Back

Organizaţia Naţiunilor Unite - ONU

Convenţia privind statutul refugiaţilor din 28.07.1951 *)

În vigoare de la 17.07.1991

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

*) Traducere.

PREAMBUL

Înaltele părţi contractante,

considerînd că în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Declaraţia universală a drepturilor omului, aprobată la 10 decembrie 1948 de către adunarea generală, este afirmat principiul că fiinţele umane, fără deosebire, trebuie să se bucure de drepturile omului şi de libertăţile fundamentale,

considerînd că Organizaţia Naţiunilor Unite a manifestat, în mai multe rînduri, profunda solicitudine faţă de refugiaţi şi că s-a preocupat să asigure acestora exerciţiul cel mai larg posibil al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,

considerînd că este de dorit să revizuiască şi să se codifice acordurile internaţionale anterioare referitoare la statutul refugiaţilor şi să se extindă aplicarea acestor instrumente şi protecţia pe care o instituie pentru refugiaţi printr-un nou acord,

considerînd că din acordarea dreptului de azil pot rezulta sarcini deosebit de grele pentru anumite ţări şi că rezolvarea corespunzătoare a problemelor a căror dimensiune şi caracter internaţional au fost recunoscute de către Organizaţia Naţiunilor Unite nu poate fi realizată, în această ipoteză, fără o solidaritate internaţională,

exprimînd dorinţa ca toate statele ce recunosc caracterul social şi umanitar al problemei refugiaţilor să facă tot ce le este în putere pentru a evita ca această problemă să devină o sursă de tensiune între state,

luînd act de faptul că Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi are drept sarcină să vegheze la aplicarea convenţiilor internaţionale care asigură protecţia refugiaţilor şi recunoscînd că o coordonare efectivă a măsurilor luate pentru rezolvarea acestei probleme va depinde de cooperarea statelor cu Înaltul Comisar,

au convenit asupra dispoziţiilor care urmează:

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1 Definiţia termenului "refugiat"

A. Pentru scopurile prezentei convenţii, termenul de refugiat se va aplica oricărei persoane:

(1) care a fost considerată refugiat potrivit aranjamentelor din 12 mai 1926 şi 30 iunie 1928 sau potrivit convenţiilor din 28 octombrie 1933 şi din 10 februarie 1938 şi protocolului din 14 septembrie 1939 sau ca urmare a aplicării Constituţiei Organizaţiei Internaţionale pentru Refugiaţi.

Hotărîrile de neadmitere ca refugiat luate de Organizaţia Internaţională pentru Refugiaţi în timpul mandatului său nu constituie o piedică pentru acordarea calităţii de refugiat persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de paragraful 2 din prezenta secţiune;

(2) care, în urma unor evenimente survenite înainte de 1 ianuarie 1951 şi unor temeri justificate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la un anumit grup social sau opiniilor sale politice, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu doreşte protecţia acestei ţări; sau care, neavînd nici o cetăţenie şi găsindu-se în afara ţării în care avea reşedinţa obişnuită ca urmare a unor astfel de evenimente, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu doreşte să se reîntoarcă.

În cazul unei persoane care are mai multe cetăţenii, expresia ţara a cărei cetăţenie o are vizează fiecare dintre ţările a cărei cetăţenie o are. Nu va fi considerată ca lipsită de protecţia ţării a cărei cetăţenie o are orice persoană care, fără un motiv valabil întemeiat pe o teamă justificată, nu a solicitat protecţia uneia dintre ţările a cărei cetăţenie o are.

B.

(1) Pentru scopurile prezentei convenţii, cuvintele evenimente survenite înaintea datei de 1 ianuarie 1951, ce figurează la art. 1, secţiunea A, vor putea fi înţelese în sensul de:

a) evenimente survenite înainte de 1 ianuarie 1951 în Europa, sau

b) evenimente survenite înainte de 1 ianuarie 1951 în Europa sau în altă parte;

şi fiecare stat contractant va face, în momentul semnării, ratificării sau aderării, o declaraţie prin care va preciza sensul pe care înţelege să-l dea acestei expresii din punctul de vedere al obligaţiilor asumate de el în virtutea prezentei convenţii.

