Parlamentul României

Codul de procedură civilă din 2010

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 15 februarie 2013

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 3 din 62

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.
Jurisprudență (14)

(2) Dispozițiile alin. (1) privitoare la soț se aplică și în cazul concubinilor.

Abținerea

Art. 43. -  Jurisprudență (50)

(1) Înainte de primul termen de judecată grefierul de ședință va verifica, pe baza dosarului cauzei, dacă judecătorul acesteia se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 41 și, când este cazul, va întocmi un referat corespunzător.
Jurisprudență (1)

(2) Judecătorul care știe că există un motiv de incompatibilitate în privința sa este obligat să se abțină de la judecarea pricinii.
Jurisprudență (1)

(3) Declarația de abținere se face în scris de îndată ce judecătorul a cunoscut existența cazului de incompatibilitate sau verbal în ședință, fiind consemnată în încheiere.
Jurisprudență (1)

Recuzarea

Art. 44. -  Jurisprudență (9), Modele (1), Referințe în cărți (2)

(1) Judecătorul aflat într-o situație de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părți înainte de începerea oricărei dezbateri.
Jurisprudență (1), Modele (1)

(2) Când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.
Jurisprudență (1)

Invocarea incompatibilității absolute

Art. 45. -  Jurisprudență (4)

În cazurile prevăzute la art. 41, judecătorul nu poate participa la judecată, chiar dacă nu s-a abținut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocată în orice stare a pricinii.

Judecătorii care pot fi recuzați

Art. 46. -  Jurisprudență (2)

Pot fi recuzați numai judecătorii care fac parte din completul de judecată căruia pricina i-a fost repartizată pentru soluționare.

Cererea de recuzare. Condiții

Art. 47. -  Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (2), Referințe în cărți (1)

(1) Cererea de recuzare se poate face verbal în ședință sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate și probele de care partea înțelege să se folosească.
Jurisprudență (1)

(2) Este inadmisibilă cererea în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 41 și 42.
Jurisprudență (1)

(3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alți judecători decât cei prevăzuți la art. 46, precum și cererea îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2)

(4) Nerespectarea condițiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (3)

Abținerea judecătorului recuzat

Art. 48. -  Jurisprudență (1)

(1) Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abține.
Jurisprudență (2)

(2) Declarația de abținere se soluționează cu prioritate.

(3) În caz de admitere a declarației de abținere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsă, prin aceeași încheiere, ca rămasă fără obiect.

(4) În cazul în care declarația de abținere se respinge, prin aceeași încheiere instanța se va pronunța și asupra cererii de recuzare.

Starea cauzei până la soluționarea cererii

Art. 49. -  Jurisprudență (10), Reviste (1)

(1) Până la soluționarea declarației de abținere nu se va face niciun act de procedură în cauză.
Jurisprudență (2)

(2) Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecății. Cu toate acestea, pronunțarea soluției în cauză nu poate avea loc decât după soluționarea cererii de recuzare.
Jurisprudență (7)

Compunerea completului de judecată

Art. 50. -  Jurisprudență (4), Referințe în cărți (2)

(1) Abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține. Dispozițiile art. 47 alin. (4) rămân aplicabile.
Jurisprudență (2)

(2) Când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară.
Jurisprudență (2)

Procedura de soluționare a abținerii sau a recuzării

Art. 51. -  Jurisprudență (12)

(1) Instanța hotărăște de îndată, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține, numai dacă apreciază că este necesar. În aceleași condiții, instanța va putea asculta și părțile.
Jurisprudență (2)

(2) În cazul în care la același termen s-au formulat cereri de recuzare și de abținere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate împreună.
Jurisprudență (1)

(3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.

(4) În cazul admiterii abținerii sau recuzării întemeiate pe dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 11, instanța va stabili care dintre judecători nu va lua parte la judecarea pricinii.

(5) Abținerea sau recuzarea se soluționează printr-o încheiere care se pronunță în ședință publică.
Jurisprudență (2)

(6) Dacă abținerea sau, după caz, recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii. În acest caz, încheierea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate.
Jurisprudență (2)

Procedura de soluționare de către instanța superioară

Art. 52. -  Jurisprudență (10), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

(1) Instanța superioară învestită cu judecarea abținerii sau recuzării în situația prevăzută la art. 50 alin. (2) va dispune, în caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o altă instanță de același grad din circumscripția sa.
Jurisprudență (10)

(2) Dacă cererea este respinsă, pricina se înapoiază instanței inferioare.

