Back

Marea Adunare Naţională - MAN

Decretul nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase

În vigoare de la 17.06.1960

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - Jurisprudență (1)

Deţinerea cu orice titlu, a mijloacelor de plată străine şi a metalelor preţioase, precum şi operaţiile de orice fel cu acestea şi cu pietrele preţioase constituie monopol valutar de stat şi sînt interzise, cu excepţiile expres prevăzute prin lege.
Jurisprudență (1)

Politica valutară se exercită de Ministerul Finanţelor, în colaborare cu Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior, potrivit normelor legale în vigoare.

Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior, după caz şi potrivit atribuţiilor lor statutare, au dreptul exclusiv de a efectua cumpărări şi vînzări de mijloace de plată străine, de metale preţioase şi de pietre preţioase, precum şi de a face decontările cu străinătatea.

Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior vor putea autoriza şi alte organizaţii socialiste să efectueze, potrivit normelor legale în vigoare, operaţii de schimb valutar, operaţii cu metale preţioase şi pietre preţioase, precum şi încasări în valută pentru prestări de servicii, vînzări de mărfuri şi altele.

Cursul oficial al valutelor se stabileşte de către Banca Naţională a Republicii Socialiste România, potrivit normelor legale în vigoare.

Introducerea în ţară şi scoaterea din ţară de monedă românească sînt interzise, în afară de cazurile prevăzute prin legi speciale.

Art. 2. -

Prin mijloace de plată străine, în sensul prezentului decret, se înţeleg:

a) biletele de bancă şi monedele de orice fel, emise în străinătate, cu putere circulatorie, precum şi cele fără putere circulatorie, care pot fi preschimbate în bilete de bancă sau monede cu putere circulatorie;

b) înscrisurile, ca: ordinele sau dispoziţiile de plată, mandatele, acreditivele, scrisorile de credit, cecurile, biletele la ordin, cambiile, orice efecte de comerţ, precum şi orice alte înscrisuri cuprinzînd obligaţii de plată, exprimate în monedă străină, dacă emitentul are domiciliul în străinătate sau dacă locul plăţii este în ţară străină;

c) disponibilităţile în monedă străină, aflate în conturi sau sub orice altă formă, în străinătate.

Art. 3. -

Se asimilează mijloacelor de plată străine:

a) de orice drepturi sau obligaţii patrimoniale, indiferent de felul sau forma în care sînt exprimate, ce pot fi realizate sau lichidate în străinătate sau referitoare la bunuri aflate în străinătate, dacă aceste drepturi sau obligaţii aparţin unor persoane cu domiciliul în ţară sau aflate temporar în ţară de mai mult de un an;

b) hîrtiile de valoare emise de statul român sau de orice persoană juridică română a căror valoare este exprimată în lei şi plătibile în ţară, dacă aceste hîrtii sînt destinate a fi scoase din ţară sau introduse în ţară;

c) sumele de bani, indiferent în ce monedă, cuvenite în ţară persoanelor domiciliate în străinătate sau aflate temporar în ţară, pînă la un an, ori persoanelor arătate în cap. V.

Termenul prevăzut la lit. a şi c poate fi prelungit de Ministerul Finanţelor.

Art. 4. -

Prin metale preţioase, în sensul prezentului decret, se înţeleg:

a) aurul, platina şi metalele din grupa platinei - paladium, osmium, iridium, rhodium, ruthenium - în orice stare s-ar afla: pură, aliaje, nativă, în minereuri, nisipuri, concentrate, săruri, soluţii şi alte asemenea şi în orice formă s-ar găsi, ca: lingouri, bare, sîrmă, plăci, foiţă, deşeuri, aur dentar, obiecte de laborator, obiecte de uz casnic, de artă, de cult, bijuterii, ceasornice cu capac şi carcasă din aur sau platină, orice alte obiecte de uz personal, aparate, dispozitive, utilaje, părţi sau resturi din acestea şi alte asemenea, indiferent de conţinutul lor în metal preţios fin, precum şi monedele şi medaliile de aur dacă nu se încadrează în prevederile art. 2 lit. a;
Jurisprudență (1)

b) argintul în bare, lingouri sau în orice altă formă s-ar găsi în fazele procesului său de producţie, precum şi aparatele, dispozitivele şi utilajele din argint.

Nu se consideră ca fiind obiecte confecţionate din metale preţioase - făcînd excepţie de la dispoziţiile alin. 1 lit. a - bijuteriile, obiectele de artă, de cult, de uz casnic sau personal, cînd:

a) titlul aliajului cu aur, din care sînt confecţionate, este sub 375%. pentru aur, sau

b) au părţi de aliaj din aur, cu titlurile legale, în proporţie mai mică de 25% din greutatea totală a obiectelor.

Art. 5. -

Prin pietre preţioase, în sensul prezentului decret, se înţeleg: diamantele, briliantele, rubinele, safirele, smaraldele şi perlele naturale.