(2) Orice stat contractant care a adoptat formula a) va putea în orice moment să-şi extindă obligaţiile sale adoptînd formula b) printr-o notificare adresată secretarului general al Naţiunilor Unite.

C. Această convenţie va înceta să fie aplicabilă oricărei persoane vizate de dispoziţiile secţiunii A mai sus menţionate, în următoarele cazuri:

(1) dacă a solicitat din nou şi în mod voluntar protecţia ţării a cărei cetăţenie o are; sau

(2) dacă, după ce şi-a pierdut cetăţenia, a redobîndit-o în mod voluntar; sau

(3) dacă a dobîndit o nouă cetăţenie şi se bucură de protecţia ţării a cărei cetăţenie a dobîndit-o; sau

(4) dacă s-a reîntors în mod voluntar pentru a se stabili în ţara pe care a părăsit-o sau în afara căreia a stat de teama de a fi persecutată; sau

(5) dacă împrejurările în urma cărora ea a fost recunoscută ca refugiat au încetat să existe, ea nu mai poate continua să refuze protecţia ţării a cărei cetăţenie o are.

Se subînţelege totuşi că dispoziţiile prezentului paragraf nu se vor aplica oricărui refugiat menţionat în paragraful 1 al secţiunii A din prezentul articol, care poate invoca, pentru a refuza protecţia ţării a cărei cetăţenie o are, motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare;

(6) în cazul unei persoane care nu are o cetăţenie, dacă, nemaiexistînd împrejurările în urma cărora a fost recunoscută ca refugiat, ea este în măsură să se întoarcă în ţara în care avea reşedinţa obişnuită.

Se subînţelege totuşi că dispoziţiile prezentului paragraf nu se vor aplica oricărui refugiat menţionat în paragraful 1 al secţiunii A din prezentul articol, care poate invoca, pentru a refuza să se întoarcă în ţara în care el avea reşedinţa obişnuită, motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare.

D. Această convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau de o asistenţă din partea unui organism sau a unei instituţii a Naţiunilor Unite, alta decît Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

Atunci cînd această protecţie sau această asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare, fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată în mod definitiv, în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea generală a Naţiunilor Unite, aceste persoane vor beneficia, de drept, de regimul prevăzut de această convenţie.

E. Această convenţie nu va fi aplicabilă unei persoane considerate de autorităţile competente ale ţării în care această persoană şi-a stabilit reşedinţa ca avînd drepturi şi obligaţii decurgînd din faptul că are cetăţenia acestei ţări.

F. Dispoziţiile acestei convenţii nu vor fi aplicabile persoanelor despre care ar exista motive serioase să se creadă:

a) că au comis o crimă contra păcii, o crimă de război sau o crimă contra umanităţii, în sensul instrumentelor internaţionale elaborate pentru a prevedea dispoziţii cu privire la aceste crime;

b) că au comis o crimă gravă de drept comun în afara ţării de primire, înainte de a fi admise în aceasta ca refugiaţi;

c) că s-au făcut vinovate de acţiuni contrare scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite.

ARTICOLUL 2 Obligaţii generale

Orice refugiat are, faţă de ţara în care se află, obligaţii care comportă, în special, datoria de a se conforma legilor şi regulamentelor, precum şi măsurilor luate pentru menţinerea ordinii publice.

ARTICOLUL 3 Nediscriminarea

Statele contractante vor aplica dispoziţiile acestei convenţii refugiaţilor fără discriminare în ce priveşte rasa, religia sau ţara de origine.

ARTICOLUL 4 Religia

Statele contractante vor acorda refugiaţilor pe teritoriul lor un tratament cel puţin la fel de favorabil ca şi cel acordat naţionalilor în ce priveşte libertatea de a practica religia lor şi libertatea de instruire religioasă a copiilor lor.

