Back

Parlamentul României

Codul Penal din 1936

Te interesează forma portabilă a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle! Cumpără document: 22,13 Lei

În vigoare de la 18.03.1936 până la 13.11.1968, fiind abrogat(ă) prin Legea nr. 30/1968 și înlocuit(ă) de Codul Penal din 1936.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 65 din 18.03.1936.

Fişa actului →

Mergi la art.

*) Denumit "Carol al II-lea" potrivit legii intitulată: "Denumirea Codurilor de unificare a legislaţiei", decretată sub Nr. 577/1936 şi publicată în Monitorul Oficial, partea I, Nr. 73 din 27 Martie 1936.

În text sunt cuprinse rectificările din Monitorul Oficial, p. I, Nr. 83 din 8 Aprilie 1936, pag. 3177.

CARTEA I Dispoziţiuni generale

TITLUL I Legalitatea încriminării, pedepsei şi măsurilor
de siguranţă

Art. 1. -

Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o faptă, care, în timpul când a fost săvârşită, nu era prevăzută de lege ca infracţiune şi nici condamnat la alte pedepse sau supus la alte măsuri de siguranţă, decât acelea pe care le prevede legea.

TITLUL II Aplicarea legii penale

CAPITOLUL I Aplicarea legii penale în timp

Art. 2. -

Infracţiunea săvârşită sub legea veche dar neprevăzută de legea nouă nu se pedepseşte. Executarea pedepsii şi a măsurii de siguranţă, pronunţate în virtutea legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărîrii judecătoreşti pentru acea infracţiune, încetează prin simplul fapt al intrării în vigoare a legii noi.

Art. 3. -

Dacă după săvârşirea infracţiunii şi înainte de condamnarea infractorului printr'o hotărîre definitivă, intervine o lege sau mai multe legi succesive, se aplică legea ale cărei dispoziţiuni sunt mai favorabile infractorului.

Infracţiunea săvârşită sub imperiul unei legi temporare este urmărită şi după abrogarea legii prin ajungerea ei la termen.

Art. 4. -

Legile care prevăd măsuri de siguranţă se aplică şi infracţiunilor comise anterior punerii lor în vigoare, dacă nu sunt definitiv judecate.

Art. 5. -

În caz de conflict între două sau mai multe legi succesive, privitoare la prescripţiunea acţiunii publice sau a pedepselor, se aplică legea care prevede prescripţiunea cea mai scurtă.

CAPITOLUL II Aplicarea legii penale în spaţiu

SECŢIUNEA I Infracţiuni săvârşite în România

Art. 6. -

Orice infracţiune săvârşită pe teritoriul României este pedepsită după dispoziţiunile legilor penale române.

Legea penală română se aplică şi infracţiunilor săvârşite deasupra teritoriului României, în cuprinsul apelor sau mării teritoriale, sau pe o navă ori aeronavă română.

Infracţiunea se consideră comisă în România şi atunci când actul comiterii sau omisiunii, ori cel puţin un act de executare a fost început sau săvârşit pe teritoriul român, sau când rezultatul infracţiunii s'a produs pe acest teritoriu.

Art. 7. -

Legea penală română nu se aplică:

1. persoanei Regelui;

2. persoanelor care, în baza tratatelor sau regulilor de drept internaţional, se bucură de imunitate penală;

3. echipajului unui vas comercial străin, pentru infracţiunile săvârşite pe acel vas, când se află în marea teritorială sau într'un port românesc, precum şi echipajului unei aeronave străine, în timpul când sboară deasupra teritoriului românesc sau se află pe acest teritoriu în virtutea unei autorizaţiuni speciale a guvernului român, afară de cazul când infracţiunea s'a comis contra unui Român sau a turburat pacea şi ordinea publică a teritoriului, sau dacă s'a făcut apel la autorităţile române de comandantul vasului.

SECŢIUNEA II Infracţiuni săvârşite în străinătate de români
sau de străini domiciliaţi în România

Art. 8. -

Orice cetăţean român poate fi pedepsit pentru faptele săvârşite ca autor, instigator sau complice, în afară de teritoriul României, numai după întoarcerea sa voluntară sau dacă găsindu-se în ţară voieşte a rămâne, ori dacă s'a obţinut extrădarea sa şi numai dacă acele fapte sunt socotite ca infracţiuni, atât de legile ţării unde au fost săvârşite, cât şi de legile române, afară de infracţiunile prevăzute de art. 10 şi 11.

În caz de deosebire între pedepsele prevăzute de cele două legi se aplică pedeapsa cea mai uşoară.

Dacă pedeapsa cea mai uşoară este prevăzută de legea ţării străine şi dacă această pedeapsă nu există în legea română, judecătorul trebue să o transforme într'una din pedepsele prevăzute de acest cod, care i-ar corespunde din punct de vedere al naturii şi duratei.

