Back

Act Internaţional

Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, împreună cu cele două anexe şi protocolul adiţional din 18.08.1948

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 30.10.1948

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Republica Populară Bulgaria, Republica Ungară, Republica Populară Română, Republica Sovietică Socialistă Ucraina, Republica Cehoslovacă şi Republica Federativă Iugoslavia,

Luînd în consideraţie decizia Consiliului Miniştrilor de Afaceri Străine din 12 Decemvrie 1946, de a convoca o Conferinţă a Reprezentanţilor Statelor susmenţionate în vederea stabilirii unei noi Convenţii despre regimul navigaţiei pe Dunăre, şi

Dornici de a asigura libera navigaţie pe Dunăre, în conformitate cu interesele şi drepturile suverane ale ţărilor dunărene, precum şi de a strânge legăturile economice şi culturale ale ţărilor dunărene între ele şi cu celelalte ţări,

Au hotărît de a încheia o Convenţie despre regimul navigaţiei pe Dunăre şi, în acest scop, au desemnat pe plenipotenţiarii semnaţi mai jos, care, după prezentarea deplinelor lor puteri, recunoscute în bună şi cuvenită formă, au convenit cele ce urmează:

CAPITOLUL I Dispoziţiuni generale

ARTICOLUL 1

Navigaţia pe Dunăre va fi liberă şi deschisă supuşilor, vapoarelor comerciale şi mărfurilor tuturor statelor pe picior de egalitate în ceea ce priveşte drepturile portuare şi taxele asupra navigaţiei, precum şi condiţiunile cărora este supusă navigaţia comercială. Dispoziţiunile de mai sus nu vor fi aplicabile traficului între porturile aceluiaşi stat.

ARTICOLUL 2

Regimul stabilit prin prezenta Convenţie se aplică părţilor navigabile a Dunării (fluviu) de la Ulm la Marea Neagră, urmând braţul Sulina cu acces la Mare prin Canalul Sulina.

ARTICOLUL 3

Statele dunărene îşi iau angajamentul de a menţine sectoarele lor pe Dunăre în stare de navigabilitate pentru bastimentele fluviale şi, în ceea ce priveşte sectoarele proprii bastimentelor de Mare, de a executa lucrările necesare asigurării şi îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie şi de a nu împiedica sau stânjeni navigaţia pe canalurile navigabile ale Dunării. Statele dunărene se vor consulta în materiile indicate în prezentul articol cu Comisiunea Dunării (articolul 5 de mai jos).

Statele riverane vor avea dreptul de a întreprinde în limitele frontierelor lor respective lucrările care ar putea fi necesitate prin împrejurări neprevăzute şi urgenţe şi care ar avea de scop asigurarea nevoilor navigaţiei. Statele vor trebui totuşi să avizeze Comisiunea despre motivele care au făcut necesare aceste lucrări şi să-i furnizeze o descriere sumară a lor.

ARTICOLUL 4

În cazul când un stat dunărean nu ar fi în măsură să întreprindă el însuşi lucrările care sunt de competenţa sa teritorială şi care sunt necesare pentru a asigura navigaţia normală, acest stat va fi ţinut să le lase a fi executate prin Comisiunea Dunării (articolul 5), în condiţiunile pe care ea le va determina şi fără ca ea să poată încredinţa executarea unui alt stat, cu excepţie în ceea ce priveşte părţile de cale fluvială care formează frontiera unui asemenea stat. În acest din urmă caz, Comisiunea va determina modalităţile executării acestor lucrări.

Statele dunărene se obligă a da Comisiunii sau statului executant orice formă de concurs la executarea ziselor lucrări.

CAPITOLUL II Dispoziţiuni relative la organizare

SECŢIUNEA I Comisiunea Dunării

ARTICOLUL 5

Se stabileşte o Comisiune a Dunării, desemnată mai jos sub numele de "Comisiune", ea este compusă din reprezentanţi ai ţărilor dunărene, câte unul pentru fiecare din aceste ţări.

