Back

Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului

Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului

În vigoare de la 24.07.2006

Te interesează forma portabilă a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 10,91 Lei cu TVA

Cumpără document în formă actualizată

În temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, aprobată şi modificată prin Legea nr. 252/2001, cu modificările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, cu modificările ulterioare,

secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului emite prezentul ordin.

Art. 1. -

Se aprobă Standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

Art. 2. -

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 69/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 16 iunie 2004.

Secretarul de stat al Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Drepturilor Copilului,
Bogdan Adrian Panait

Bucureşti, 6 iulie 2006.

Nr. 288.

ANEXĂ

STANDARDE MINIME OBLIGATORII
privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului

În sensul prezentelor standarde, managementul de caz, aplicat în domeniul protecţiei drepturilor copilului, reprezintă o metodă de coordonare a tuturor activităţilor de asistenţă socială şi protecţie specială desfăşurate în interesul superior al copilului de către profesionişti din diferite servicii sau instituţii publice şi private.

Standardele minime obligatorii prezente sunt complementare tuturor celorlalte standarde minime obligatorii din domeniul protecţiei drepturilor copilului. În consecinţă, indicatorii din documentul prezent se verifică de către inspectori odată cu cei prevăzuţi în celelalte standarde aprobate.

Definiţii

Managerul de caz (MC) este profesionistul care, îndeplinind condiţiile menţionate de prezentele standarde, asigură coordonarea activităţilor de asistenţă socială şi protecţie specială desfăşurate în interesul superior al copilului, având drept scop principal elaborarea şi implementarea:

a) planului individualizat de protecţie (PIP) pentru copiii separaţi de familie, prevăzut de art. 53 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

b) planului de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi, prevăzut de art. 21 din Hotărârea de Guvern (HG) nr. 1.437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului; pentru copiii cu dizabilităţi din familie, managerii de caz (cu precădere din cadrul serviciului evaluare complexă) completează planul de recuperare atât pentru cei care necesită încadrare într-un grad de handicap, cât şi pentru cei care necesită orientare şcolară/profesională sau care necesită ambele acţiuni; pentru copiii cu dizabilităţi aflaţi în protecţie specială, respectiv copii plasaţi în familia lărgită, familia substitutivă (familii de plasament şi asistent maternal) sau în servicii rezidenţiale, managerii de caz completează planul individualizat de protecţie care îl conţine pe cel de recuperare;

c) planului de reabilitare şi/sau reintegrare socială pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi, inclusiv victime ale traficului, exploatării prin muncă, exploatării sexuale în scop comercial; acest plan se întocmeşte în baza art. 92 din Legea nr. 272//2004, precum şi a prevederilor HG nr. 1.295/2004 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii; pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi, inclusiv victime ale traficului, care rămân în familie, managerii de caz (cu precădere din cadrul compartimentul de intervenţie în situaţii de abuz, neglijare, trafic şi migraţiune prevăzut în HG nr. 1.434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului) completează planul de reabilitare şi/sau reintegrare socială; pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi aflaţi în protecţie specială, inclusiv copii refugiaţi, managerii de caz completează planul individualizat de protecţie care îl conţine pe cel de reabilitare şi/sau reintegrare socială.

MC este numit, în scris, de către directorul adjunct cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC) şi poate să fie angajat al acesteia, al unui organism privat acreditat (OPA) sau al unor forme independente de exercitare a profesiei de asistent social recunoscute de lege. Cu acest scop, directorul adjunct cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului al DGASPC va avea la dispoziţie o listă cu toţi managerii de caz de pe plan judeţean/al sectorului municipiului Bucureşti, cu coordonatele acestora.

În îndeplinirea atribuţiilor sale, MC colaborează cu responsabilii de caz din protecţia specială şi din centrele maternale:

> Responsabilii de caz din protecţie specială sunt profesioniştii din cadrul serviciilor rezidenţiale (cu excepţia centrelor maternale) care, îndeplinind condiţiile menţionate de prezentele standarde, prin delegarea atribuţiilor de către MC, asigură coordonarea activităţilor legate de elaborarea şi implementarea tuturor programelor de intervenţie specifică (PIS); în îndeplinirea atribuţiilor lor, responsabilii de caz din protecţia specială colaborează cu profesioniştii care elaborează şi implementează PIS numiţi generic responsabili de PIS, aceştia putând fi din cadrul serviciilor aflate în protecţia copilului (de ex. centre specializate de consiliere, servicii pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă, centre de reintegrare în familie) sau în alte domenii (de ex. sănătate, educaţie);

> Responsabilii de caz din centrele maternale sunt profesioniştii din cadrul acestor centre care, îndeplinind condiţiile menţionate de prezentele standarde, prin delegarea atribuţiilor de către MC, asigură coordonarea activităţilor legate de elaborarea şi implementarea programelor personalizate de intervenţie.

