Back

Marea Adunare Naţională - MAN

Legea nr. 5/1971 cu privire la actele de identitate ale cetăţenilor români precum şi la procedura schimbării domiciliului şi a reşedinţei

În vigoare de la 18.03.1971 până la 30.09.1996, fiind abrogat(ă) și înlocuit(ă) de Legea nr. 105/1996.

Te interesează forma portabilă a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 5,45 Lei cu TVA

Cumpără document în formă actualizată

EXPUNERE DE MOTIVE

Eliberarea actelor de identitate cetăţenilor români, înscrierea menţiunilor privind schimbarea domiciliului şi a reşedinţei, precum şi evidenţa locală şi centralizată pe ţară a persoanelor cărora li s-au eliberat acte de identitate, se fac în interesul cetăţenilor şi al statului. Actul de identitate foloseşte persoanelor la dovedirea identităţii, cetăţeniei române şi domiciliului.

Evidenţa se ţine în scopul cunoaşterii cetăţenilor cărora li s-au eliberat acte de identitate şi al repartizării lor pe teritoriul ţării şi serveşte la întocmirea lucrărilor privind încorporarea tinerilor în vederea satisfacerii serviciului militar, a lucrărilor de mobilizare, precum şi la identificarea domiciliului persoanelor urmărite.

Decretul nr. 334/1957 modificat prin Decretul nr. 346/1959, precum şi Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 840/1964 privind aplicarea regimului de evidenţă a populaţiei, nu mai corespund stadiului actual de dezvoltare a statului nostru şi importantelor modificări intervenite în legislaţie. Ca urmare, s-a impus o nouă reglementare, la nivel de lege, a actelor de identitate ale cetăţenilor români şi a procedurii de schimbare a domiciliului şi a reşedinţei.

Legea alăturată prevede că eliberarea actelor de identitate pentru cetăţenii români, înscrierea menţiunilor privind schimbarea domiciliului şi a reşedinţei, precum şi luarea în evidenţă a persoanelor cărora li s-au eliberat acte de identitate, se fac de către organele miliţiei.

S-a prevăzut că actul de identitate se eliberează cetăţenilor la împlinirea vîrstei de 14 ani, deoarece de la această vîrstă, potrivit legii, persoanele fizice dobîndesc capacitatea de exerciţiu restrînsă.

Principalul act de identitate al persoanei fizice se prevede că este buletinul de identitate.

În unele situaţii, precizate în lege, cînd nu este posibilă eliberarea buletinului de identitate, persoanelor li se eliberează adeverinţe de identitate pe o perioadă determinată.

Pînă la împlinirea vîrstei de 44 ani, persoanelor li se eliberează buletine de identitate cu termen de valabilitate de 10 ani. După împlinirea vîrstei de 44 ani, buletinul de identitate se prevede a se elibera fără termen de valabilitate, avînd în vedere că de la această vîrstă în fizionomia titularului nu mai intervin schimbări importante. În cazurile cînd se produc totuşi schimbări, se prevede posibilitatea eliberării unui alt act de identitate.

Pentru a se putea interveni cu operativitate în salvarea vieţii celor accidentaţi, în lege se prevede obligativitatea înscrierii grupei sanguine în actul de identitate al fiecărei persoane. La cerere, în actul de identitate al părinţilor se înscrie grupa sanguină a copiilor sub 14 ani.

Deoarece în actele de identitate înscrierea datelor privind domiciliul se face pe baza documentului din care rezultă că cetăţeanul are spaţiul locativ asigurat, prevederile legii sînt puse de acord cu dispoziţiile Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism şi cu dispoziţiile Legii nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi.

Reglementarea schimbării domiciliului din alte localităţi în oraşele care, potrivit legii, sînt declarate oraşe mari urmează să se facă printr-un act normativ separat.

Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor, legea prevede că stabilirea reşedinţei se anunţă organului miliţiei după trecerea a 45 zile, spre deosebire de dispoziţiile anterioare, care prevedeau termenul de 3 zile. Cetăţenii pot solicita înscrierea reşedinţei în actul de identitate chiar pentru perioade mai scurte de 45 zile, dacă aceasta le este necesară. S-a prevăzut termenul de 45 zile, deoarece în evidenţele militare persoanele se înscriu numai dacă pleacă din localitatea de domiciliu pe perioade mai mari de 45 zile.

În lege nu s-au mai prevăzut infracţiuni aşa cum erau stabilite în Decretul nr. 334/1957, întrucît încălcările normelor privind actele de identitate şi schimbarea domiciliului nu prezintă pericol social care să justifice incriminarea, ele constituind contravenţii care se prevăd a fi sancţionate cu amendă de pînă la 400 lei.

Faţă de cele expuse mai sus, s-a adoptat alăturata Lege cu privire la actele de identitate ale cetăţenilor români precum şi la procedura schimbării domiciliului şi a reşedinţei.

Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

Act de identitate în înţelesul prezentei legi este buletinul de identitate.

În cazurile şi condiţiile prevăzute de această lege act de identitate este şi adeverinţa de identitate.

Art. 2. -

Acte de identitate se eliberează cetăţenilor români care au împlinit vîrsta de 14 ani şi care domiciliază pe teritoriul Republicii Socialiste România.

Art. 3. -

Cu actul de identitate se face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi a domiciliului titularului.

