Act Internațional

Convenția despre regimul navigației pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, împreună cu cele două anexe și protocolul adițional din 18.08.1948

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 30.10.1948

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Republica Populară Bulgaria, Republica Ungară, Republica Populară Română, Republica Sovietică Socialistă Ucraina, Republica Cehoslovacă și Republica Federativă Iugoslavia,

Luînd în considerație decizia Consiliului Miniștrilor de Afaceri Străine din 12 Decemvrie 1946, de a convoca o Conferință a Reprezentanților Statelor susmenționate în vederea stabilirii unei noi Convenții despre regimul navigației pe Dunăre, și

Dornici de a asigura libera navigație pe Dunăre, în conformitate cu interesele și drepturile suverane ale țărilor dunărene, precum și de a strânge legăturile economice și culturale ale țărilor dunărene între ele și cu celelalte țări,

Au hotărît de a încheia o Convenție despre regimul navigației pe Dunăre și, în acest scop, au desemnat pe plenipotențiarii semnați mai jos, care, după prezentarea deplinelor lor puteri, recunoscute în bună și cuvenită formă, au convenit cele ce urmează:

CAPITOLUL I Dispozițiuni generale

ARTICOLUL 1

Navigația pe Dunăre va fi liberă și deschisă supușilor, vapoarelor comerciale și mărfurilor tuturor statelor pe picior de egalitate în ceea ce privește drepturile portuare și taxele asupra navigației, precum și condițiunile cărora este supusă navigația comercială. Dispozițiunile de mai sus nu vor fi aplicabile traficului între porturile aceluiași stat.

ARTICOLUL 2

Regimul stabilit prin prezenta Convenție se aplică părților navigabile a Dunării (fluviu) de la Ulm la Marea Neagră, urmând brațul Sulina cu acces la Mare prin Canalul Sulina.

ARTICOLUL 3

Statele dunărene își iau angajamentul de a menține sectoarele lor pe Dunăre în stare de navigabilitate pentru bastimentele fluviale și, în ceea ce privește sectoarele proprii bastimentelor de Mare, de a executa lucrările necesare asigurării și îmbunătățirii condițiilor de navigație și de a nu împiedica sau stânjeni navigația pe canalurile navigabile ale Dunării. Statele dunărene se vor consulta în materiile indicate în prezentul articol cu Comisiunea Dunării (articolul 5 de mai jos).

Statele riverane vor avea dreptul de a întreprinde în limitele frontierelor lor respective lucrările care ar putea fi necesitate prin împrejurări neprevăzute și urgențe și care ar avea de scop asigurarea nevoilor navigației. Statele vor trebui totuși să avizeze Comisiunea despre motivele care au făcut necesare aceste lucrări și să-i furnizeze o descriere sumară a lor.

ARTICOLUL 4

În cazul când un stat dunărean nu ar fi în măsură să întreprindă el însuși lucrările care sunt de competența sa teritorială și care sunt necesare pentru a asigura navigația normală, acest stat va fi ținut să le lase a fi executate prin Comisiunea Dunării (articolul 5), în condițiunile pe care ea le va determina și fără ca ea să poată încredința executarea unui alt stat, cu excepție în ceea ce privește părțile de cale fluvială care formează frontiera unui asemenea stat. În acest din urmă caz, Comisiunea va determina modalitățile executării acestor lucrări.

Statele dunărene se obligă a da Comisiunii sau statului executant orice formă de concurs la executarea ziselor lucrări.

CAPITOLUL II Dispozițiuni relative la organizare

SECȚIUNEA I Comisiunea Dunării

ARTICOLUL 5

Se stabilește o Comisiune a Dunării, desemnată mai jos sub numele de "Comisiune", ea este compusă din reprezentanți ai țărilor dunărene, câte unul pentru fiecare din aceste țări.

ARTICOLUL 6

Comisiunea își alege dintre membrii săi pe președintele său, pe vice-președintele său și pe secretarul său, care sunt aleși pentru o perioadă de trei ani.

ARTICOLUL 7

Comisiunea își fixează termenele sesiunilor și își stabilește regulamentul interior.

Prima reuniune a Comisiunii va fi ținută într'un termen. de șase luni dela data intrării în vigoare a prezentei Convenții.

ARTICOLUL 8

Competența Comisiunii se întinde asupra Dunării așa cum este ea definită la articolul 2.