Art. 6. - Jurisprudență (2)

Este îngăduit oricărei persoane să deţină:

a) bijuterii sau obiecte de artă, de cult, de uz casnic sau personal, ori lucrări vechi dentare, confecţionate din aur sau platină, ori cu adaos de aur sau platină;

b) salbe confecţionate din ducaţi (galbeni) mari austrieci şi ducaţi (galbeni) mici austrieci şi ungureşti, precum şi ducaţii (galbenii) găuriţi, cu toartă sau în ramă, desprinşi din salbă ori montaţi în cercei, toate acestea numai dacă sînt destinate a servi ca podoabă;

c) mahmudele şi icuşari;

d) bijuterii confecţionate din monede de aur bătute pînă în anul 1800 inclusiv.

Obiectele arătate în prezentul articol nu sînt supuse obligaţiei de predare către Banca Naţională a Republicii Socialiste România sau unităţilor de stat anume autorizate, prevăzute în art. 9 lit. b.

Transmiterea sau dobîndirea bijuteriilor şi a celorlalte obiecte arătate în alin. 1 lit. a - d inclusiv, precum şi cea privind pietrele preţioase, efectuate de persoane fizice, dacă dobîndirea nu s-a făcut în scop de revînzare, este îngăduită, fără nici o autorizare.

Art. 7. -

Persoanele fizice şi juridice particulare pot deţine, cu autorizarea Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, aparate, dispozitive şi utilaje, inclusiv obiecte de laborator din metale preţioase, necesare activităţii lor, sau dacă acestea servesc unor scopuri ştiinţifice.

De asemenea, pot fi deţinute colecţiile numismatice, recunoscute ca atare de către Banca Naţională a Republicii Socialiste România care are, în mod exclusiv, calitatea de a elibera autorizaţiile nominale de păstrare.

În lipsa autorizării, obiectele prevăzute în prezentul articol trebuie predate Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau unităţilor de stat anume autorizate, în termen de 60 zile de la dobîndire sau de îndată în caz de retragere a autorizării.

Art. 8. -

Organizaţiile de cult pot deţine obiecte de cult din metale preţioase în orice cantitate şi sînt obligate să ţină evidenţa acestora. Orice asemenea obiect trebuie înregistrat într-un registru special de evidenţă, imediat după dobîndire.

Pentru obiectele de cult din metale preţioase aflate în patrimoniul organizaţiilor de cult la data intrării în vigoare a prezentului decret, înregistrarea se va face în termen de 60 zile de la această dată.

Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în alin. 1 şi 2 se asimilează cu încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 9.

CAPITOLUL II Obligaţiile şi drepturile celor care dobîndesc sau
deţin mijloace de plată străine şi metale preţioase

Art. 9. -

Cei care dobîndesc în condiţiile legii mijloace de plată străine sau metale preţioase, ori care produc asemenea metale, au următoarele obligaţii:

a) să predea Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 30 zile, mijloacele de plată străine enumerate în art. 2 lit. a agreate de acestea; mijloacele de plată străine neagreate se vor depune spre valorificare, potrivit instrucţiunilor de aplicare a prezentului decret;

b) să predea Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau unităţilor de stat anume autorizate, în termen de 60 zile, metalele preţioase care nu provin din producţie şi imediat pe acelea care provin din producţie;

c) să cedeze Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, disponibilităţile arătate în art. 2 lit. c, precum şi sumele constituind venituri din bunuri imobiliare aflate în străinătate sau contravaloarea drepturilor valorificate privind asemenea bunuri, dînd şi dispoziţii corespunzătoare debitorilor respectivi;

d) să declare şi totodată să dea mandat de încasare sau valorificare Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, pentru mijloacele de plată străine art. 2 lit. b;

e) să declare Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior, în termen de 60 zile, orice alte mijloace de plată străine reprezentînd active, la care se referă art. 3 lit. a.

Art. 10. -

Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili categoriile de dobînditori de valută care sînt exceptaţi de la obligaţia de predare sau cedare prevăzută la art. 9, precum şi condiţiile în care aceştia au dreptul să utilizeze, în ţară sau în străinătate, valuta rămasă la dispoziţia lor.

În ţară, valuta rămasă la dispoziţia dobînditorilor exceptaţi de la obligaţia de predare sau cedare va putea fi utilizată pentru construirea sau cumpărarea de locuinţe, cumpărarea de mărfuri ori plata unor servicii, care au preţuri sau tarife stabilite în valută.

Art. 11. -

Prin derogare de la dispoziţiile art. 9, întreprinderile de stat pentru comerţul exterior şi celelalte organizaţii socialiste care realizează devize din operaţii cu străinătatea sînt obligate să le cedeze Băncii Române de Comerţ Exterior, imediat după realizare.

Organizaţiile socialiste nu sînt supuse obligaţiilor arătate în art. 9 pentru metalele preţioase ce le-au fost repartizate prin dispoziţii speciale.

Regimul cantităţilor de metale preţioase nefolosite şi al deşeurilor, regimul aparatelor, dispozitivelor şi utilajelor din metale preţioase aflate în orice stare la organizaţiile socialiste sau care vor intra în folosinţa lor, precum şi al colecţiilor numismatice, se reglementează prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret.

Art. 12. -

Toate termenele stabilite în art. 9 curg de la data dobîndirii mijloacelor de plată străine şi a metalelor preţioase.

