Organizația Internațională a Muncii - OIM

Convenția nr. 22/1926 privind contractul de angajare al navigatorilor*)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 28.01.2000

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

*) Traducere.

Conferința generală a Organizației Internaționale a Muncii,

convocată la Geneva de către Consiliul de administrație al Biroului Internațional al Muncii și reunită acolo la 7 iunie 1926 în cea de-a 9-a sesiune a sa,

după ce a decis să adopte anumite propuneri referitoare la contractul de angajare al navigatorilor, 1926, chestiune care este primul punct pe ordinea de zi a sesiunii,

după ce a stabilit că aceste propuneri ar trebui să ia forma unei convenții internaționale,

adoptă la 24 iunie 1926 convenția ce urmează, care va fi denumită Convenția privind contractul de angajare al navigatorilor, 1926, pentru a fi ratificată de către membrii Organizației Internaționale a Muncii în conformitate cu prevederile Constituției Internaționale a Muncii:

ARTICOLUL 1

1. Această convenție se aplică tuturor navelor maritime înmatriculate în statul membrului care a ratificat această convenție, precum și armatorilor, comandanților și navigatorilor acestor nave.

2. Convenția nu se aplică:

a) navelor militare;

b) navelor guvernamentale care nu sunt angajate în scop comercial;

c) navelor angajate în transportul comercial costier;

d) iahturilor de agrement;

e) ambarcațiunilor indiene;

f) navelor de pescuit;

g) navelor mai mici de 100 tone registru brut sau 300 m3 și nici navelor angajate în transportul național, cu tonaj sub limita de tonaj prescrisă de legislația națională pentru regimul special al acestor nave, în vigoare la data adoptării acestei convenții.

ARTICOLUL 2

În sensul acestei convenții termenii de mai jos trebuie înțeleși după cum urmează:

a) termenul navă include orice vas sau ambarcațiune de orice natură, proprietate publică sau privată, angajată în mod obișnuit în navigația maritimă;

b) termenul navigator include fiecare persoană angajată sau folosită pe orice funcție la bordul unei nave și înscrisă în contractul de angajare pe navă. Termenul îi exclude pe comandanți, piloți, cadeți, pe elevii aflați pe navele-școală și pe ucenicii cu contracte speciale de ucenicie; termenul exclude echipajele din marina militară și alte persoane aflate în serviciul permanent al statului;

c) termenul comandant include orice persoană care deține comanda și responsabilitatea unei nave, cu excepția piloților;

d) termenul navă în transportul comercial intern include o navă angajată în transportul comercial executat între porturile unui stat și porturile dintr-un stat vecin, în limitele geografice determinate de legislația națională.

ARTICOLUL 3

1. Contractul de angajare va fi semnat atât de către armator sau de reprezentantul acestuia, cât și de navigator. Navigatorului și, eventual, consilierului acestuia trebuie să i se faciliteze examinarea contractului de angajare înainte ca acesta să fie semnat.

2. Condițiile în care se semnează contractul de angajare trebuie prevăzute de legislația națională, astfel încât să se asigure controlul autorității publice competente.

3. Prevederile de mai sus privind semnarea contractului de angajare sunt considerate ca îndeplinite, dacă autoritatea competentă certifică printr-un act că prevederile contractului i-au fost prezentate în scris și au fost confirmate atât de către armator sau de reprezentantul acestuia, cât și de navigator.

4. În legislația națională se vor prevedea dispoziții care să garanteze faptul că navigatorul a înțeles sensul clauzelor contractului de angajare.

5. Contractul de angajare nu va conține nici o clauză contrară legislației naționale sau acestei convenții.

6. În legislația națională trebuie să se prevadă orice alte formalități sau garanții privind încheierea contractului de angajare, considerate necesare pentru protecția intereselor armatorului și ale navigatorului.

ARTICOLUL 4

1. Se vor lua măsuri adecvate, în conformitate cu legislația națională, pentru a se garanta că prin nici o clauză a contractului de angajare părțile nu vor conveni în avans să se abată de la hotărârile juridice uzuale reglementate prin contract.

