. 16. -

Se interzice defrisarea vegetatiei forestiere, inclusiv a celei de pe pasuni si finete, situata pe terenuri cu inclinare de peste 30 grade, precum si a celui cu rol de protectie a lacurilor de acumulare si a malurilor.

In aceasta vegetatie se vor executa numai lucrari de curatire a arborilor cazuti, uscati sau atacati de insecte, precum si lucrari de rarire a vegetatiei, care sa asigure mentinerea terenurilor in categoria de folosinta initiala.

Art. 17. -

Pentru intretinerea si repararea cailor de comunicatie, lucrarilor de imbunatatiri funciare, hidrotehnice si energetice, precum si alte asemenea lucrari, se pot efectua recoltari de arbori sub virstele sau diametrele minime prevazute la art. 15 numai cu aprobarea prealabila a inspectoratului silvic judetean pe raza caruia se afla vegetatia forestiera de pe terenurile situate in afara fondului forestier si dupa marcarea arborilor de catre ocoalele silvice.

Art. 18. -

In vegetatia forestiera situata in perimetrele construibile ale localitatilor, in parcuri si in incintele unitatilor socialiste se pot recolta arbori, potrivit legii, pe baza aprobarii comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare municipale, orasenesti sau comunale, dupa caz, pe raza caruia se afla vegetatia forestiera.

Art. 19. -

Recoltarea arborilor din vegetatia forestiera de pe terenurile situate in afara fondului forestier se face de catre persoanele juridice sau persoanele fizice care au in administrare, in folosinta ori in proprietate astfel de terenuri, cu exceptia celor din vegetatia forestiera plantata de ocoalele silvice de-a lungul drumurilor nationale, judetene sau comunale, care se recolteaza de unitatile forestiere de exploatare si transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, potrivit planului national unic de dezvoltare economico-sociala.

Art. 20. -

Unitatile din subordinea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor vor livra unitatilor forestiere de exploatare si transport, din subordinea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, arborii pe picior care indeplinesc conditiile dimensionale si de calitate prevazute in standardele de stat pentru a fi transformati in cherestea, in vederea valorificarii in productia industriala.

Art. 21. -

Persoanele juridice sau persoanele fizice care au in administrare, in folosinta sau in proprietate terenuri cu vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier pot folosi, pentru satisfacerea nevoilor proprii, materialul lemnos rezultat din aceasta vegetatie, cu exceptia materialului lemnos care se recolteaza de unitatile forestiere de exploatare si transport in conditiile art. 19 si 20, lemnului de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin si paltin, care indeplineste conditiile dimensionale si de calitate prevazute in standardele de stat pentru a fi transformat in furnire estetice.

Persoanele juridice sau persoanele fizice care detin material lemnos ce indeplineste conditiile dimensionale si de calitate prevazute in standardele de stat pentru a fi transformat in furnire estetice, din speciile de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin si paltin, sint obligate sa-l predea unitatilor forestiere de exploatare si transport, primind in schimb lemn de lucru sau cherestea de rasinoase ori foioase sau, la cerere, lemn de foc, potrivit conditiilor si normelor de schimb stabilite de Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii.

Art. 22. -

Materialul lemnos care ramine la dispozitia detinatorilor de terenuri cu vegetatie forestiera situate in afara fondului forestier si care indeplineste conditiile dimensionale si de calitate pentru a fi transformat in cherestea poate fi vindut, la preturi legale, numai unitatilor forestiere de exploatare si transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii sau altor unitati socialiste.

Lemnul de foc si lemnul pentru constructii rurale, rezultat din taierile efectuate potrivit prevederilor prezentului decret, poate fi vindut unitatilor agricole cooperatiste si populatiei din localitatile rurale si localitatile urbane stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, cu acordul biroului sau comitetului executiv al consiliului popular al localitatii in raza caruia se afla vegetatia forestiera, la preturi legale.

CAPITOLUL 4 Functionarea instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea

Art. 23. -

Prelucrarea lemnului rotund in cherestea se face numai la instalatiile apartinind unitatilor specializate din subordinea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, precum si la instalatiile apartinind altor unitati socialiste pentru care s-au obtinut autorizatii de functionare prevazute in prezentul decret.

Art. 24. -

Autorizatiile de functionare a instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea apartinind unitatilor din subordinea altor ministere decit Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii se acorda, la cerere, de catre acest minister, pe durata limitata, in functie de volumul si durata lucrarilor de executat si numai pentru nevoi proprii.

Art. 25. -

In unitatile agricole cooperatiste pot functiona instalatii de prelucrat lemn rotund in cherestea pe baza autorizatiei eliberate pentru 2 ani de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Autorizatia se elibereaza la propunerea directiei generale judetene pentru agricultura si industria alimentara, cu avizul intreprinderii forestiere de exploatare si transport pe raza careia urmeaza sa functioneze instalatia.

De asemenea, consiliile populare ale comunelor din zonele necooperativizate pot detine instalatii de prelucrat lemn rotund in cherestea pe baza autorizatiei eliberate de Ministerul Economiei si Materialelor de Constructii, la cererea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene in subordinea carora se afla si cu avizul intreprinderii forestiere de exploatare si transport pe raza careia urmeaza sa functioneze instalatia.

