Înalta Curte de Casație și Justiție - ÎCCJ

Decizia nr. 20/2014 privind examinarea sesizării formulate de către Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 1.373/95/2014 prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a modalității de interpretare a dispozițiilor art. 175 alin. (1) și (2) din Codul penal privind funcționarii publici, respectiv dacă expertul judiciar este funcționar public în sensul alin. (1) ori alin. (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 22.10.2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALÃ

Dosar nr. 22/1/2014/HP/P

Corina Michaela Jîjîie - președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele completului
Lavinia Lefterache - judecător la Secția penală
Marius Dan Foitoș - judecător la Secția penală
Maricela Cobzariu - judecător la Secția penală
Valentin Horia Șelaru - judecător la Secția penală
Geanina Cristina Arghir - judecător la Secția penală
Anca Alexandrescu - judecător la Secția penală - judecător-raportor
Săndel Lucian Macavei - judecător la Secția penală
Ștefan Pistol - judecător la Secția penală
Silvia Stoenescu - magistrat-asistent

S-a luat în examinare sesizarea formulată de către Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 1.373/95/2014 prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a modalității de interpretare a dispozițiilor art. 175 alin. (1) și (2) din Codul penal privind funcționarii publici, respectiv dacă expertul judiciar este funcționar public în sensul alin. (1) ori alin. (2).

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală și art. 274 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Ședința a fost prezidată de către președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Corina Michaela Jîjîie.

În conformitate cu dispozițiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare, doamna Silvia Stoenescu, magistrat-asistent în cadrul Secției penale, a fost desemnată și a participat, în această calitate, la ședința de judecată.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de doamna Justina Condoiu, procuror în cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că la dosar au fost transmise puncte de vedere primite din partea curților de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara, precum și raportul din data de 18 august 2014, întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat condamnatului, în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, la dosar nefiind depus un punct de vedere din partea acestuia privind chestiunea de drept supusă analizei.

Reprezentantul Ministerului Public, după expunerea argumentelor juridice, a arătat că soluția propusă chestiunii de drept ce face obiectul sesizării este următoarea:

Expertul tehnic judiciar este funcționar public în conformitate cu dispozițiile art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal.

Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Corina Michaela Jîjîie, a declarat dezbaterile închise, reținându-se dosarul în pronunțare privind sesizarea formulată.

ÎNALTA CURTE,

asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizării

Prin Încheierea de ședință din data de 17 iunie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1.373/95/2014, având ca obiect contestația formulată de condamnatul G. L. împotriva Sentinței penale nr. 194 din data de 3 aprilie 2014 a Tribunalului Gorj, Curtea de Apel Craiova, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu a modalității de interpretare a dispozițiilor art. 175 alin. (1) și (2) din Codul penal privind funcționarii publici, respectiv dacă expertul judiciar este funcționar public în sensul alin. (1) ori alin. (2) și a dispus suspendarea judecării cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile.

II. Expunerea succintă a cauzei

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, Secția penală, cu nr. 1.373/95/2014, condamnatul G. L. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării, aplicată prin Sentința penală nr. 121 din 23 mai 2012 a Tribunalului Gorj, Secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1516/95/2012 și rămasă definitivă prin Decizia nr. 1.631 din 14 mai 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea contestației formulate, condamnatul a arătat, în esență, faptul că infracțiunea pentru care a fost condamnat a fost dezincriminată, întrucât, potrivit Codului penal actual, fapta constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle de serviciu sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.

Contestatorul a apreciat că legiuitorul nu a incriminat fapta și când este comisă în legătură cu îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu, act pentru care a primit suma de 300 lei, astfel cum s-a reținut în sarcina sa, prin hotărârea de condamnare, pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite.

S-a mai invocat faptul că, în calitatea sa de expert tehnic judiciar, poate fi calificat ca funcționar public, conform art. 175 alin. (2) din Codul penal, or, potrivit art. 289 alin. (2) din Codul penal, "fapta prevăzută în alin. (1) săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2) din Codul penal constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri".

În concluzie, contestatorul a învederat faptul că nu se mai poate susține că fapta sa este inclusă în infracțiunea de luare de mită întrucât acesta efectuase raportul de expertiză și îl depusese la instanță la data primirii sumei de bani reprezentând foloase necuvenite.