Responsabilul de caz prevenire este profesionistul care, îndeplinind condiţiile menţionate de prezentele standarde, asigură coordonarea activităţilor de asistenţă socială desfăşurate în interesul superior al copilului din familie, având drept scop principal elaborarea şi implementarea planului de servicii pentru prevenirea separării copilului de familie. Responsabilul de caz prevenire este angajat al serviciului public de asistenţă socială (SPAS). În cazul comunelor, acesta este persoana cu atribuţii în asistenţa socială dacă îndeplineşte condiţiile menţionate de prezentele standarde. În cazul sectoarelor municipiului Bucureşti, acesta este angajat al DGASPC.

Responsabilul de caz prevenire beneficiază de coordonare metodologică din partea unui manager de caz, dar nu este subordonat acestuia. Cu acest scop, directorul adjunct cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului al DGASPC va numi, în scris, managerii de caz care asigură coordonare metodologică şi pentru care responsabili de caz, urmărindu-se o distribuire teritorială echitabilă, în funcţie de încărcătură şi natura cazurilor.

În îndeplinirea atribuţiilor lor, responsabilii de caz prevenire colaborează cu profesioniştii care elaborează şi implementează programele personalizate pentru copii în cadrul serviciilor de prevenire (de ex. program personalizat de intervenţie în centrele de zi, program personalizat de consiliere în centrele de consiliere) profesionişti numiţi generic responsabili de intervenţie.

Standardele minime obligatorii (SMO) sunt grupate pe următoarele arii de interes:

Utilizarea metodei managementului de caz

1. Condiţiile de utilizare a metodei

2. Etapele managementului de caz

3. Identificarea, evaluarea iniţială şi preluarea cazului

4. Evaluarea detaliată/complexă

5. Echipa multidisciplinară

6. Planul individualizat de protecţie şi planul de servicii

7. Monitorizare şi re-evaluare

8. Monitorizarea post-servicii şi închiderea cazului

Managerul de caz şi Responsabilul de caz prevenire

9. Recrutare şi angajare

10. Rolul şi locul managerului de caz, respectiv ale responsabilului de caz prevenire

11. Formarea iniţială/de iniţiere şi continuă

12. Supervizare

UTILIZAREA METODEI MANAGEMENTULUI DE CAZ

Standardul 1 Condiţiile de utilizare a metodei
Managementul de caz este metoda de lucru obligatorie utilizată în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi reprezintă ansamblul de tehnici, proceduri şi instrumente de lucru care asigură coordonarea tuturor activităţilor de asistenţă socială şi protecţie specială desfăşurate în interesul superior al copilului de către profesionişti din diferite servicii/instituţii publice şi private.
Rezultat Prin utilizarea managementului de caz se asigură o intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională, organizată, riguroasă, eficientă şi coerentă pentru copil, familie/reprezentant legal şi alte persoane importante pentru copil.
Proceduri de implementare a standardului 1
1.1. Toţi furnizorii de servicii pentru protecţia copilului utilizează metoda managementului de caz pentru toţi copiii aflaţi în evidenţa lor.
1.2. Furnizorul de servicii asigură resursele (umane, financiare, materiale) necesare desfăşurării optime a managementului de caz în conformitate cu prevederile SMO prezente şi ale metodologiilor specifice fiecărui tip de serviciu pe care îl oferă.
1.3. În vederea utilizării corecte a managementului de caz, furnizorul de servicii îşi stabileşte, împreună cu coordonatorii serviciilor, criteriile de eligibilitate pentru accesul clienţilor la serviciile pe care le oferă (denumite şi criterii de admitere), precum şi metodologiile şi procedurile de lucru caracteristice fiecărui tip de serviciu. Aceste documente se întocmesc pe baza prevederilor SMO corespunzătoare serviciilor respective şi ale ghidurilor metodologice aferente şi, totodată, pot fi dezvoltate în raport cu practica, experienţa şi literatura de specialitate.
1.4. Coordonatorii serviciilor se asigură că aceste documente sunt aduse la cunoştinţa personalului de specialitate.
1.5. Furnizorul de servicii se asigură că aceste documente sunt re-evaluate periodic şi, după caz, revizuite, în funcţie de cel puţin următorii factori: nevoile comunităţii, dinamica serviciilor, apariţia modificărilor legislative în domeniu şi propunerile făcute de către personalul de specialitate.

Indicatorii pentru Standardul 1

(I)1.1.1. Toţi copiii aflaţi în protecţie specială au desemnat un manager de caz; toţi copiii cu dizabilităţi aflaţi în evidenţa serviciului de evaluare complexă din cadrul DGASPC au desemnat un manager de caz; toţi copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi aflaţi în evidenţa DGASPC (semnalare obligatorie conform art. 91 din Legea nr. 272/2004) au desemnat un manager de caz.