Intră în atribuțiunile Comisiunii:

a) de a veghia la executarea dispozițiunilor prezentei Convenții;

b) de a întocmi, pe temeiul propunerilor și a proiectelor prezentate de către statele dunărene și de către administrațiile fluviale speciale (articolele 20 și 21), planul general al marilor lucrări în interesul navigației, precum și de a stabili evaluarea generală a cheltuielilor relative la aceste lucrări;

c) de a executa lucrări în cazurile prevăzute la articolul 4;

d) de a da consultații și de a face recomandări statelor dunărene cu privire la executarea lucrărilor arătate la paragraful "b" al prezentului articol ținând seama de interesele tehnice și economice, de planurile și posibilitățile statelor respective;

e) de a da consultații și de a face recomandări administrațiilor fluviale speciale (articolele 20 și 21) și de a proceda la un schimb de informațiuni cu aceste administrații;

f) de a stabili pe tot parcursul navigabil al Dunării un sistem uniform de amenajări al căilor navigabile și de a fixa, ținând seama de condițiile specifice ale fiecărui sector, dispozițiunile fundamentale relative la navigația pe Dunăre, inclusiv cele ale Serviciului de Pilotaj;

g) de a unifica regulile de supraveghere fluvială;

h) de a coordona activitatea serviciilor hidrometeorologice pe Dunăre, de a publica un buletin hidrologic unic și prevederi hidrologice de scurtă și de lungă durată pentru Dunăre;

i) de a aduna datele statistice relative la navigația pe Dunăre, întru cât este vorba de chestiuni care sunt de competența Comisiunii;

j) de a publica, pentru nevoile navigației, lucrări de referință, itinerarii, hărți de navigație și atlase;

l) de a pregăti și de a aproba bugetul Comisiunii, precum și de a stabili și de a percepe taxele prevăzute la articolul 10.

ARTICOLUL 9

Pentru a se achita de sarcinile arătate la articolul precedent, Comisiunea dispune de un Secretariat și de serviciile necesare al căror personal este recrutat dintre cetățenii statelor dunărene.

Organizarea Secretariatului și serviciilor sale este de competența Comisiunii însăși.

ARTICOLUL 10

Comisiunea își pregătește bugetul și îl aprobă cu majoritatea voturilor tuturor membrilor ei. Bugetul trebuie să prevadă cheltuielile necesare întreținerii Comisiunii și aparatului ei; aceste cheltuieli vor fi acoperite prin anuități vărsate de către statutele dunărene, în sumă egală pentru fiecare din ele.

Pentru a face față cheltuielilor cu lucrări speciale, executate în vederea asigurării sau îmbunătățirii condițiunilor de navigabilitate, Comisiunea va putea stabili taxe speciale.

ARTICOLUL 11

Hotărîrile Comisiunii sunt luate cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, cu excepția cazurilor prevăzute special prin prezenta Convenție (articolele: 10, 12 și 13).

Quorum-ul Comisiunii este de cinci membri.

ARTICOLUL 12

Hotărîrile Comisiunii cu privire la chestiunile prevăzute în paragrafele: b), c), f), g), ale articolului 8 trebuiesc luate cu majoritatea voturilor tuturor membrilor, fără totuși a se majoriza statul de teritoriul căruia lucrările trebuiesc executate.

ARTICOLUL 13

Comisiunea își are sediul la Galați.

Ea poate totuși, printr'o decizie luată cu majoritatea voturilor tuturor membrilor săi, să-și schimbe locul sediului.

ARTICOLUL 14

Comisiunea se bucură de personalitate juridică în conformitate cu legislația statului în care își are sediu.

ARTICOLUL 15

Franceza și Rusa sunt limbile oficiale ale Comisiunii.

ARTICOLUL 16

Membrii Comisiunii și funcționarii mandatați de ea se bucură de imunitatea diplomatică. Localurile oficiale, arhivele și documentele de tot felul aparținând Comisiunii sunt inviolabile.

ARTICOLUL 17

Funcționarii Comisiunii, prevăzuți cu împuterniciri corespunzătoare, vor informa autoritățile competente ale statelor dunărene de infracțiunile la regulamentele de navigație, la măsurile sanitare și la supravegherea fluvială de care Comisiunea va fi luat cunoștință. Autoritățile competente vor fi ținute, la rândul lor, să informeze Comisiunea de măsurile luate cu privire la infracțiunile notificate și menționate mai sus.

ARTICOLUL 18

Comisiunea are sigiliul ei, ea are de asemenea pavilionul ei pe care are dreptul să-l arboreze pe localurile ei oficiale și pe vasele ei.

ARTICOLUL 19

Statele dunărene sunt obligate să dea Comisiunii procura și funcționarilor și personalului ei concursul necesar executării sarcinilor ce le incumbă în virtutea prezentei Convenții.

Acești funcționari și acest personal vor avea, în exercițiul funcțiunilor lor oficiale, dreptul de a circula liber pe fluviu și în porturi, în limitele jurisdicției Comisiunii, cu condiția de a respecta legislația teritorială.

SECȚIUNEA II Administrații fluviale speciale

ARTICOLUL 20

Pe Dunărea de Jos (dela gura Canalului Sulina pînă la Brăila inclusiv), se stabilește o Administrație fluvială specială. în vederea executării lucrărilor hidrotehnice și de a reglementa navigația, ea este compusă din reprezentanți ai statelor riverane adiacente (Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste).

Această Administrație funcționează, în baza unui acord între guvernele țărilor care fac parte din ea.

Administrația își are sediul la Galați.