Căi de atac

Art. 53. -  Jurisprudență (5), Referințe în cărți (1)

(1) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.
Jurisprudență (21)

(2) Încheierea prin care s-a încuviințat sau s-a respins abținerea, cea prin care s-a încuviințat recuzarea, precum și încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei căi de atac.

(3) În cazul prevăzut la alin. (1), dacă instanța de apel constată că recuzarea a fost în mod greșit respinsă, reface toate actele de procedură și, dacă apreciază că este necesar, dovezile administrate la prima instanță. Când instanța de recurs constată că recuzarea a fost greșit respinsă, ea va casa hotărârea, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel sau, atunci când calea de atac a apelului este suprimată, la prima instanță.
Jurisprudență (3)

Incompatibilitatea altor participanți

Art. 54. -  Jurisprudență (3)

Dispozițiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierilor.

CAPITOLUL II Părțile

Enumerare

Art. 55. -  Jurisprudență (4)

Sunt părți reclamantul și pârâtul, precum și, în condițiile legii, terțele persoane care intervin voluntar sau forțat în proces.
Jurisprudență (2)

SECȚIUNEA 1 Folosința și exercițiul drepturilor procedurale

Capacitatea procesuală de folosință

Art. 56. -  Jurisprudență (22), Modele (1), Referințe în cărți (1)

(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.
Acțiuni admise (1), Jurisprudență (26), Reviste (2)

(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.
Jurisprudență (14)

(3) Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.
Jurisprudență (6)

Capacitatea procesuală de exercițiu

Art. 57. -  Jurisprudență (9), Referințe în cărți (1)

(1) Cel care are calitatea de parte își poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
Jurisprudență (2)

(2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.

(3) Lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a procesului.
Jurisprudență (2)

(4) Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
Jurisprudență (1)

(5) Când instanța constată că actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de exercițiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Dacă actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.

(6) Dispozițiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.

Curatela specială

Art. 58. -  Jurisprudență (13), Referințe în cărți (2)

(1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2)

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
Jurisprudență (1)

(3) Numirea acestor curatori se va face de instanța care judecă procesul, dintre avocații anume desemnați în acest scop de barou pentru fiecare instanță judecătorească. Curatorul special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2)

(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanță, prin încheiere, stabilindu-se totodată și modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calității sale, ținându-se seama de activitatea desfășurată, remunerația va putea fi majorată.
Puneri în aplicare (1), Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (6)

SECȚIUNEA a 2-a Persoanele care sunt împreună reclamante sau pârâte

Condiții de existență

Art. 59. -  Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (5)

Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.

Regimul juridic al coparticipării procesuale

Art. 60. -  Jurisprudență (7), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

(1) Actele de procedură, apărările și concluziile unuia dintre reclamanți sau pârâți nu le pot profita celorlalți și nici nu îi pot prejudicia.
Jurisprudență (4)

(2) Cu toate acestea, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziții a legii, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanților ori pârâților, actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele încuviințate numai unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură profită și celorlalți. Când actele de procedură ale unora sunt potrivnice celor făcute de ceilalți, se va ține seama de actele cele mai favorabile.

(3) Reclamanții sau pârâții care nu s-au înfățișat ori nu au îndeplinit un act de procedură în termen vor continua totuși să fie citați, dacă, potrivit legii, nu au termenul în cunoștință. Dispozițiile art. 202 sunt aplicabile.

SECȚIUNEA a 3-a Alte persoane care pot lua parte la judecată

§ 1. Intervenția voluntară

Forme

Art. 61. -  Jurisprudență (119), Reviste (1), Modele (1), Referințe în cărți (2)

(1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare.
Jurisprudență (65)

(2) Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta.
Jurisprudență (69), Modele (1)

(3) Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți.
Jurisprudență (101), Modele (1)

Intervenția principală

Art. 62. -  Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (31), Modele (1), Referințe în cărți (1)

(1) Cererea de intervenție principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.
Jurisprudență (10)


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...