Parlamentul României

Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 19.01.2016

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 4

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Organizarea structurilor comune ale Camerei Deputaților și Senatului

SECȚIUNEA 1 Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.

(2) Camera Deputaților și Senatul se organizează și funcționează în conformitate cu dispozițiile Constituției României, cu respectarea prevederilor legilor și ale regulamentelor parlamentare în vigoare.

Art. 2. -

(1) După alegerea unui nou Parlament, acesta se reunește la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(2) În ședințe separate, Camera Deputaților și Senatul își încep activitatea prin constituirea grupurilor parlamentare și prin organizarea activității de validare a mandatelor.

(3) După validarea mandatelor și depunerea de către parlamentari a jurământului de credință față de țară și popor, cele două Camere își aleg președinții, birourile permanente și comisiile permanente.

Art. 3. -

(1) Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe separate.

(2) Camerele își organizează structuri comune și desfășoară activități și ședințe comune în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

SECȚIUNEA a 2-a Structuri comune ale celor două Camere

Art. 4. -

(1) La nivelul Parlamentului se organizează comisii comune permanente ale celor două Camere, grupuri de prietenie cu alte parlamente și delegațiile cu caracter permanent la organizațiile parlamentare internaționale.

(2) Cele două Camere își pot constitui, în afara comisiilor comune permanente, comisii speciale și comisii de anchetă parlamentară.

(3) Liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și din Senat negociază componența numerică și propun componența nominală a structurilor comune prevăzute la alin. (1) și (2) și a conducerilor acestor structuri pentru a asigura respectarea configurației politice a celor două Camere și raportul dintre numărul deputaților și numărul senatorilor.

Art. 5. -

(1) La începutul fiecărei legislaturi, Camera Deputaților și Senatul constituie Grupul Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), denumit în continuare GRUI, care este condus de un comitet director. Din GRUI fac parte toți deputații și senatorii.

(2) Plenul celor două Camere alege comitetul director și președintele GRUI, iar comitetul director alege biroul executiv al GRUI, compus din președinte, 2 vicepreședinți, 2 secretari și un trezorier.

(3) Comitetul director al GRUI propune plenului celor două Camere constituirea, pe bază de reciprocitate, a grupurilor de prietenie cu alte parlamente, asigură coordonarea activității acestor grupuri și propune delegațiile care participă la activitățile Uniunii Interparlamentare.

(4) Fiecare deputat și senator face parte din două sau mai multe grupuri de prietenie, în funcție de opțiunile personale, de numărul de grupuri de prietenie și de mărimea acestor grupuri.

(5) Componența numerică, nominală și conducerea grupurilor de prietenie se stabilesc prin hotărâre a Parlamentului.

Art. 6. -

(1) Delegațiile Parlamentului la organizațiile parlamentare internaționale se constituie prin adoptarea de hotărâri ale Parlamentului care stabilesc componența numerică, componența nominală și conducerea delegațiilor. Mărimea delegațiilor se stabilește în funcție de norma de reprezentare care este stabilită de către organizațiile internaționale și este alocată Parlamentului.

(2) În cazul în care se primesc invitații în cadrul relațiilor externe bilaterale ale Parlamentului, se vor constitui delegații externe ad-hoc compuse din deputați și senatori, participarea fiind aprobată, în fiecare caz, de către Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru deputați și de către Biroul permanent al Senatului pentru senatori. La constituirea acestor delegații ad-hoc se vor respecta principiile generale prevăzute la art. 4 alin. (3).

(3) La întoarcerea din orice deplasare externă, se vor prezenta informări la Biroul permanent al Camerei Deputaților și la Biroul permanent al Senatului.

(4) Delegațiile cu caracter permanent ale Parlamentului la organizațiile internaționale vor prezenta și anual, la cele două birouri permanente, la începutul primei sesiuni parlamentare, o informare asupra activității lor în cadrul respectivelor organizații în anul anterior.

Art. 7. -

(1) Comisiile comune permanente sunt constituite prin hotărâri ale Parlamentului, de regulă, la începutul fiecărei legislaturi.

(2) Hotărârile Parlamentului de înființare a comisiilor comune permanente cuprind obiectul de activitate și atribuțiile respectivelor comisii, procedurile generale de lucru și alte informații strict necesare unei bune funcționări, iar în anexă sunt cuprinse componența nominală și conducerea comisiilor.

(3) Personalul de specialitate al comisiilor comune permanente, spațiile necesare și alte elemente ce țin de logistica necesară unei bune desfășurări a activității sunt puse la dispoziție atât de Camera Deputaților, cât și de Senat printr-un acord realizat la nivelul celor două birouri permanente.

Art. 8. -

(1) La nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri precizate în hotărârile de constituire a respectivelor comisii.

(2) Comisiile speciale se pot constitui la inițiativa celor două birouri permanente sau la propunerea a cel puțin o pătrime din numărul deputaților și al senatorilor. Pe durata funcționării, comisiile speciale au același statut ca și comisiile permanente.

(3) Prevederile art. 7 alin. (2) și (3) sunt aplicabile și în cazul comisiilor speciale, iar procedurile de lucru sunt similare cu cele ale comisiilor permanente din cadrul Camerei Deputaților și Senatului.