(I)1.1.2. Toţi copiii aflaţi la risc de separare de familie din evidenţa SPAS, respectiv a primăriilor din comune, au desemnat un responsabil de caz prevenire.

(I)1.2.1. Raportul dintre numărul de cazuri active şi numărul MC respectă prevederile prezentelor SMO.

(I)1.2.2. Raportul dintre numărul de cazuri active şi numărul responsabililor de caz prevenire respectă prevederile prezentelor SMO.

(I)1.3. Existenţa criteriilor de eligibilitate (criterii de admitere), metodologiilor şi procedurilor de lucru pentru fiecare serviciu oferit de furnizorii acreditaţi conform legii. Criteriile de eligibilitate pentru beneficiari se pot referi de ex. la: gradul de complexitate al cazului, tipul şi numărul de clienţi, nevoile şi diversitatea serviciilor etc.

(I)1.4. Personalul din cadrul serviciilor pentru copii cunoaşte şi aplică prevederile menţionate în aceste documente.

(I)1.5. Periodicitatea re-evaluărilor, numărul de revizuiri şi motivaţia efectuării acestora.

Standardul 2 Etapele managementului de caz Managementul de caz este un proces care implică parcurgerea unor etape interdependente, care sunt aceleaşi în soluţionarea fiecărui caz în parte.
Rezultat Managerii de caz şi responsabilii de caz prevenire aplică unitar aceleaşi proceduri în soluţionarea cazurilor, indiferent de instituţia în care activează, pentru rezolvarea optimă şi eficientă a tuturor aspectelor legate de caz, în beneficiul clientului.
Proceduri de implementare a standardului 2
2.1. Managementul de caz, aplicat în domeniul protecţiei drepturilor copilului, implică parcurgerea următoarelor etape principale:
a) Identificarea, evaluarea iniţială şi preluarea cazurilor;
b) Evaluarea detaliată/complexă a situaţiei copilului;
c) Planificarea serviciilor şi intervenţiilor concretizată într-un plan prevăzut în legislaţie: PIP, plan de recuperare, plan de reabilitare şi/sau reintegrare socială, PS;
d) Furnizarea serviciilor şi intervenţiilor pentru copil, familie/reprezentant legal şi alte persoane importante pentru copil;
e) Monitorizarea şi re-evaluarea periodică a progreselor înregistrate, deciziilor şi intervenţiilor specializate;
f) Închiderea cazului.
2.2. Activităţile desfăşurate în cadrul acestor etape se bazează pe principiile individualizării şi personalizării, precum şi pe implicarea activă (consultare şi participare) a copilului şi familiei/reprezentantului legal.
2.3. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire asigură derularea acestor etape pentru toţi copiii aflaţi în evidenţa furnizorilor de servicii şi înregistrează toate informaţiile în dosarul copilului.
2.4. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire foloseşte metodele şi instrumentele specifice pentru documentarea cazului cerute de lege şi cele recomandate de către Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România.

Indicatorii pentru Standardul 2

(I)2.1.-2.2. Dosarul copilului: decizia de intrare a copilului în sistem, raportul de evaluare iniţială, PIP/PS/alte planuri prevăzute în legislaţie, rapoarte de monitorizare/evaluare, decizia de închidere a cazului.

(I)2.3. Fişa de post a MC, respectiv fişa de post a responsabilului de caz prevenire.

(I)2.4. Furnizorul de servicii are prevăzute în regulamentele serviciilor utilizarea documentelor şi a instrumentelor de lucru, precum şi modalităţile de înregistrare a datelor şi informaţiilor despre copil şi familie/reprezentant legal.