ARTICOLUL 5 Drepturi acordate independent de această convenţie

Nici o dispoziţie din această convenţie nu aduce atingere celorlalte drepturi şi avantaje acordate refugiaţilor, independent de această convenţie.

ARTICOLUL 6 Expresia "în aceleaşi împrejurări"

În sensul acestei convenţii, expresia în aceleaşi împrejurări implică faptul că toate condiţiile (şi mai ales acelea care au legătură cu durata şi condiţiile de şedere sau de reşedinţă) pe care cel în cauză ar trebui să le îndeplinească, pentru a putea exercita dreptul în chestiune, dacă nu era refugiat, trebuie să fie îndeplinite de către el, cu excepţia condiţiilor care, datorită naturii lor, nu pot fi îndeplinite de către un refugiat.

ARTICOLUL 7 Dispensa de reciprocitate

1. Sub rezerva dispoziţiilor mai favorabile prevăzute de prezenta convenţie, orice stat contractant va acorda refugiaţilor regimul pe care îl acordă în general străinilor.

2. După o perioadă de rezidenţă de trei ani, toţi refugiaţii vor beneficia pe teritoriul statelor contractante de dispensa de reciprocitate legislativă.

3. Orice stat contractant va continua să acorde refugiaţilor drepturile şi avantajele pe care ei puteau să le pretindă, în absenţa reciprocităţii, la data intrării în vigoare a prezentei convenţii pentru statul respectiv.

4. Statele contractante vor lua în considerare cu bunăvoinţă posibilitatea de a acorda refugiaţilor, în absenţa reciprocităţii, drepturi şi avantaje, în afara celor pe care le-ar putea pretinde în virtutea paragrafelor 2 şi 3, precum şi posibilitatea pentru refugiaţii care nu îndeplinesc condiţiile vizate la paragrafele 2 şi 3 de a beneficia de dispensa de reciprocitate.

5. Dispoziţiile paragrafelor 2 şi 3 de mai sus se aplică, de asemenea, drepturilor şi avantajelor vizate la art. 13, 18, 19, 21 şi 22 ale prezentei convenţii, ca şi drepturilor şi avantajelor care nu sînt prevăzute de către aceasta.

ARTICOLUL 8 Dispensa de măsuri excepţionale

În ce priveşte măsurile excepţionale care pot fi luate împotriva persoanei, bunurilor sau intereselor cetăţenilor unui stat determinat, statele contractante nu vor aplica aceste măsuri unui refugiat, cetăţean formal al sus-numitului stat, numai în considerarea cetăţeniei sale. Statele contractante care, potrivit legislaţiei lor, nu pot aplica principiul general consacrat în acest articol, vor acorda, în cazurile corespunzătoare, dispense în favoarea unor asemenea refugiaţi.

ARTICOLUL 9 Măsuri provizorii

Nici una din dispoziţiile prezentei convenţii nu are ca efect împiedicarea vreunui stat contractant, în timp de război sau în alte circumstanţe grave şi excepţionale, de a lua, în mod provizoriu, cu privire la o persoană determinată, măsurile pe care acest stat le apreciază indispensabile securităţii naţionale, pînă la stabilirea de către statul contractant respectiv că această persoană este efectiv un refugiat şi că menţinerea sus-ziselor măsuri este necesară, în cazul său, în interesul securităţii naţionale.

ARTICOLUL 10 Continuitatea de reşedinţă

1. Atunci cînd un refugiat a fost deportat în cursul celui de-al doilea război mondial şi transportat pe teritoriul unuia dintre statele contractante, unde îşi are reşedinţa, durata acestei reşedinţe forţate este considerată ca reşedinţă regulată pe acest teritoriu.

2. Atunci cînd un refugiat a fost deportat de pe teritoriul unui stat contractant în cursul celui de-al doilea război mondial, iar el s-a întors în acel stat înainte de intrarea în vigoare a prezentei convenţii, cu scopul de a-şi stabili reşedinţa pe acest teritoriu, perioada care precede şi aceea care urmează acestei deportări vor fi considerate, pentru toate situaţiile în care o reşedinţă neîntreruptă este necesară, ca reprezentînd o singură perioadă neîntreruptă.