III. Opinia instanței care a pronunțat sesizarea

Completul de judecată care a sesizat Înalta Curte cu chestiunea de drept supusă dezlegării și-a exprimat punctul de vedere, apreciind că voința legiuitorului a fost în sensul de a delimita profesiile liberale care presupun exercitarea unui serviciu public de celelalte categorii de funcționari publici.

Referitor la încadrarea expertului judiciar în vreuna din categoriile enumerate de alin. (1) al art. 175 din Codul penal, Curtea de Apel Craiova a considerat că nu există niciun argument pentru a aprecia că expertul judiciar ar putea fi considerat funcționar public, în temeiul lit. a), b) sau c) ale articolului mai sus indicat.

S-a mai arătat că, prin învestire pentru realizarea unui serviciu public, în înțelesul art. 175 alin. (2) din Codul penal, se înțelege fie acordarea calității din care derivă obligația de a realiza respectivul serviciu de către o autoritate publică (numirea în funcția de notar, autorizarea ca interpret etc.), fie încredințarea realizării serviciului de interes public printr-o decizie a autorității (numirea de către instanță a expertului, lichidatorului judiciar etc.).

IV. Opinia instanțelor judecătorești

Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

În majoritate, punctele de vedere exprimate de curțile de apel au fost în acord cu opinia cuprinsă în încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și anume că expertul judiciar este funcționar public în sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal.

Curțile de apel Cluj, Constanța, Suceava și Iași nu au identificat hotărâri judecătorești relevante și nici nu au expus o părere relativ la problema de drept în discuție.

În cadrul Curții de Apel Iași s-au conturat două opinii distincte. Astfel, Tribunalul Vaslui a apreciat că expertul judiciar este un funcționar public în înțelesul prevederilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal, deoarece, raportat la atribuțiile conferite de Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 care reglementează activitatea de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, acesta exercită, cu titlu temporar, atribuții stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii judecătorești.

Dimpotrivă, Judecătoria Huși a apreciat că expertul judiciar desfășoară o profesie liberală ce presupune exercitarea unui serviciu public și se încadrează în dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal.

Curtea de Apel Oradea a comunicat faptul că, la nivelul instanțelor din circumscripția sa, nu au fost identificate hotărâri judecătorești în această materie.

O opinie juridică a fost exprimată de judecătorii din cadrul Secției penale a Judecătoriei Satu Mare care au apreciat că expertul judiciar nu este funcționar public în sensul alin. (1) sau (2) al art. 175 din Codul penal, motivat de faptul că "acesta exercită un serviciu public, o profesie liberală, primind pentru serviciile sale un onorariu negociabil de la persoanele în interesul cărora exercită aceste servicii".

Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat că nu deține jurisprudență cu privire la problema de drept în discuție, iar, în urma discuțiilor purtate în cadrul colectivului de judecători al instanțelor, s-au conturat două opinii:

1. Expertul judiciar nu este funcționar public în sensul dispozițiilor art. 175 alin. (1) din Codul penal (opinie exprimată de Tribunalul Alba și Judecătoria Câmpeni).

2. Expertul judiciar este funcționar public în sensul dispozițiilor art. 175 alin. (1) și (2) din Codul penal (opinie exprimată de Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara și Judecătoria Blaj), având în vedere "situațiile în care expertul formulează concluzii în cadrul proceselor aflate pe rolul instanțelor, astfel că, luând în considerare dezideratul înfăptuirii justiției, nu se poate aprecia că expertul nu ar exercita un serviciu de interes public.

Fiind încredințat printr-o decizie a autorității (de exemplu, numirea lui de către instanță prin încheiere) pentru a realiza un serviciu de interes public (în vederea aflării adevărului în cauză)", expertul judiciar are calitatea de funcționar public.

Curtea de Apel Târgu Mureș a comunicat faptul că, la nivelul său și al tribunalelor arondate acestei curți, nu s-au pronunțat hotărâri judecătorești în materia vizată. În opinia magistraților de la Curtea de Apel Târgu Mureș, expertul judiciar este funcționar public în sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal.