Standardul 3 Identificarea, evaluarea iniţială şi preluarea cazurilor Evaluarea iniţiala a situaţiei copilului se realizează în maxim 72 de ore de la înregistrarea solicitării/sesizării, cu excepţia situaţiilor de urgenţă când se realizează în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de o oră.
Rezultat Evaluarea iniţială a situaţiei copilului confirmă sau infirmă, în cel mai scurt timp, existenţa unui caz pentru sistemul de protecţie a copilului. În situaţiile în care copilul se află la risc de separare de familie, evaluarea iniţială a situaţiei copilului confirmă sau infirmă, în cel mai scurt timp, existenţa unui caz pentru SPAS, respectiv persoanele cu atribuţii în asistenţa socială.
Proceduri de implementare a standardului 3
3.1. Furnizorul de servicii trebuie să elaboreze proceduri de identificare, înregistrare, evaluare iniţială, preluare şi repartizare a cazurilor, precum şi de desemnare a MC, astfel încât evaluarea iniţială a situaţiei copilului să se realizeze în termenul prevăzut de SMO prezente. Aceste proceduri sunt în acord cu legislaţia în vigoare, inclusiv SMO din domeniul protecţiei drepturilor copilului şi sunt aplicate la nivelul DGASPC de către serviciul de evidenţă intrări-ieşiri a cazurilor (SEI).
SPAS, respectiv primăriile din comune, precum şi DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti trebuie să elaboreze proceduri de identificare, înregistrare, evaluare iniţială, preluare şi repartizare a cazurilor, precum şi de desemnare a responsabililor de caz prevenire, astfel încât evaluarea iniţială a situaţiei copilului să se realizeze în termenul prevăzut de SMO prezente, inclusiv pentru situaţiile de urgenţă.
3.2. Identificarea cazurilor se realizează prin cel puţin una din următoarele situaţii: a) solicitare directă din partea copilului şi/sau a familiei/reprezentantului legal, b) referire din partea unei alte instituţii, publice sau private, c) semnalare/sesizare scrisă sau telefonică din partea unor alte persoane decât membrii familiei/reprezentantul legal şi d) autosesizare.
3.3. Toate solicitările directe, referirile, semnalările şi autosesizările de la nivelul DGASPC sunt înregistrate de către SEI în sistemul informatizat de monitorizare a cazurilor (CMTIS).
Toate solicitările directe, referirile, semnalările şi autosesizările cu privire la copiii aflaţi în diferite situaţii în comunitate sunt înregistrate la primărie şi sunt repartizate asistenţilor sociali din cadrul SPAS, respectiv persoanelor cu atribuţii în asistenţă socială.
3.4. Evaluarea iniţială a situaţiilor înregistrate la DGASPC este efectuată de regulă de către SPAS/persoanele cu atribuţii în asistenţa socială/SEI din cadrul DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti.
Evaluarea iniţială a situaţiilor înregistrate la primărie este efectuată de către SPAS/persoanele cu atribuţii în asistenţa socială.
3.5. În situaţiile de urgenţă, evaluarea iniţială se realizează de către echipa mobilă de intervenţie din cadrul telefonului copilului de la DGASPC, care include obligatoriu un asistent social/psiholog şi un lucrător de poliţie; în situaţia în care deplasarea acestei echipe ar presupune mai mult de o oră până la adresa la care se află copilul, evaluarea iniţială se realizează de către SPAS/persoanele cu atribuţii în asistenţa socială/persoane resursă împreună cu un lucrător de poliţie din comunitatea în care se află copilul. Persoanele resursă reprezintă profesionişti din cadrul serviciilor specializate, publice şi private, pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi prevăzute de lege (centre de consiliere, centre de resursă, centre de primire în regim de urgenţă, centre de tranzit). În acest scop, primăria îşi va întocmi proceduri cu privire la intervenţia în cazurile de urgenţă, la solicitarea DGASPC, inclusiv modul de colaborare cu persoanele resursă.
3.6. Se întocmeşte un raport de evaluare iniţială în maxim 24 de ore de la efectuarea evaluării. Raportul se înaintează şefului pe linie ierarhică, în baza căruia se confirmă sau infirmă cazul ca fiind de competenţa DGASPC, respectiv a primăriei.
3.7. Cazul confirmat şi înregistrat la DGASPC este raportat directorului cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului din cadrul DGASPC care îi desemnează un MC, iar în situaţia DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti se desemnează un MC sau, în funcţie de situaţie, un responsabil de caz prevenire.
3.8. În desemnarea managerului de caz, directorul cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului din cadrul DGASPC ia în considerare cel puţin următoarele aspecte: a) numărul de cazuri aflate în responsabilitatea acestuia, b) complexitatea cazuisticii, c) experienţa, d) cunoaşterea problematicii respective, e) relaţia cu copilul şi familia şi f) colaborarea cu reţeaua de servicii şi instituţii.
3.9. În situaţia cazului confirmat şi înregistrat la primărie, şeful de compartiment care a avizat raportul de evaluare iniţială desemnează responsabilul de caz prevenire.
3.10. Cazul infirmat şi înregistrat la DGASPC, dacă este necesar, este referit de către şeful SEI către alte instituţii abilitate. Referirea implică realizarea unui document înregistrat şi transmis instituţiei abilitate, atât direct, cât şi prin intermediul clientului, iar în unele situaţii şi contactarea telefonică a instituţiei respective. Documentul scris va conţine principalele informaţii despre cazul respectiv.
Cazul infirmat şi înregistrat la primărie, dacă este necesar, este referit către alte instituţii abilitate. Referirea se face în acelaşi mod menţionat anterior. Toate cazurile care ţin de competenţa DGASPC sunt referite împreună cu o copie a raportului de evaluare iniţială.
3.11. Conţinutul raportului de evaluare iniţială, precum şi decizia luată în baza acestuia (confirmare sau infirmare) se comunică clienţilor în maxim 3 zile de la întocmirea acestuia şi se consemnează.

Indicatorii pentru Standardul 3

(I)3.1.1. Existenţa procedurilor de identificare, preluare şi repartizare a cazurilor, precum şi de desemnare a managerului de caz, respectiv a responsabilului de caz prevenire.