ARTICOLUL 11 Marinari refugiaţi

În cazul refugiaţilor folosiţi în mod regulat ca membri ai echipajului la bordul unei nave purtînd pavilionul unui stat contractant, acest stat va examina cu bunăvoinţă posibilitatea de a autoriza ca respectivii refugiaţi să se stabilească pe teritoriul său şi să le elibereze documente de călătorie sau de a-i admite, cu titlu temporar, pe teritoriul său, îndeosebi în scopul facilitării stabilirii lor într-o altă ţară.

CAPITOLUL II Condiţia juridică

ARTICOLUL 12 Statut personal

1. Statutul personal al unui refugiat va fi guvernat de legea ţării unde îşi are domiciliul sau, în lipsa unui domiciliu, de legea ţării unde îşi are reşedinţa.

2. Drepturile dobîndite anterior de către refugiat, care decurg din statutul personal, în special cele care rezultă din căsătorie, vor fi recunoscute de către fiecare stat contractant, sub rezerva, dacă va fi cazul, a îndeplinirii formalităţilor prevăzute de legislaţia statului respectiv, înţelegîndu-se, totuşi, că dreptul în cauză trebuie să fie dintre cele care ar fi fost recunoscute de legislaţia statului respectiv, dacă cel în cauză n-ar fi devenit un refugiat.

ARTICOLUL 13 Proprietate mobiliară şi imobiliară

Statele contractante vor acorda oricărui refugiat un tratament cît mai favorabil posibil şi, în orice caz, un tratament care să nu fie mai puţin favorabil decît cel acordat, în aceleaşi împrejurări, străinilor în general, în ce priveşte dobîndirea de proprietăţi mobiliare şi imobiliare, precum şi de alte drepturi care se referă la acestea, închirierea şi alte contracte privind proprietatea mobiliară şi imobiliară.

ARTICOLUL 14 Proprietate intelectuală şi industrială

În materie de protecţie a proprietăţii industriale, în special de invenţii, desene, modele, mărci de fabrică, firme de comerţ şi în materie de protecţie a proprietăţii literare, artistice şi ştiinţifice, orice refugiat va beneficia, în ţara unde îşi are reşedinţa obişnuită, de aceeaşi protecţie care este acordată naţionalilor ţării respective. Pe teritoriul oricăruia dintre statele contractante, el se va bucura de aceeaşi protecţie care este acordată pe teritoriul respectiv cetăţenilor ţării în care el îşi are reşedinţa obişnuită.

ARTICOLUL 15 Drepturi de asociere

Statele contractante vor acorda refugiaţilor care îşi au reşedinţa legală pe teritoriul lor, în ce priveşte asociaţiile cu scop apolitic şi nelucrativ şi sindicatele profesionale, tratamentul cel mai favorabil acordat cetăţenilor unei ţări străine, în aceleaşi împrejurări.

ARTICOLUL 16 Dreptul de a sta în justiţie

1. Orice refugiat va avea, pe teritoriul statelor contractante, acces liber şi facil în faţa tribunalelor.

2. În statul contractant unde îşi are reşedinţa obişnuită, orice refugiat se va bucura de acelaşi tratament ca oricare cetăţean în ce priveşte accesul la tribunale, inclusiv asistenţa judiciară şi scutirea de cauţiunea judicatum solvi.

3. În statele contractante, altele decît cel unde îşi are reşedinţa obişnuită, în legătură cu problemele vizate la paragraful 2, orice refugiat se va bucura de acelaşi tratament ca cel acordat unui cetăţean al ţării unde el îşi are reşedinţa obişnuită.

CAPITOLUL III Activităţi lucrative

ARTICOLUL 17 Profesiuni salarizate

1. Statele contractante vor acorda oricărui refugiat avînd reşedinţa obişnuită pe teritoriul lor tratamentul cel mai favorabil acordat, în aceleaşi împrejurări, cetăţenilor unei ţări străine în ce priveşte exerciţiul unei activităţi profesionale salarizate.