S-a mai arătat faptul că Tribunalul Mureș împărtășește două opinii cu privire la modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 175 alin. (1) și (2) din Codul penal, în sensul că:

1. Expertul judiciar nu este funcționar public, ci liber profesionist.

2. Expertul judiciar este funcționar public în sensul alin. (2) al art. 175 din Codul penal.

Curtea de Apel Pitești a comunicat faptul că, la nivelul acestei Curți, nu există jurisprudență în ceea ce privește interpretarea dispozițiilor art. 175 alin. (1) și (2) din Codul penal privind funcționarii publici și calitatea de funcționar public a expertului judiciar.

Punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeș este în sensul că persoana care execută un serviciu de interes public, în conformitate cu dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, poate fi acea persoană care, deși de regulă este liber profesionist sau nu exercită o funcție de autoritate publică, desfășoară totuși o activitate ce implică folosirea unor competențe delegate de către stat. Expertul judiciar este o asemenea persoană, câtă vreme efectuează, la desemnarea instanței judecătorești, o expertiză judiciară, ceea ce presupune o activitate de interes public, cu atât mai mult cu cât calitatea de expert judiciar este conferită de Ministerul Justiției.

Aceeași este și opinia Curții de Apel Pitești, care a arătat că determinante pentru includerea sau excluderea persoanei de la incidența normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic în baza căruia se prestează respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana în cauză și autoritatea publică, instituția publică, instituția sau altă persoană juridică de interes public, opinie care, de altfel, a fost expusă de Curtea Constituțională în Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014.

Similară este și opinia majoritară a judecătorilor din cadrul Secției penale și pentru cauze cu minori a Curții de Apel Galați și din cadrul instanțelor din circumscripția acestei Curți, respectiv că expertul judiciar este funcționar public, în sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal.

Curtea de Apel Ploiești a comunicat faptul că, la nivelul instanțelor din circumscripția sa, nu au fost identificate hotărâri judecătorești în această materie. Judecătorii din cadrul acestei Curți și a Tribunalului Buzău au opinat că expertul judiciar este funcționar public în sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal.

La nivelul Curții de Apel Timișoara nu au fost identificate hotărâri judecătorești cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului raport, însă opinia unanimă a judecătorilor secției penale din cadrul acestei Curți de Apel a fost în sensul că expertul judiciar este funcționar public în conformitate cu prevederile art. 175 alin. (2) din Codul penal.

Curtea de Apel Bacău a comunicat faptul că, la nivelul acestei Curți și al instanțelor arondate, nu există practică judiciară în ceea ce privește interpretarea dispozițiilor art. 175 alin. (1) și (2) din Codul penal privind funcționarii publici.

Judecătorii din cadrul secției penale a Tribunalului Bacău opinează în sensul că expertul judiciar este funcționar public în conformitate cu dispozițiile art. 175 alin. (1) din Codul penal, având în vedere considerentele Deciziei nr. 2 din 15 ianuarie 2014 a Curții Constituționale.

La nivelul Curții de Apel București și al instanțelor aflate în circumscripția acestei Curți de Apel nu a fost identificată practică judiciară în legătură cu chestiunea de drept în discuție.

Opinia celor două secții penale din cadrul Curții de Apel București este în sensul că expertul judiciar este funcționar public în conformitate cu dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal.

Magistrații din cadrul judecătoriilor sectorului 1, 3, 5 și 6 București au opinat în sensul că expertul judiciar este funcționar public în conformitate cu dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal.

Dimpotrivă, magistrații din cadrul judecătoriilor sectorului 2 și 4 București au apreciat că expertul judiciar este funcționar public în sensul art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal.

În opinia judecătorilor din cadrul Judecătoriei Roșiorii de Vede, expertul judiciar este funcționar public în sensul prevăzut de art. 175 alin. (1) din Codul penal, iar magistrații din cadrul Judecătoriei Videle au apreciat că expertul judiciar nu este funcționar public.

La nivelul Curții de Apel Craiova nu au fost identificate hotărâri judecătorești cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului raport, însă opinia unanimă a judecătorilor secției penale și pentru cauze cu minori din cadrul Tribunalului Dolj a fost în sensul că expertul judiciar este funcționar public în conformitate cu prevederile art. 175 alin. (2) din Codul penal.