(I)3.1.2. Fişele de post ale personalului SEI.

(I)3.3. Existenţa înregistrărilor în CMTIS.

(I)3.4.-3.6.1. Conţinutul rapoartelor de evaluare iniţială, fişele de post.

(I)3.6.2. Rapoartele de evaluare iniţială sunt avizate de către şeful SEI, respectiv şeful de compartiment din primărie.

(I)3.7. Decizia de desemnare a MC.

(I)3.9. Decizia de desemnare a responsabilului de caz prevenire.

(I)3.10. Documentul de referire înregistrat şi transmis.

(I)3.11. Documente în care se consemnează informarea clienţilor cu privire la conţinutul raportului de evaluare iniţială şi decizia luată în baza acestuia.

Standardul 4 Evaluarea detaliată/complexă
Managerul de caz, împreună cu o echipă corespunzătoare de profesionişti, asigură realizarea evaluării detaliate/complexe a situaţiei copilului.
Evaluarea complexă se realizează de către echipa multidisciplinară a serviciului de evaluare complexă de la nivelul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
Responsabilul de caz prevenire, împreună cu o echipă corespunzătoare de profesionişti, asigură realizarea evaluării detaliate a situaţiei copilului.
Rezultat Prin utilizarea managementului de caz, copilul beneficiază de o evaluare comprehensivă şi multidimensională a nevoilor sale specifice şi individuale, precum şi ale familiei sale.
Proceduri de implementare a standardului 4
4.1. Evaluarea detaliată se realizează în cadrul întâlnirilor cu cei implicaţi, atât în mediul de viaţa al acestora, cât şi la sediul serviciilor specializate. În vederea realizării evaluării detaliate, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire stabileşte şi solicită implicarea în evaluare a unei echipe de profesionişti (psihologi, asistenţi sociali şi alţii) în funcţie de situaţia şi natura cazului.
4.2. Furnizorul de servicii asigură resursele necesare deplasării în teren a MC, respectiv a responsabilului de caz prevenire, precum şi a celorlalţi profesionişti implicaţi în evaluare.
4.3. Copilul şi familia/reprezentantul legal sunt implicaţi activ în procesul de evaluare.
4.4. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire consemnează informaţiile obţinute în cadrul acestor întâlniri în rapoarte de vizită/întâlnire care includ cel puţin următoarele aspecte: sinteza discuţiilor purtate în cursul întâlnirii, data, locul şi scopul vizitei următoare, agreată în prealabil cu familia şi copilul.
4.5. Rapoartele de vizită/întâlnire sunt înaintate şefului ierarhic spre avizare. Conţinutul acestor rapoarte este adus la cunoştinţa familiei şi a copilului, în maxim 3 zile de la data vizitei/întâlnirii, cu excepţia situaţiei în care acesta ar putea aduce prejudicii derulării procesului de evaluare (de ex. cazuri aflate în anchetă penală, relaţii tensionate între membrii familiei). Decizia de a nu comunica raportul familiei este luată de către MC, respectiv responsabilul de caz prevenire cu consultarea şi acordul şefului ierarhic.
4.6. Vizitele la domiciliul familiei se realizează pe baza unui program stabilit de comun acord cu familia şi copilul. În cazul în care este nevoie, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire poate realiza şi vizite neanunţate, numai dacă apreciază că există motive temeinice şi cu acordul şefului ierarhic.
4.7. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire solicită familiei şi copilului o listă cu persoane care pot da referinţe despre situaţia în care se află. Totodată, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire informează familia şi copilul despre contactarea altor persoane decât cele desemnate de aceştia în vederea obţinerii de referinţe.
4.8. În urma evaluării detaliate, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire întocmeşte un raport de evaluare detaliată realizat pe baza rapoartelor specialiştilor implicaţi în evaluare şi a rapoartelor de vizită, în maxim 24 de ore de la ultima evaluare/vizită. Raportul trebuie avizat de şeful pe ordine ierarhică şi transmis, în termen maxim de 3 zile de la întocmirea sa, membrilor echipei, familiei/reprezentantului legal şi, după caz, copilului.

Indicatorii pentru Standardul 4

(I)4.1.1.-4.5. Conţinutul rapoartelor de vizită/întâlnire, al rapoartelor de evaluare ale specialiştilor.

(I)4.1.2. , 4.6. Programul de întâlniri cu copilul şi familia la domiciliul acestora, precum şi în locuri special amenajate (pentru efectuarea anumitor evaluări de către profesioniştii din echipa multidisciplinară sau colaboratori). Evidenţa deplasărilor în teren.

(I)4.2. Documente administrative şi financiare care atestă alocarea de fonduri şi alte resurse pentru deplasarea în teren.

(I)4.8. Existenţa şi conţinutul raportului de evaluare detaliată, semnat de şeful ierarhic. Documente în care se consemnează informarea clienţilor cu privire la conţinutul raportului de evaluare iniţială şi decizia luată în baza acestuia.