ARTICOLUL 6

Comisiunea îşi alege dintre membrii săi pe preşedintele său, pe vice-preşedintele său şi pe secretarul său, care sunt aleşi pentru o perioadă de trei ani.

ARTICOLUL 7

Comisiunea îşi fixează termenele sesiunilor şi îşi stabileşte regulamentul interior.

Prima reuniune a Comisiunii va fi ţinută într'un termen. de şase luni dela data intrării în vigoare a prezentei Convenţii.

ARTICOLUL 8

Competenţa Comisiunii se întinde asupra Dunării aşa cum este ea definită la articolul 2.

Intră în atribuţiunile Comisiunii:

a) de a veghia la executarea dispoziţiunilor prezentei Convenţii;

b) de a întocmi, pe temeiul propunerilor şi a proiectelor prezentate de către statele dunărene şi de către administraţiile fluviale speciale (articolele 20 şi 21), planul general al marilor lucrări în interesul navigaţiei, precum şi de a stabili evaluarea generală a cheltuielilor relative la aceste lucrări;

c) de a executa lucrări în cazurile prevăzute la articolul 4;

d) de a da consultaţii şi de a face recomandări statelor dunărene cu privire la executarea lucrărilor arătate la paragraful "b" al prezentului articol ţinând seama de interesele tehnice şi economice, de planurile şi posibilităţile statelor respective;

e) de a da consultaţii şi de a face recomandări administraţiilor fluviale speciale (articolele 20 şi 21) şi de a proceda la un schimb de informaţiuni cu aceste administraţii;

f) de a stabili pe tot parcursul navigabil al Dunării un sistem uniform de amenajări al căilor navigabile şi de a fixa, ţinând seama de condiţiile specifice ale fiecărui sector, dispoziţiunile fundamentale relative la navigaţia pe Dunăre, inclusiv cele ale Serviciului de Pilotaj;

g) de a unifica regulile de supraveghere fluvială;

h) de a coordona activitatea serviciilor hidrometeorologice pe Dunăre, de a publica un buletin hidrologic unic şi prevederi hidrologice de scurtă şi de lungă durată pentru Dunăre;

i) de a aduna datele statistice relative la navigaţia pe Dunăre, întru cât este vorba de chestiuni care sunt de competenţa Comisiunii;

j) de a publica, pentru nevoile navigaţiei, lucrări de referinţă, itinerarii, hărţi de navigaţie şi atlase;

l) de a pregăti şi de a aproba bugetul Comisiunii, precum şi de a stabili şi de a percepe taxele prevăzute la articolul 10.

ARTICOLUL 9

Pentru a se achita de sarcinile arătate la articolul precedent, Comisiunea dispune de un Secretariat şi de serviciile necesare al căror personal este recrutat dintre cetăţenii statelor dunărene.

Organizarea Secretariatului şi serviciilor sale este de competenţa Comisiunii însăşi.

ARTICOLUL 10

Comisiunea îşi pregăteşte bugetul şi îl aprobă cu majoritatea voturilor tuturor membrilor ei. Bugetul trebuie să prevadă cheltuielile necesare întreţinerii Comisiunii şi aparatului ei; aceste cheltuieli vor fi acoperite prin anuităţi vărsate de către statutele dunărene, în sumă egală pentru fiecare din ele.

Pentru a face faţă cheltuielilor cu lucrări speciale, executate în vederea asigurării sau îmbunătăţirii condiţiunilor de navigabilitate, Comisiunea va putea stabili taxe speciale.

ARTICOLUL 11

Hotărîrile Comisiunii sunt luate cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, cu excepţia cazurilor prevăzute special prin prezenta Convenţie (articolele: 10, 12 şi 13).

Quorum-ul Comisiunii este de cinci membri.

ARTICOLUL 12

Hotărîrile Comisiunii cu privire la chestiunile prevăzute în paragrafele: b), c), f), g), ale articolului 8 trebuiesc luate cu majoritatea voturilor tuturor membrilor, fără totuşi a se majoriza statul de teritoriul căruia lucrările trebuiesc executate.