ARTICOLUL 21

Pe sectorul Porților de Fier (dela Vince la Kostol pe malul drept și dela Moldova Veche la Turnu Severin pe malul stâng al Dunării), se stabilește o Administrație fluvială specială a Porților de Fier; această Administrație este compusă din reprezentanți ai Republicii Populare Române și ai Republicii Federative Populare Jugoslavia; ea are ca sarcină de a executa lucrări hidrotehnice și de a reglementa navigația în zona indicată.

Această Administrație funcționează în baza unui acord între guvernele țărilor care fac parte din ea.

Administrația își are sediul la Orșova și la Tekița.

ARTICOLUL 22

Acordurile relative la Administrațiile fluviale speciale (numite mai departe "Administrații"), menționate la articolele 20 și 21, sunt aduse la cunoștința Comisiunii.

CAPITOLUL III Regimul Navigației

SECȚIUNEA I Navigația

ARTICOLUL 23

Navigația pe Dunărea-de-Jos și în sectorul Porților-de-Fier se efectuează în conformitate cu regulele de navigație stabilite de Administrațiile zonelor indicate. Navigația în celelalte sectoare ale Dunării se efectuează, în conformitate cu regulile stabilite de către țările dunărene respective al căror teritoriu este traversat de Dunăre și, în zonele în care malurile Dunării aparțin la două state diferite, după regulele stabilite de comun acord între aceste state.

Stabilind regulele de navigație, statele dunărene și Administrațiile vor ține seama de dispozițiunile fundamentale relative la navigația pe Dunăre, stabilite de către Comisiune.

ARTICOLUL 24

Bastimentele navigând pe Dunăre au dreptul, cu condiția de a se conforma regulelor stabilite de către Statele dunărene respective, să intre în porturi, să procedeze acolo la operațiuni de încărcare și descărcare, să îmbarce și să debarce călători, să se aprovizioneze cu combustibil, să se alimenteze etc.

ARTICOLUL 25

Traficul local de călători și de mărfuri și traficul între porturile aceluiași stat sunt deschise unui pavilion străin numai în conformitate cu reglementarea națională a acelui stat dunărean.

ARTICOLUL 26

Regulamentele sanitare și de poliție în vigoare pe Dunăre sunt aplicate fără discriminare în ce privește pavilionul, punctul de plecare al bastimentelor, destinația lor sau alte motive.

Funcțiunile de supraveghere vamală, sanitară și fluvială pe Dunăre sunt îndeplinite de către statele dunărene; acestea comunică Comisiunii regulamentele pe care le-au întocmit, pentru ca Comisiunea să poată contribui la unificarea regulelor vamale și regulelor sanitare și să unifice regulele de supraveghere fluvială (art. 8 "g").

Regulamentele vamale, sanitare și de poliție trebuie să fie de natură să nu stânjenească navigația.

ARTICOLUL 27

Atunci când ambele maluri ale Dunării fac parte din teritoriul aceluiași stat, acest stat are dreptul de a pune mărfurile în transit sub sigiliu sau sub paza agenților vamali. Un asemenea stat are de asemenea dreptul de a pretinde căpitanului, armatorului sau proprietarului o declarație scrisă confirmând numai că transportă sau că nu transportă mărfuri al căror import este prohibit de către statul tranzitat, fără a avea totuși dreptul de a interzice tranzitul. Aceste formalități nu vor putea implica sau prilejui nicio vizitare a încărcăturii, nici să întârzie trecerea în tranzit. Căpitanul, armatorul sau proprietarul care va fi făcut o declarație falsă va fi răspunzător de ea în conformitate cu legile statului către care această declarație va fi fost făcută.

Atunci când Dunărea formează frontieră între două state, vasele, plutele, călătorii și mărfurile în tranzit sunt scutite de orice formalități vamale.

ARTICOLUL 28

Bastimentele afectate de către statele dunărene serviciului de supraveghere (Poliție) fluvială sunt obligate să arboreze, în afară de pavilionul lor național, o insignă distinctivă și uniformă, semnalmentul și numărul lor trebuie să fie aduse la cunoștința Comisiunii. Aceste bastimente, precum și cele afectate serviciului vămilor în țările dunărene, pot naviga pe Dunăre numai în interiorul fruntariilor țărilor al căror pavilion îl arborează bastimentul și în afara ziselor frontiere numai cu consimțământul statelor dunărene respective.

ARTICOLUL 29

Bastimentele navigînd pe Dunăre se pot folosi de stațiunile TFF aflate pe bordul lor, precum și de mijloacele de comunicație riverană de care ar avea nevoie în scopul navigației.

ARTICOLUL 30

Navigația pe Dunăre este interzisă vaselor de răsboiu ale tuturor țărilor nedunărene.

Bastimentele de războiu ale țărilor dunărene nu pot naviga pe Dunăre în afara fruntariilor țării al cărui pavilion îl arborează, cu excepția unei înțelegeri prealabile între statele dunărene interesate.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...