Standardul 5 Echipa multidisciplinară Managerul de caz, respectiv responsabilul de caz prevenire asigură implicarea şi conlucrarea, pe parcursul tuturor etapelor managementului de caz, a unei echipe de specialişti, multidisciplinară şi, după caz, interinstituţională, precum şi intervenţia punctuală a unor specialişti colaboratori atunci când este necesar.
Rezultat Munca în echipă şi parteneriatul interinstituţional asigură abordarea globală a situaţiei copilului, prin acţiuni sinergice şi coerente şi contribuie în mod esenţial la soluţionarea cazului.
Proceduri de implementare a standardului 5
5.1. Furnizorul de servicii efectuează demersurile necesare pentru munca în echipă multidisciplinară şi interinstituţională, precum şi pentru expertiza unor specialişti colaboratori, conform propunerilor şi solicitărilor, în scris, ale MC, respectiv ale responsabililor de caz prevenire.
5.2. MC înaintează anual propuneri scrise coordonatorului serviciului în care activează cu privire la modificarea organigramei serviciului în cauză în vederea asigurării muncii în echipă la un randament optim.
5.3. MC solicită, în scris, şefului ierarhic, ori de câte ori este nevoie, intervenţia suplimentară a unor specialişti din afara echipei, care activează în cadrul altor servicii/instituţii cu care furnizorul de servicii nu are un acord încheiat.
5.4. În vederea formulării propunerilor şi solicitărilor menţionate anterior, precum şi a întocmirii PIP şi a celorlalte planuri prevăzute în legislaţie, a referirii cazului către alte instituţii, MC are acces la cartografierea serviciilor sociale existente la nivelul judeţului/sectorului întocmită de consiliul judeţean/local al sectoarelor municipiului Bucureşti.
În vederea întocmirii PS, responsabilul de caz are acces la cartografierea serviciilor sociale existente la nivelul judeţului/sectorului întocmită de consiliul judeţean/local al sectoarelor municipiului Bucureşti.
Totodată, furnizorul de servicii pune la dispoziţia MC, respectiv responsabilului de caz prevenire lista cu serviciile/instituţiile şi specialiştii cu care are încheiate contracte de colaborare, precum şi lista cu instituţiile publice pentru copil şi familie existente la nivelul judeţului/sectorului.
5.5. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire asigură organizarea întâlnirilor echipei (numite întâlniri de caz) în mod periodic - cel puţin o dată pe săptămână - pentru a discuta cazurile şi a lua deciziile necesare soluţionării acestora. În funcţie de situaţie, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire se poate întâlni şi individual cu profesioniştii implicaţi în rezolvarea cazului. La aceste întâlniri pot participa familia/reprezentantul legal şi copilul dacă echipa/profesioniştii consideră că este necesar.

Indicatorii pentru Standardul 5

(I)5.1.1. Organigrama serviciului. Contractele de colaborare încheiate de furnizorul de servicii şi/sau de către serviciul cu personalitate juridică cu alte servicii/instituţii, precum şi cu specialişti independenţi din domeniul social, medical, educaţional, juridic, financiar etc. Dosarele copiilor.

(I)5.1.2. Metodologiile şi procedurile caracteristice serviciului includ aceste date. De exemplu: componenţa echipei serviciului, procedurile de lucru în echipă (rolul şi responsabilităţile fiecărui membru, programul întâlnirilor, comunicarea între membrii echipei etc.).

(I)5.2. Existenţa propunerilor atât la nivelul coordonatorului serviciului, cât şi la furnizorul de servicii şi măsurile luate în urma acestora, precum şi motivele în cazul în care nu s-au luat măsuri.

(I)5.3. Existenţa solicitărilor scrise pentru expertiză suplimentară şi măsurile luate în urma acestora, precum şi motivele în cazul în care nu s-au luat măsuri.

(I)5.4. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire dispune de următoarele documente: cartografierea serviciilor sociale, lista cu servicii/instituţii şi specialiştii cu care furnizorul de servicii are încheiate contracte de colaborare şi lista cu instituţiile publice pentru copil şi familie existente la nivelul judeţului/sectorului (inspectoratul de poliţie, direcţia de sănătate publică, spitale, inspectoratul şcolar etc.).

(I)5.5.1. Programul întâlnirilor echipei.

(I)5.5.2. Minutele/procesele verbale/alte documente care consemnează întâlnirile individuale cu profesioniştii şi cu echipa.

(I)5.5.3. Numărul de întâlniri la care au participat familia şi copilul/caz/an şi per total cazuri/an.