Infractorul nu poate fi urmărit dacă dovedeşte că, pentru acele fapte a fost amnistiat sau a fost judecat în străinătate printr'o hotărîre definitivă, iar în caz de condamnare, că a fost scutit de executarea pedepsei sau că pedeapsa i-s'a stins prin executare sau prin orice alte cauze de stingere a pedepselor prevăzute de legea ţării unde a fost condamnat.

Când infractorul s'a sustras prin orice mijloace, dela executarea integrală a pedepsei la care fusese condamnat în străinătate, partea din pedeapsă executată în străinătate se socoteşte în executarea pedepsei ce se pronunţă de către instanţele române. Se deduce şi deţinerea preventivă suferită în străinătate.

De asemenea nicio urmărire nu se poate face pentru acele infracţiuni, care, după legea străină, sunt supuse unei plângeri prealabile şi când o atare plângere nu s'a produs sau a fost retrasă în mod legal.

Legea penală română se aplică cetăţeanului român şi pentru faptele comise în străinătate, chiar când locul de comitere nu este supus unei suveranităţi, dacă faptele sunt calificate crime sau delicte şi pedepsite de acest cod.

Art. 9. -

Dispoziţiunile prevăzute în articolul precedent sunt aplicabile şi străinilor domiciliaţi în România, dacă nu sunt supuşi niciunei ţări sau dacă extrădarea lor nu a fost cerută, precum şi străinilor care au dobândit naţionalitatea română după ce au săvârşit infracţiunea în străinătate.

Ele sunt de asemenea aplicabile instigatorilor şi complicilor care în România au făcut acte de participare la o infracţiune săvârşită în străinătate şi prevăzută de legile române.

SECŢIUNEA III Infracţiuni contra unor interese ale Statului
Român, săvârşite de români sau străini
în străinătate

Art. 10. -

Acela care săvârşeşte, în afară de teritoriul României, ca autor, instigator sau complice, crimă în contra siguranţei Statului, delict de falsificare a monedelor metalice române, a efectelor publice, a biletelor de bancă române sau o contrafacere a sigiliilor Statului, ori ale autorităţilor române, a timbrelor sau a mărcilor naţionale, ori delictul de ofensă în contra onoarei, prestigiului ori intereselor naţiunii sau Statului român, precum şi orice crimă sau delict contra unui cetăţean român, poate fi urmărit în România, judecat şi condamnat, chiar în lipsă, afară de cazul când guvernul român a cerut urmărirea în străinătate.

Dacă infractorul este prins pe teritoriul român, sau dacă se obţine extrădarea lui, este supus la executarea pedepsei ce s'a pronunţat de instanţele române, chiar dacă pentru faptele enumerate în alineatul precedent a fost amnestiat în străinătate sau a fost judecat printr'o hotărîre definitivă, iar în caz de condamnare, că a fost scutit de executarea pedepsei sau că pedeapsa i s'a stins prin executare sau prin orice alte cauze de stingere a pedepsei prevăzute de legea ţării unde a fost condamnat.

În caz de condamnare în străinătate, pentru aceeaşi infracţiune, pedeapsa executată acolo se deduce din pedeapsa pronunţată de instanţele române. De asemenea se deduce, conform dispoziţiunilor din acest cod şi deţinerea preventivă suferită în străinătate.

Cei condamnaţi în lipsă pot cere rejudecarea procesului dacă se află în ţară şi dacă termenul de prescripţie a pedepsei nu a expirat.

SECŢIUNEA IV Infracţiuni săvârşite de străini în străinătate

Art. 11. -

Orice alte crime sau delicte, în afară de cele prevăzute în art. 10, săvârşite de străini în străinătate, se pedepsesc, conform art. 8, dacă străinul infractor se află în ţară şi dacă nu se cere extrădarea lui sau dacă extrădarea nu poate fi executată.

Urmărirea pentru aceste infracţiuni nu se poate face decât după cererea Ministerului Justiţiei, afară de următoarele infracţiuni care se urmăresc şi se pedepsesc, conform dispoziţiunilor acestui cod, independent de dispoziţiunile penale în vigoare la locul de comitere al infracţiunii:

1. falsificarea de monedă metalică, hârtie monedă, efecte publice, bilete de bancă, timbre sau mărci străine;

2. traficul de femei şi copii;

3. actele de terorism considerate ca infracţiuni prin codul de faţă;

4. traficul de substanţe stupefiante;

5. traficul de publicaţiuni obscene (pornografia);

6. abandonul de familie;

7. participarea la acte comise în scop de a pune în stare de sclavie o persoană;

8. pirateria;

9. ruperea sau distrugerea cablurilor submarine, precum şi punerea în circulaţie prin radiodifuziune de semnale sau apeluri false de pericol;

10. orice alte infracţiuni prevăzute de acest cod, pentru care România s'a obligat prin convenţiuni internaţionale a le reprima.

  1. Prezentare produs
  2. Manual de utilizare
  3. Ro En

Vânzări

  • Telefon: (+40 21) 311.97.11
  • E-Mail: vanzari@indaco.ro
se încarcă...