Dimpotrivă, punctul de vedere teoretic exprimat de Judecătoria Filiași a fost în sensul că expertul judiciar este funcționar public conform art. 175 alin. (1) din Codul penal, întrucât își desfășoară activitatea în baza Ordonanței Guvernului nr. 2/2000, fiind numit de Ministerul Justiției.

Curtea de Apel Brașov a comunicat faptul că nu au existat situații pe rolul acestei instanțe referitoare la problema de drept în discuție, iar opinia majoritară exprimată la nivelul Curții este că expertul judiciar este funcționar public în sensul prevederilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal.

Tribunalul pentru minori și familie Brașov a opinat că expertul judiciar este funcționar public în sensul prevederilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal.

Dimpotrivă, Tribunalul Brașov și Judecătoria Făgăraș au apreciat că expertul judiciar este funcționar public în sensul prevederilor art. 175 alin. (2) din Codul penal.

O a treia opinie a fost exprimată de Judecătoria Târgu Secuiesc, care a apreciat că, "nefiind întrunite cumulativ condițiile prevederilor art. 175 alin. (1) din Codul penal, expertul judiciar nu poate fi considerat funcționar public, în sensul alin. (1) și (2)".

V. Opinia specialiștilor consultați

În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia scrisă a unor specialiști recunoscuți cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, însă aceștia nu au dat curs solicitării, nefiind transmis niciun punct de vedere în acest sens.

VI. Opinia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Prin Adresa nr. 1.899/C/2.544/III-5/2014 din data de 17 septembrie 2014 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că problema de drept a cărei dezlegare se solicită nu a mai fost supusă examenului Înaltei Curți de Casație și Justiție, nestatuându-se asupra ei printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar de lămurirea respectivei chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei.

De asemenea, în opinia formulată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că expertul tehnic judiciar este funcționar public în conformitate cu dispozițiile art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal.

În susținerea opiniei formulate, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a relevat următoarele aspecte:

"

Raportând dispozițiile relevante din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 la cele ale art. 175 alin. (2) din Codul penal, rezultă că prin realizarea raportului de expertiză tehnică judiciară se urmărește satisfacerea unor nevoi de interes general, adică lămurirea unor fapte sau împrejurări de care depinde justa soluționare a cauzei de către organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, atribuirea calității de expert tehnic judiciar a fost dobândită prin autorizare de către Ministerul Justiției, iar activitatea expertului tehnic judiciar este supusă coordonării, îndrumării și controlului Biroului central pentru expertize tehnice judiciare din cadrul aceluiași minister.

Însă, de această dată, de modul în care expertul tehnic judiciar își îndeplinește atribuțiile și responsabilitățile depinde pronunțarea unei soluții legale și temeinice de către procuror sau de către instanța de judecată, civilă sau penală, în egală măsură însărcinați cu realizarea prerogativelor puterii judecătorești.

La expertiză magistratul apelează atunci când are nevoie de opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, iar aflarea adevărului în cauză ține de însăși esența actului de justiție.

Neîndoielnic că expertul tehnic judiciar îndeplinește condițiile prevăzute de art. 175 alin. (2) din Codul penal, dar, pe lângă acestea, activitatea sa este indisolubil legată de realizarea prerogativelor puterii judecătorești, ceea ce atrage incidența, în privința sa, a dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal."

VII. Jurisprudență relevantă în cauză

La nivel național nu au fost identificate hotărâri judecătorești rămase definitive prin care instanțele judecătorești să se fi pronunțat asupra problemei de drept în discuție.

Însă, prin Decizia nr. 1.785/2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, Secția penală s-a hotărât, cu titlu definitiv, că expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice, desemnat să efectueze expertize în cauze judiciare și retribuit sub forma onorariului prin biroul de expertize, poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită.

VIII. Dispozițiile legale incidente

Art. 1 alin. (1) din Codul penal:

"

Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni".

Art. 4 din Codul penal:

"

Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi."

Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal:

"

Art. 3. -

(1) Dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi, datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.

(2) Dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire."

Art. 145 din Codul penal din 1969:

"

Prin termenul «public» se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum și bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public."

Art. 147 din Codul penal din 1969:

"

Prin «funcționar public» se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145.

Prin «funcționar» se înțelege persoana menționată în alin. 1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat."

Art. 175 din Codul penal:

"

(1) Funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație:

a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești;


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
loading ...