Standardul 6 Planul individualizat de protecţie şi planul de servicii
Managerul de caz, împreună cu echipa multidisciplinară, elaborează planul individualizat de protecţie, sau după caz, celelalte planuri prevăzute în legislaţie, în termen maxim de 30 de zile de la înregistrarea cazului la direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.
Responsabilul de caz prevenire elaborează planul de servicii în termen maxim de 30 de zile de la înregistrarea cazului la primărie. Copilul şi familia sa/reprezentantul legal sunt implicaţi activ în procesul de planificare a prestaţiilor, serviciilor şi intervenţiilor.
Rezultat Copilul şi familia sa/reprezentantul legal, precum şi alte persoane importante pentru copil beneficiază de servicii şi intervenţii în conformitate cu nevoile identificate şi propriile opţiuni.
Proceduri de implementare a standardului 6
6.1. În baza raportului de evaluare detaliată, MC întocmeşte PIP sau, după caz, celelalte planuri prevăzute în legislaţie. PIP, precum şi celelalte planuri sunt întocmite în cel mai scurt timp posibil de la încheierea evaluării, astfel încât să fie prezentate Comisiei pentru Protecţia Copilului/instanţei odată cu raportul de evaluare psihosocială (detaliată) atunci când se ia decizia unei măsuri de protecţie specială şi planul respectiv să fie anexă a hotărârii Comisiei/instanţei.
PS este realizat de către responsabilul de caz prevenire de la nivelul SPAS/primăriei, beneficiind de îndrumare metodologică din partea MC alocat.
6.2. Conţinutul PIP/PS/alte planuri prevăzute în legislaţie este stabilit de comun acord cu echipa, familia/reprezentantul legal şi copilul în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate.
6.3. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire organizează cel puţin o întâlnire cu echipa multidisciplinară în vederea finalizării planului corespunzător.
6.4. Planul este avizat de şeful ierarhic şi transmis, în termenul maxim de 30 de zile prevăzut de SMO prezente, membrilor echipei, familiei/reprezentantului legal şi, după caz, copilului. Copilului i se aduce la cunoştinţă conţinutul planului utilizând mijloace şi materiale adecvate vârstei, gradului de maturitate, tipului de dizabilitate şi/sau gradului de handicap.
6.5. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire transmite fiecărui membru al echipei responsabilităţile şi planificarea activităţilor în echipă necesare pentru implementarea şi monitorizarea planului corespunzător.
6.6. Furnizarea prestaţiilor, serviciilor şi a intervenţiilor cuprinse în PIP/PS/alte planuri prevăzute în legislaţie se face în baza contractului cu familia/reprezentantul legal încheiat cu furnizorul de servicii. Se recomandă adaptarea modelului prevăzut în Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii, acreditaţi conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale.

Indicatorii pentru Standardul 6

(I)6.1. Existenţa unui PIP pentru fiecare copil pentru care Comisia pentru Protecţia Copilului hotărăşte o măsură de protecţie specială. Existenţa unui plan de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi din familie care sunt în evidenţa serviciului de evaluare complexă. Existenţa unui plan de reabilitare şi/sau reintegrare socială pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi care rămân în familie şi sunt în evidenţa DGASPC Existenţa unui PS pentru copiii pentru care se previne separarea de familie în condiţiile prevăzute de SMO prezente.

(I)6.2. , 6.4.1. Planurile prevăzute de legislaţie sunt semnate de MC, respectiv responsabilul de caz prevenire, şi de către membrii echipei, familia/reprezentantul legal. Planurile sunt avizate de şeful ierarhic al MC, respectiv al responsabilul de caz prevenire şi câte o copie se află la toate persoanelor semnatare.

(I)6.3. Minuta întâlnirii echipei (dosarul copilului).

(I)6.4.2. Copilul cunoaşte conţinutul planului.

(I)6.5. Membrii echipei cunosc programul de derulare a activităţilor, termenele şi responsabilităţi fiecăruia în implementarea şi monitorizarea planului corespunzător.

(I)6.6. Existenţa contractelor cu familia/reprezentantul legal (dosarele copiilor).