2. Această dispoziție nu trebuie interpretată ca excluzând recursul la arbitraj.

ARTICOLUL 5

1. Fiecărui navigator i se va elibera un document care să certifice funcția acestuia la bordul navei. Forma documentului, mențiunile ce trebuie înscrise și modul în care aceste mențiuni vor fi înscrise în el vor fi stabilite prin legislația națională.

2. Documentul nu va conține nici un fel de apreciere asupra calității muncii navigatorului sau asupra veniturilor acestuia.

ARTICOLUL 6

1. Contractul de angajare poate fi încheiat fie pe o durată determinată fie pentru un voiaj sau, dacă legislația națională permite, pe o durată nedeterminată.

2. Contractul de angajare trebuie să indice în mod clar drepturile și obligațiile respective ale fiecăreia dintre părți.

3. Contractul de angajare trebuie să conțină în mod obligatoriu următoarele mențiuni:

(1) numele de familie și celelalte nume ale navigatorului, data sa de naștere sau vârsta și locul nașterii;

(2) locul și data încheierii contractului;

(3) numele navei sau ale navelor la bordul cărora navigatorul se angajează să execute serviciul;

(4) numărul membrilor echipajului navei, dacă este prevăzut în legislația națională;

(5) voiajul sau voiajele ce urmează a fi întreprinse, dacă acest lucru poate fi stabilit în momentul încheierii contractului;

(6) funcția pe care navigatorul urmează să fie angajat;

(7) dacă este posibil, locul și data la care navigatorul trebuie să se prezinte la bordul navei pentru începerea serviciului;

(8) hrana care se alocă navigatorului, cu excepția cazului în care legislația națională prevede un sistem diferit de furnizare a hranei;

(9) totalitatea veniturilor;

(10) expirarea contractului și condițiile aferente, adică;

a) dacă contractul a fost încheiat pe o durată determinată, data stabilită pentru expirarea contractului;

b) dacă contractul a fost încheiat pentru un voiaj, portul de destinație convenit pentru expirarea contractului și termenul de expirare după sosire, înainte ca navigatorul să fie eliberat din funcție;

c) dacă contractul a fost încheiat pe o durată nedeterminată, condițiile în care oricare dintre cele două părți va putea să îl anuleze, precum și perioada de preaviz care nu trebuie să fie mai mică pentru armator decât pentru navigator;

(11) concediul anual de odihnă plătit, acordat navigatorului după un an de serviciu la aceeași companie de navigație, dacă un astfel de concediu este prevăzut de legislația națională;

(12) orice alte prevederi pe care legislația națională le poate cere.

ARTICOLUL 7

Dacă în legislația națională se prevede ca un exemplar al listei cuprinzând echipajul să se afle la bord, se va specifica dacă contractul de angajare va fi înscris sau va fi anexat la lista cuprinzând echipajul.

ARTICOLUL 8

Pentru a permite navigatorului să se asigure în privința naturii și extinderii drepturilor și obligațiilor sale, legislația națională va stabili măsuri necesare pentru a se putea informa în mod clar la bordul navei în privința condițiilor de angajare, fie prin afișarea clauzelor contractului de angajare într-un loc ușor accesibil echipajului, fie prin alte măsuri corespunzătoare.

ARTICOLUL 9

1. Un contract de angajare pe o durată nedeterminată poate fi desfăcut de oricare dintre cele două părți în orice port în care nava încarcă sau descarcă, cu condiția ca preavizul specificat în contract să fi fost dat cu cel puțin 24 de ore înainte.

2. Preavizul trebuie înaintat în scris; legislația națională va prevedea condițiile de înaintare a acestuia, astfel încât să se evite orice dispută ulterioară între părți cu privire la această chestiune.

3. În legislația națională se vor determina circumstanțele extraordinare în care contractul nu va fi desfăcut în urma preavizului, chiar și atunci când acesta a fost înaintat regulamentar.

ARTICOLUL 10

Contractul de angajare, fie că este încheiat pentru un voiaj, pe o durată determinată sau pe o durată nedeterminată, va fi legal desfăcut, prin:

a) acordul mutual al părților;

b) decesul navigatorului;

c) pierderea sau lipsa totală a navigabilității navei;

d) orice altă cauză care poate fi prevăzută în legislația națională sau în această convenție.

ARTICOLUL 11

În legislația națională se vor determina circumstanțele în care armatorul sau comandantul îl poate concedia imediat pe navigator.