ARTICOLUL 13

Comisiunea îşi are sediul la Galaţi.

Ea poate totuşi, printr'o decizie luată cu majoritatea voturilor tuturor membrilor săi, să-şi schimbe locul sediului.

ARTICOLUL 14

Comisiunea se bucură de personalitate juridică în conformitate cu legislaţia statului în care îşi are sediu.

ARTICOLUL 15

Franceza şi Rusa sunt limbile oficiale ale Comisiunii.

ARTICOLUL 16

Membrii Comisiunii şi funcţionarii mandataţi de ea se bucură de imunitatea diplomatică. Localurile oficiale, arhivele şi documentele de tot felul aparţinând Comisiunii sunt inviolabile.

ARTICOLUL 17

Funcţionarii Comisiunii, prevăzuţi cu împuterniciri corespunzătoare, vor informa autorităţile competente ale statelor dunărene de infracţiunile la regulamentele de navigaţie, la măsurile sanitare şi la supravegherea fluvială de care Comisiunea va fi luat cunoştinţă. Autorităţile competente vor fi ţinute, la rândul lor, să informeze Comisiunea de măsurile luate cu privire la infracţiunile notificate şi menţionate mai sus.

ARTICOLUL 18

Comisiunea are sigiliul ei, ea are de asemenea pavilionul ei pe care are dreptul să-l arboreze pe localurile ei oficiale şi pe vasele ei.

ARTICOLUL 19

Statele dunărene sunt obligate să dea Comisiunii procura şi funcţionarilor şi personalului ei concursul necesar executării sarcinilor ce le incumbă în virtutea prezentei Convenţii.

Aceşti funcţionari şi acest personal vor avea, în exerciţiul funcţiunilor lor oficiale, dreptul de a circula liber pe fluviu şi în porturi, în limitele jurisdicţiei Comisiunii, cu condiţia de a respecta legislaţia teritorială.

SECŢIUNEA II Administraţii fluviale speciale

ARTICOLUL 20

Pe Dunărea de Jos (dela gura Canalului Sulina pînă la Brăila inclusiv), se stabileşte o Administraţie fluvială specială. în vederea executării lucrărilor hidrotehnice şi de a reglementa navigaţia, ea este compusă din reprezentanţi ai statelor riverane adiacente (Republica Populară Română şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste).

Această Administraţie funcţionează, în baza unui acord între guvernele ţărilor care fac parte din ea.

Administraţia îşi are sediul la Galaţi.

ARTICOLUL 21

Pe sectorul Porţilor de Fier (dela Vince la Kostol pe malul drept şi dela Moldova Veche la Turnu Severin pe malul stâng al Dunării), se stabileşte o Administraţie fluvială specială a Porţilor de Fier; această Administraţie este compusă din reprezentanţi ai Republicii Populare Române şi ai Republicii Federative Populare Jugoslavia; ea are ca sarcină de a executa lucrări hidrotehnice şi de a reglementa navigaţia în zona indicată.

Această Administraţie funcţionează în baza unui acord între guvernele ţărilor care fac parte din ea.

Administraţia îşi are sediul la Orşova şi la Tekiţa.

ARTICOLUL 22

Acordurile relative la Administraţiile fluviale speciale (numite mai departe "Administraţii"), menţionate la articolele 20 şi 21, sunt aduse la cunoştinţa Comisiunii.

CAPITOLUL III Regimul Navigaţiei

SECŢIUNEA I Navigaţia

ARTICOLUL 23

Navigaţia pe Dunărea-de-Jos şi în sectorul Porţilor-de-Fier se efectuează în conformitate cu regulele de navigaţie stabilite de Administraţiile zonelor indicate. Navigaţia în celelalte sectoare ale Dunării se efectuează, în conformitate cu regulile stabilite de către ţările dunărene respective al căror teritoriu este traversat de Dunăre şi, în zonele în care malurile Dunării aparţin la două state diferite, după regulele stabilite de comun acord între aceste state.