Art. 26. -

Unitatile specializate din subordinea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, unitatile agricole cooperatiste si consiliile populare ale comunelor din zonele necooperativizate, autorizate in conditiile art. 25, pot prelucra lemn rotund in cherestea atit pentru nevoile proprii, cit si pentru alte unitati socialiste, persoane fizice sau persoane juridice, ca activitate de prestare de servicii, cu exceptia lemnului de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin si paltin, care indeplineste conditiile dimensionale si de calitate pentru a fi transformat in furnire estetice.

Art. 27. -

Prelucrarea lemnului rotund in cherestea, ca prestare de servicii, se face cu plata tarifelor legale pentru unitatile socialiste de stat sau organizatiile cooperatiste.

Pentru persoanele fizice sau persoanele juridice altele decit unitatile socialiste, prelucrarea lemnului de stejar si rasinoase in cherestea, ca prestare de servicii, se face cu plata in natura, ce reprezinta 25% din cantitatea de lemn primita spre prelucrare, iar a lemnului din alte specii de foioase, cu plata tarifelor legale.

Lemnul de stejar si de rasinoase, retinut ca plata in natura de unitatile agricole cooperatiste, se va folosi, potrivit destinatiei date de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, in special pentru activitatea de industrie mica in aceste unitati, iar cel retinut ca plata in natura de consiliile populare ale comunelor necooperativizate, potrivit alineatului precedent, va fi predat, la preturi legale, unitatilor forestiere de exploatare si transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii.

Prelucrarea lemnului rotund in cherestea pentru persoanele fizice sau persoanele juridice altele decit unitatile socialiste se face numai pentru nevoi proprii, in limita cantitatilor aprobate de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, orasenesti sau comunale, dupa caz.

Art. 28. -

Unitatile prevazute la art. 23 si 25 sint obligate sa tina la zi evidenta cantitatilor de lemn primite spre prelucrare, ca prestare de servicii, cu specificarea actelor legale de provenienta si a cantitatilor de lemn retinute ca plata in natura, precum si a sumelor incasate pentru prestarea de servicii.

Art. 29. -

Directiile generale judetene pentru agricultura si industria alimentara si a municipiului Bucuresti pot aproba ca unitatile agricole cooperatiste sa vinda, la preturi legale, cantitatile de cherestea ce depasesc nevoile proprii altor unitati agricole cooperatiste.

Art. 30. -

Se interzice persoanelor fizice schimbul de cherestea cu alte produse.

Persoanele fizice pot vinde, la preturi legale, cantitatile de cherestea ce depasesc nevoile proprii numai unitatilor forestiere de exploatare si transport din subordinea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii.

CAPITOLUL 5 Raspunderi si sanctiuni

Art. 31. -

Incalcarea dispozitiilor prezentului decret atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala a celor vinovati.

Art. 32. -

Constituie contraventii la prevederile prezentului decret urmatoarele fapte, daca nu au fost savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni si se sanctioneaza cu amenda:

I. De la 3.000 lei la 6.000 lei:

a) functionarea fara autorizatie a instalatiilor de prelucrat lemn rotund in cherestea;

b) folosirea la prelucrarea lemnului rotund in cherestea a ferastraielor circulare sau ferastraielor panglica ori a altor utilaje destinate sau autorizate pentru lucrari de timplarie;

c) folosirea de joagare actionate manual sau cu animale la prelucrarea lemnului in cherestea.

II. De la 2.000 lei la 5.000 lei:

a) defrisarea vegetatiei forestiere, inclusiv a celei de pe pasuni si finete, situata pe terenuri cu inclinare de peste 30 grade, precum si a celei cu rol de protectie a lacurilor de acumulare si a malurilor;

b) primirea lemnului rotund spre prelucrare sau prelucrarea acestuia in cherestea fara acte de provenienta legala;

c) prelucrarea in cherestea a lemnului de nuc, stejar, gorun, fag, cires, ulm, frasin si paltin, care indeplineste conditiile dimensionale si de calitate pentru a fi transformat in furnire estetice;

d) vinzarea materialului lemnos apt pentru a fi prelucrat in cherestea, rezultat din taieri efectuate in vegetatia forestiera in alte conditii decit cele prevazute de art. 22;

e) schimbul de cherestea cu alte produse intre persoanele fizice, precum si vinzarea de cherestea in alte conditii decit cele prevazute la art. 30 alin. 2.

III. De la 1.000 lei la 1.500 lei:

a) recoltarea arborilor din vegetatia forestiera de pe terenurile situate in afara fondului forestier in alte conditii decit cele prevazute la art. 15, 17 si 19, precum si depozitarea de substante chimice, piatra, moloz, gunoaie, cadavre de animale sau reziduuri, pe aceste terenuri, in conditii ce pot dauna vegetatiei forestiere;

b) prelucrarea lemnului de rasinoase sau de stejar in cherestea pentru persoanele fizice sau persoanele juridice altele decit unitatile socialiste, ca prestare de servicii, fara plata in natura;

c) nepredarea cantitatilor de lemn retinute ca plata in natura catre unitatile forestiere de exploatare si transport;

d) netinerea la zi a evidentelor prevazute la art. 28.

Sanctiunile pot fi aplicate si persoanelor juridice.

se încarcă...