ARTICOLUL 12

În legislația națională se vor determina, de asemenea, circumstanțele în care navigatorul își poate cere debarcarea imediată.

ARTICOLUL 13

1. Dacă un navigator demonstrează armatorului sau reprezentantului acestuia că poate obține comanda unei nave sau numirea pe o funcție de ofițer punte ori ofițer mecanic sau pe orice alt post superior celui pe care îl deține ori în cazul în care, ca urmare a unor circumstanțe survenite după angajarea sa, debarcarea sa prezintă un interes capital pentru el, navigatorul poate cere eliberarea din funcție, cu condiția ca, fără o nouă cheltuială pentru armator, să își asigure un înlocuitor competent și de încredere, agreat de armator sau de reprezentantul acestuia.

2. Într-un asemenea caz navigatorul va avea dreptul la veniturile corespunzătoare duratei serviciului prestat.

ARTICOLUL 14

1. Oricare ar fi motivul expirării sau al desfacerii contractului, în documentul eliberat navigatorului în conformitate cu art. 5, precum și în lista cuprinzând echipajul se va opera un înscris care să arate că respectivul navigator a fost eliberat de orice angajament, înscris care, la solicitarea oricăreia dintre cele două părți, va fi certificat de autoritatea publică competentă.

2. În orice moment, pe lângă documentul menționat la art. 5, navigatorul va avea dreptul să obțină de la comandant un certificat separat cu privire la calitatea muncii sale sau, în lipsa acestuia, un certificat care să indice că s-a achitat pe deplin de obligațiile ce i-au revenit prin contract.

ARTICOLUL 15

În legislația națională se vor prevedea măsuri care să asigure conformitatea cu termenii acestei convenții.

ARTICOLUL 16

Ratificările formale ale acestei convenții, în condițiile stabilite prin Constituția Organizației Internaționale a Muncii, vor fi comunicate directorului general al Biroului Internațional al Muncii și vor fi înregistrate de către acesta.

ARTICOLUL 17

1. Prezenta convenție va intra în vigoare la data la care ratificările a 2 membri ai Organizației Internaționale a Muncii vor fi fost înregistrate de către directorul general.

2. Prezenta convenție nu va lega decât pe membrii ale căror ratificări vor fi fost înregistrate la Biroul Internațional al Muncii.

3. În continuare această convenție va intra în vigoare, pentru fiecare membru, la data la care ratificarea sa va fi fost înregistrată la Biroul Internațional al Muncii.

ARTICOLUL 18

Îndată ce condițiile enunțate la art. 17 paragraful 1 vor fi fost îndeplinite directorul general al Biroului Internațional al Muncii va trimite o notificare tuturor membrilor Organizației Internaționale a Muncii. Directorul general va notifica, de asemenea, înregistrarea ratificărilor care îi vor fi comunicate ulterior de către alți membri ai organizației.

ARTICOLUL 19

Cu respectarea prevederilor art. 17, fiecare membru care ratifică această convenție este de acord să aplice în practică prevederile art. 1-15 nu mai târziu de data de 1 ianuarie 1928 și să întreprindă acțiunile necesare pentru a face ca aceste prevederi să aibă efect.

ARTICOLUL 20

Fiecare membru al Organizației Internaționale a Muncii, care ratifică această convenție, se angajează să o aplice în coloniile, posesiunile și în protectoratele sale, conform dispozițiilor art. 35 din Constituția Organizației Internaționale a Muncii.

ARTICOLUL 21

Orice membru care a ratificat această convenție poate să o denunțe după expirarea termenului de 10 ani de la data intrării inițiale în vigoare a acestora, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internațional al Muncii și înregistrat de către acesta. O astfel de denunțare nu va avea efect decât după un an de la data înregistrării la Biroul Internațional al Muncii.

ARTICOLUL 22

Cel puțin o dată la 10 ani Consiliul de administrație al Biroului Internațional al Muncii va prezenta un raport Conferinței generale cu privire la aplicarea prezentei convenții și va examina dacă este cazul să se înscrie pe ordinea de zi a conferinței problema revizuirii sau a modificării convenției.

ARTICOLUL 23

Textele în limbile franceză și engleză ale prezentei convenții vor fi egal autentice.

;
se încarcă...