Stabilind regulele de navigaţie, statele dunărene şi Administraţiile vor ţine seama de dispoziţiunile fundamentale relative la navigaţia pe Dunăre, stabilite de către Comisiune.

ARTICOLUL 24

Bastimentele navigând pe Dunăre au dreptul, cu condiţia de a se conforma regulelor stabilite de către Statele dunărene respective, să intre în porturi, să procedeze acolo la operaţiuni de încărcare şi descărcare, să îmbarce şi să debarce călători, să se aprovizioneze cu combustibil, să se alimenteze etc.

ARTICOLUL 25

Traficul local de călători şi de mărfuri şi traficul între porturile aceluiaşi stat sunt deschise unui pavilion străin numai în conformitate cu reglementarea naţională a acelui stat dunărean.

ARTICOLUL 26

Regulamentele sanitare şi de poliţie în vigoare pe Dunăre sunt aplicate fără discriminare în ce priveşte pavilionul, punctul de plecare al bastimentelor, destinaţia lor sau alte motive.

Funcţiunile de supraveghere vamală, sanitară şi fluvială pe Dunăre sunt îndeplinite de către statele dunărene; acestea comunică Comisiunii regulamentele pe care le-au întocmit, pentru ca Comisiunea să poată contribui la unificarea regulelor vamale şi regulelor sanitare şi să unifice regulele de supraveghere fluvială (art. 8 "g").

Regulamentele vamale, sanitare şi de poliţie trebuie să fie de natură să nu stânjenească navigaţia.

ARTICOLUL 27

Atunci când ambele maluri ale Dunării fac parte din teritoriul aceluiaşi stat, acest stat are dreptul de a pune mărfurile în transit sub sigiliu sau sub paza agenţilor vamali. Un asemenea stat are de asemenea dreptul de a pretinde căpitanului, armatorului sau proprietarului o declaraţie scrisă confirmând numai că transportă sau că nu transportă mărfuri al căror import este prohibit de către statul tranzitat, fără a avea totuşi dreptul de a interzice tranzitul. Aceste formalităţi nu vor putea implica sau prilejui nicio vizitare a încărcăturii, nici să întârzie trecerea în tranzit. Căpitanul, armatorul sau proprietarul care va fi făcut o declaraţie falsă va fi răspunzător de ea în conformitate cu legile statului către care această declaraţie va fi fost făcută.

Atunci când Dunărea formează frontieră între două state, vasele, plutele, călătorii şi mărfurile în tranzit sunt scutite de orice formalităţi vamale.

ARTICOLUL 28

Bastimentele afectate de către statele dunărene serviciului de supraveghere (Poliţie) fluvială sunt obligate să arboreze, în afară de pavilionul lor naţional, o insignă distinctivă şi uniformă, semnalmentul şi numărul lor trebuie să fie aduse la cunoştinţa Comisiunii. Aceste bastimente, precum şi cele afectate serviciului vămilor în ţările dunărene, pot naviga pe Dunăre numai în interiorul fruntariilor ţărilor al căror pavilion îl arborează bastimentul şi în afara ziselor frontiere numai cu consimţământul statelor dunărene respective.

ARTICOLUL 29

Bastimentele navigînd pe Dunăre se pot folosi de staţiunile TFF aflate pe bordul lor, precum şi de mijloacele de comunicaţie riverană de care ar avea nevoie în scopul navigaţiei.

ARTICOLUL 30

Navigaţia pe Dunăre este interzisă vaselor de răsboiu ale tuturor ţărilor nedunărene.

Bastimentele de războiu ale ţărilor dunărene nu pot naviga pe Dunăre în afara fruntariilor ţării al cărui pavilion îl arborează, cu excepţia unei înţelegeri prealabile între statele dunărene interesate.

se încarcă...