Standardul 7 Monitorizare şi re-evaluare
Managerul de caz monitorizează implementarea planului individualizat de protecţie sau, după caz, a celorlalte planuri prevăzute în legislaţie, respectiv progresele care se înregistrează în soluţionarea situaţiei copilului până când procesul de asistenţă şi/sau protecţie nu se mai dovedeşte necesar. Responsabilul de caz prevenire monitorizează implementarea planului de servicii, respectiv progresele care se înregistrează în soluţionarea situaţiei copilului până când procesul de asistenţă nu se mai dovedeşte necesar.
Rezultat Copilul şi familia sa/reprezentantul legal, precum şi alte persoane importante pentru copil beneficiază de servicii şi intervenţii adecvate permanent situaţiei reale şi prezente.
Proceduri de implementare a standardului 7
7.1. În contextul monitorizării planului, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire are în vedere cel puţin următoarele aspecte: a) verificarea demarării serviciilor/activităţilor prevăzute, în maxim 2 zile de la termenele de iniţiere stabilite în planul respectiv;
b) verificarea modului de furnizare a serviciilor/activităţilor (de ex. progrese obţinute, atingerea obiectivelor, probleme apărute) cel puţin lunar în limita de timp stabilită pentru fiecare serviciu/activitate; c) răspuns imediat la orice problemă care apare în derularea serviciilor/activităţilor (de ex. identificarea de resurse pentru transportul familiei şi copilului, rezolvarea problemelor logistice sau procedurale);
d) asigurarea fluxului de informaţie între membrii echipei, alţi specialişti implicaţi în implementarea planului, familie şi copil; e) medierea relaţiei dintre familie şi copil pe de o parte şi profesionişti pe de altă parte (de ex. prin acompaniere, negocierea conflictelor); f) re-evaluarea situaţiei copilului, respectiv a modului de implementare a planului, cel puţin o dată la 3 luni şi, dacă este necesar, revizuirea planului respectiv; g) înregistrarea permanentă a informaţiilor, progreselor, evoluţiei cazului în dosarul copilului; h) modificarea contractului cu familia/reprezentantul legal atunci când este cazul.
7.2. În vederea realizării monitorizării, responsabilii de PIS au obligaţia de a întocmi rapoarte de implementare a PIS, lunar sau ori de câte ori este nevoie (de ex. la solicitarea MC, cu ocazia revizuirii PIP).
În vederea realizării monitorizării, responsabilii de intervenţie au obligaţia de a întocmi rapoarte de implementare a programelor personalizate derulate pentru copii în cadrul serviciilor de prevenire, lunar sau ori de câte ori este nevoie (de ex. la solicitarea responsabilului de caz prevenire, cu ocazia revizuirii PS).
7.3. Rapoartele de implementare a PIS sunt transmise la MC în maxim 3 zile de la întocmirea lor (pentru cele lunare), respectiv de la apariţia problemei/situaţiei pentru care au fost întocmite (pentru cele ocazionale).
Rapoartele de implementare a programelor personalizate sunt transmise responsabilului de caz prevenire în maxim 3 zile de la întocmirea lor (pentru cele lunare), respectiv de la apariţia problemei/situaţiei pentru care au fost întocmite (pentru cele ocazionale).
7.4. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire, împreună cu echipa multidisciplinară realizează re-evaluarea situaţiei copilului o dată la 3 luni sau de câte ori este nevoie, precum şi revizuirea planului corespunzător dacă acest lucru este necesar.
7.5. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire organizează întâlnirile cu echipa în vederea re-evaluării situaţiei copilului şi respectiv revizuirii planului corespunzător.
7.6. Re-evaluarea situaţiei copilului şi, după caz, revizuirea planului au loc în aceleaşi condiţii de implicare activă a familiei/reprezentantului legal şi a copilului.
7.7. Re-evaluarea situaţiei copilului şi revizuirea planului au loc în maxim 48 de ore de la înregistrarea situaţiilor care implică admiterea copilului într-o instituţie de orice tip pentru copii sau pentru copil şi familie care nu au fost prevăzute în planul iniţial (de ex. spitalizare, inclusiv în unităţi medico-sociale, măsură de protecţie specială într-un serviciu rezidenţial, găzduire în adăposturi pentru victimele violenţei în familie).
7.8. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire întocmeşte raportul de re-evaluare în maxim 24 de ore de la data re-evaluării. Raportul trebuie avizat de şeful ierarhic şi transmis, în maxim 3 zile de la întocmirea acestuia, membrilor echipei, familiei şi, după caz, copilului.
7.9. Pe parcursul monitorizării unor cazuri extrem de dificile, se recomandă ca MC să asigure organizarea unei întâlniri (numită conferinţă de caz) sau a unei teleconferinţe a membrilor echipei multidisciplinare cu experţi recunoscuţi în domeniul în cauză în vederea soluţionării cazurilor respective.

Indicatorii pentru Standardul 7

(I)7.1. Documentaţia referitoare la monitorizarea şi re-evaluarea cazurilor (dosarele copiilor, metodologiile şi procedurile caracteristice serviciului, fişele de post).

(I)7.2. , 7.3. Existenţa şi conţinutul rapoartelor lunare şi ocazionale de implementare a PIS, respectiv a programelor personalizate. Numărul de rapoarte de implementare a PIS, respectiv a programelor personalizate/caz/an.

(I)7.4.1. , 7.8. Existenţa şi conţinutul rapoartelor trimestriale şi ocazionale de reevaluare. Numărul de rapoarte de re-evaluare/caz/an.

(I)7.4.2. , 7.5. Minutele întâlnirilor de re-evaluare.

(I)7.6. Dosarele copiilor.

(I)7.7. Numărul anual de cazuri în care au avut loc revizuiri ale planului datorită situaţiilor care implică admiterea copilului într-o instituţie.

(I)7.9. Numărul anual de conferinţe de caz.

se încarcă...