Prin data dobîndirii, în ce priveşte mijloacele de plată la care se referă art. 3 lit. a, se înţelege, în sensul prezentului decret, data la care titularul din ţară a luat cunoştinţă de dreptul său printr-o comunicare oficială, dintr-un act oficial sau din orice alt act emanat de la o instituţie autorizată.

Art. 13. - Jurisprudență (1)

Mijloacele de plată străine, precum şi metalele preţioase, predate ori cedate, vor fi plătite la cursurile în vigoare cu prima stabilită prin hotărîre a Consiliului de Miniştri pentru valutele străine, respectiv la preţurile în vigoare pentru metalele preţioase.

Sumele nete realizate din valorificarea mijloacelor de plată străine, potrivit art. 9 lit. c şi d, vor fi decontate în lei beneficiarilor, îndată ce Banca Naţională a Republicii Socialiste România sau Banca Română de Comerţ Exterior va putea dispune liber de ele.

CAPITOLUL III Operaţiile cu mijloace de plată străine,
metale preţioase şi pietre preţioase

Art. 14. -

Prin operaţii cu mijloace de plată străine, cu metale preţioase sau pietre preţioase se înţeleg orice acte sau fapte care dau naştere, modifică sau sting drepturi sau obligaţii referitoare la mijloacele de plată străine, la cele asimilate lor, precum şi la metalele preţioase sau pietrele preţioase.

Se asimilează acestor operaţii:

a) introducerea în ţară sau scoaterea din ţară de înscrisuri reprezentînd mijloace de plată străine;

b) scoaterea din ţară de metale preţioase sau pietre preţioase;

c) producţia, prin orice metodă, şi extragerea de metale preţioase, inclusiv afinarea, precum şi orice tratament al minereurilor şi nisipurilor, în scopul obţinerii metalelor preţioase;

d) prelucrarea sau folosirea în industrie a metalelor preţioase, precum şi transformarea, repararea şi orice alte lucrări cu metale preţioase sau pietre preţioase;

e) mijlocirea cumpărării sau a vînzării de mijloace de plată străine, metale preţioase sau pietre preţioase;

f) transportul fizic, precum şi încredinţarea sau primirea în vederea transportului fizic, al mijloacelor de plată străine arătate în art. 2 lit. a şi b, precum şi al metalelor preţioase, supuse obligaţiei de predare.

Art. 15. -

Operaţiile cu metale preţioase, obiecte şi bijuterii din metale preţioase, inclusiv cele confecţionate din argint, sau operaţiile cu pietre preţioase, ca acte de comerţ sau ca îndeletnicire meşteşugărească ori industrială, nu sînt îngăduite decît în sectorul socialist.

Repartizarea aurului dentar către policlinici, laboratoare şi populaţie, precum şi evidenţa şi modul de autorizare a prelucrării aurului dentar, se stabilesc prin instrucţiunile de aplicare a prezentului decret.

Art. 16. -

Orice operaţii cu mijloace de plată străine, cu metale preţioase sau pietre preţioase se pot efectua numai cu autorizarea Ministerului Finanţelor.

Banca Naţională a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior efectuează direct, după caz şi potrivit atribuţiilor lor statutare, fără, autorizarea prevăzută la alin. 1:

a) plăţile în străinătate ale statului, întreprinderilor de stat pentru comerţul exterior şi ale celorlalte organizaţii socialiste care fac operaţii cu străinătatea, în cadrul prevederilor actelor normative referitoare la asemenea plăţi;

b) operaţiile autorizate prin Statutul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Statutul Băncii Române de Comerţ Exterior.

Art. 17. -

Următoarele operaţii cu caracter tehnic bancar sînt supuse autorizării Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau Băncii Române de Comerţ Exterior:

a) importul şi exportul de titluri, acţiuni, obligaţii şi cupoanele lor, precum şi viramentul lor în conturi;

b) emiterea de cambii, tratate şi acceptarea acestora în valută în favoarea unor beneficiari din străinătate.

Art. 18. -

Actele juridice efectuate fără autorizare, au legătură cu operaţiile arătate în art. 16 şi 17, sînt nule de drept, independent de sancţiunile penale.

Art. 19. -

Nu sînt supuse autorizării:

a) folosirea sumelor în lei cuvenite în ţară persoanelor domiciliate în străinătate, constituind venituri din bunuri imobiliare situate în ţară, ori reprezentînd produsul valorificării unor bunuri situate în ţară sau a accesiunilor deschise în ţară, ori avînd orice altă provenienţă legală;

b) darurile, precum şi transmiterea cu titlu de moştenire, dacă aceste operaţii privesc colecţiile numismatice;

c) operaţiile arătate în art. 6 alin. ultim;

d) operaţiile arătate în art. 14 lit. f făcute în vederea îndeplinirii obligaţiilor de predare sau cedare către Banca Naţională a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerţ Exterior sau unităţile de stat anume autorizate;

e) orice alte operaţii prevăzute în instrucţiunile de aplicare a prezentului decret.

Art. 20. -

se încarcă...