2. În orice caz, măsurile restrictive impuse străinilor sau angajării străinilor, în scopul protecţiei pieţei naţionale a muncii, nu vor fi aplicabile refugiaţilor care au fost deja dispensaţi de acestea la data intrării în vigoare a acestei convenţii de către statul contractant interesat sau care îndeplinesc una din următoarele condiţii:

a) au 3 ani de rezidenţă în ţara respectivă;

b) au ca soţ o persoană posedînd cetăţenia ţării de reşedinţă. Un refugiat nu poate invoca beneficiul acestei dispoziţii în cazul cînd şi-a abandonat soţul;

c) are unu sau mai mulţi copii posedînd cetăţenia ţării de reşedinţă.

3. Statele contractante vor primi cu bunăvoinţă adoptarea de măsuri tinzînd să asimileze drepturile tuturor refugiaţilor în ce priveşte exercitarea de profesiuni salarizate cu acelea ale cetăţenilor lor, în special pentru refugiaţii care au intrat pe teritoriul lor în aplicarea unui program de recrutare de forţă de muncă sau a unui program de imigrare.

ARTICOLUL 18 Profesiuni nesalarizate

Statele contractante vor acorda refugiaţilor care se află în mod legal pe teritoriul lor tratamentul cel mai favorabil posibil şi, în orice caz, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat, în aceleaşi împrejurări, străinilor în general, în ce priveşte exercitarea unei profesiuni nesalarizate în agricultură, industrie, artizanat sau comerţ, precum şi pentru crearea de societăţi comerciale şi industriale.

ARTICOLUL 19 Profesiuni libere

1. Fiecare stat contractant va acorda refugiaţilor care se află în mod legal pe teritoriul lor, titulari de diplome recunoscute de către autorităţile competente ale statului respectiv şi care doresc să exercite o profesiune liberă, un tratament cît mai favorabil posibil şi, în orice caz, un tratament nu mai puţin favorabil decît acela acordat, în aceleaşi împrejurări, străinilor în general.

2. Statele contractante vor face tot ceea ce le stă în putinţă, în conformitate cu legile şi constituţiile lor, pentru a asigura instalarea unor asemenea refugiaţi în teritorii, altele decît teritoriile metropolitane, pentru care ele îşi asumă responsabilitatea relaţiilor internaţionale.

CAPITOLUL IV Bunăstarea

ARTICOLUL 20 Raţionalizarea

În cazul cînd există un sistem de raţionalizare la care este supusă populaţia în ansamblul său şi care reglementează repartiţia generală a produselor la care există o penurie, refugiaţii vor avea tratamentul naţionalilor.

ARTICOLUL 21 Locuinţe

În privinţa locuinţelor, în măsura în care această problemă intră sub incidenţa legilor şi regulamentelor sau este supusă controlului autorităţilor publice, statele contractante vor acorda refugiaţilor care îşi au reşedinţa legală pe teritoriul lor un tratament cît mai favorabil posibil; în orice caz, acest tratament nu va fi mai puţin favorabil decît cel acordat, în aceleaşi împrejurări, străinilor în general.

ARTICOLUL 22 Educaţie publică

1. Statele contractante vor acorda refugiaţilor acelaşi tratament ca şi cetăţenilor lor în ceea ce priveşte învăţămîntul primar.

2. Statele contractante vor acorda refugiaţilor un tratament cît mai favorabil posibil şi, în orice caz, nu mai puţin favorabil decît cel acordat străinilor în general, în aceleaşi împrejurări, în privinţa formelor de educaţie, altele decît învăţămîntul primar şi, în special, în ceea ce priveşte accesul la studii, recunoaşterea certificatelor de studii, a diplomelor şi titlurilor universitare eliberate în străinătate, reducerea de taxe şi impozite şi acordarea de burse de studii.

se încarcă...