(4) Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale se depun la cele două birouri permanente, sub semnătura majorității sau a tuturor membrilor comisiei. Cele două birouri permanente solicită, în cel mult 5 zile, avizul Consiliului Legislativ. Propunerile legislative elaborate de către o comisie specială nu mai sunt supuse analizei altor comisii.

(5) După primirea avizului Consiliului Legislativ, textul propunerii legislative și avizul respectiv sunt difuzate atât deputaților și senatorilor, cât și Guvernului care pot formula amendamente în termen de 7 zile. În termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia specială va depune un raport asupra amendamentelor formulate.

(6) Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale și rapoartele acestor comisii se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi a ședințelor comune ale celor două Camere de către birourile permanente.

(7) Prevederile art. 21-29 se aplică în mod corespunzător propunerilor legislative elaborate de comisiile speciale.

Art. 9. - Referințe (1)

(1) În condițiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor și împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acțiuni cu efecte negative, precum și pentru stabilirea concluziilor, răspunderilor și măsurilor care se impun, la nivelul Parlamentului se pot constitui comisii de anchetă parlamentară.

(2) Comisiile de anchetă parlamentară nu pot avea ca obiect activitatea unor instituții sau persoane care fac parte din puterea judecătorească.

(3) Comisiile de anchetă parlamentară se pot constitui la inițiativa a cel puțin o pătrime din numărul deputaților și al senatorilor.

(4) Prevederile art. 8 alin. (3) și (6) se aplică în mod corespunzător și comisiilor de anchetă parlamentară.

Art. 10. -

Hotărârile Parlamentului prin care se constituie structurile comune ale Camerei Deputaților și Senatului se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

SECȚIUNEA a 3-a Activități comune ale celor două Camere

Art. 11. -

Activitățile comune desfășurate de către parlamentari sunt:

a) ședințe comune ale celor două birouri permanente;

b) ședințe ale organelor de conducere ale structurilor comune ale Camerei Deputaților și Senatului;

c) ședințe ale comisiilor comune permanente;

d) ședințe ale comisiilor permanente reunite din Camera Deputaților și din Senat;

e) ședințe ale comisiilor comune speciale sau ale comisiilor comune de anchetă;

f) activități desfășurate de grupurile parlamentare de prietenie cu alte parlamente;

g) activități desfășurate de către delegațiile Parlamentului la organizațiile și organismele internaționale;

h) ședințe comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Art. 12. -

Activitățile comune ale Camerei Deputaților și Senatului se desfășoară la convocarea celor două birouri permanente reunite sau la convocarea conducerii structurilor comune ale celor două Camere prevăzute la art. 4 alin. (1) și (2).

CAPITOLUL II Organizarea și desfășurarea ședințelor comune

SECȚIUNEA 1 Competență; convocarea ședințelor comune

Art. 13. -

Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în ședințe comune pentru:

1. primirea mesajului Președintelui României;

2. aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, a legilor rectificative și a contului de execuție bugetară;

3. declararea mobilizării totale sau parțiale;

4. declararea stării de război;

5. suspendarea sau încetarea ostilităților militare;

6. aprobarea strategiei naționale de apărare a țării;

7. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ale Curții de Conturi;

8. numirea, la propunerea Președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii;

9. numirea Avocatului Poporului;

10. stabilirea statutului deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora;

11. reexaminarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și reexaminarea legii adoptate în ședință comună, prin angajarea răspunderii Guvernului;

12. adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituției în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord;

13. depunerea jurământului de către Președintele României;

14. punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare;

15. suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigură interimatul în exercitarea acestei funcții, în cazul în care a săvârșit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției;

16. încuviințarea stării de asediu sau a stării de urgență, în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale, instituită de Președintele României;

17. dezbaterea programului și a listei Guvernului și acordarea votului de încredere;

18. retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură;

19. desfășurarea procedurii privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege;

20. numirea și revocarea membrilor Curții de Conturi;

21. efectuarea altor numiri în funcții care, potrivit legii, intră în competența Parlamentului;

22. adoptarea legilor de aderare a României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene și la Tratatul Atlanticului de Nord;

23. adoptarea unor declarații, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;

24. prezentarea hotărârii Curții Constituționale privind rezultatele referendumului național;

25. primirea unor reprezentanți ai altor state sau ai unor organisme internaționale;

26. celebrarea unor sărbători naționale sau a unor comemorări;

27. constituirea unor comisii comune de anchetă sau a altor comisii speciale;

28. adoptarea Codului de conduită al deputaților și al senatorilor;

29. dezbaterea textelor legislative aflate în divergență ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobării, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una dintre Camere, precum și adoptarea unui text definitiv în problemele divergente, în cazul proiectelor de acte normative neadoptate înaintea intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituției României nr. 429/2003;

30. alte situații în care birourile permanente ale celor două Camere consideră necesară convocarea lor în ședință comună.

Art. 14. -

(1) Convocarea Camerelor în ședință comună se face de președinții acestora, de comun acord.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, convocarea în ședință comună se face de drept în cazurile prevăzute la art. 92 alin. (2) și (3) și art. 93 din Constituția României, republicată, iar în celelalte cazuri prevăzute la art. 13 din prezentul regulament, convocarea se face în condițiile alin. (1).

SECȚIUNEA a 2-a Atribuțiile birourilor permanente; ordinea de zi și programul de lucru

Art. 15. -


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...