Art. 4. -

Eliberarea actelor de identitate şi înscrierea de menţiuni în aceste acte se fac de organele miliţiei. În cazurile prevăzute de art. 10 alin. 1 lit. b, menţiunile în actele de identitate se înscriu de către organele de stare civilă, iar în cazurile prevăzute de art. 12, de către organele sanitare.

Art. 5. -

Persoanele cărora li s-au eliberat acte de identitate se înscriu în fişe de evidenţă.

CAPITOLUL II Actele de identitate

Art. 6. -

Cetăţenii români care au împlinit vîrsta de 14 ani sînt obligaţi să aibă act de identitate. Cu cel puţin 15 zile înainte de împlinirea acestei vîrste, ei trebuie să se prezinte la organul miliţiei pentru a cere eliberarea buletinului de identitate sau, în cazurile prevăzute de lege, a adeverinţei de identitate.

Art. 7. -

Actul de identitate se întocmeşte şi se eliberează de organul miliţiei în circumscripţia căruia domiciliază sau îşi are reşedinţa persoana care face cererea. Actul de identitate se întocmeşte pe baza actelor cu care, potrivit legii, se face dovada în faţa organelor miliţiei, a numelui de familie şi prenumelui, stării civile, cetăţeniei române, domiciliului, precum şi, în cazul persoanelor supuse obligaţiilor militare, a situaţiei militare.

Art. 8. -

Buletinul de identitate se eliberează cu termen de valabilitate de 10 ani. Persoanelor care au împlinit vîrsta de 44 ani li se eliberează buletin de identitate fără termen de valabilitate.

Art. 9. -

Adeverinţa de identitate se eliberează:

a) persoanelor care au pierdut sau cărora li s-a distrus, deteriorat ori furat buletinul de identitate, pînă la eliberarea unui alt buletin;

b) persoanelor care nu posedă încă actele necesare eliberării buletinului de identitate.

Durata de valabilitate a adeverinţei de identitate este stabilită de organul emitent.

Art. 10. -

Se eliberează un nou act de identitate:

a) la expirarea termenului pentru care actul de identitate a fost eliberat;

b) dacă s-a modificat data naşterii, numele de familie sau prenumele titularului actului de identitate ori prenumele părinţilor;

c) în cazul anulării actului de identitate;

d) în cazul pierderii, distrugerii, deteriorării sau furtului actului de identitate;

e) dacă fotografia din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului actului;

f) la expirarea sau revocarea interdicţiei de a se afla în anumite localităţi.

Titularul actului de identitate este obligat să se prezinte la organul miliţiei pentru eliberarea noului act de identitate, în termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situaţiile prevăzute la literele a-d, iar în cazul prevăzut la litera e, de la data cînd constatarea neconcordanţei dintre fotografia de pe actul de identitate şi fizionomie este făcută de organul miliţiei.

Dacă intervin modificările prevăzute la alin. 1 litera b, organul de stare civilă este obligat să le menţioneze în actul de identitate, înscriind în acelaşi timp şi data eliberării noului certificat de stare civilă, iar dacă se produc situaţii prevăzute la alte litere ale alin. 1, organul miliţiei este obligat să facă menţiune despre acestea.

Actul de identitate în care organul miliţiei sau de stare civilă a înscris menţiune despre una dintre situaţiile prevăzute în prezentul articol îşi pierde valabilitatea la expirarea unui termen de 15 zile de la data înscrierii menţiunii.

Art. 11. -

În actele de identitate organele miliţiei înscriu menţiuni privind schimbarea domiciliului şi a reşedinţei, iar la cerere, datele referitoare la copiii titularului actului, dacă aceştia nu au împlinit vîrsta de 14 ani.

La comunicarea instanţelor judecătoreşti, organele miliţiei înscriu în actele de identitate menţiunea interdicţiei de a se afla în anumite localităţi, în cazul persoanelor împotriva cărora s-a luat această măsură de siguranţă.

Art. 12. -

În actul de identitate se înscrie grupa sanguină de către organele sanitare stabilite de Ministerul Sănătăţii.

În acest scop, titularul actului de identitate este obligat să se prezinte la organele sanitare, pentru a cere înscrierea grupei sanguine, în termen de 3 luni de la eliberarea actului.

Titularii actelor de identitate eliberate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sînt obligaţi să ceară înscrierea grupei sanguine în termen de un an de la această dată.

În actele de identitate ale părinţilor se va putea înscrie, la cerere, şi grupa sanguină a copiilor sub vîrsta de 14 ani.

Art. 13. -

Orice modificări, adăugiri sau menţiuni altele decît cele prevăzute în prezenta lege, înscrise în actul de identitate, sînt interzise şi atrag nulitatea actului.

Anularea actului de identitate în situaţiile prevăzute la alineatul precedent se face de organul miliţiei care constată existenţa cazului de nulitate.

Art. 14. -

Persoana care găseşte un act de identitate este obligată să-l predea în termen de 48 ore celui mai apropiat organ al miliţiei.

Art. 15. -

Au obligaţia să predea actul de identitate organului miliţiei cel mai apropiat:

a) persoana care a pierdut cetăţenia română;

b) persoana care pleacă definitiv din ţară;

c) organul de stare civilă, pentru morţi. Persoana care deţine actul de identitate al celui care a murit este obligată să-l predea organului de stare civilă unde se înscrie moartea.

În cazul prevăzut la litera c termenul de predare a actului de identitate organului de stare civilă este de 3 zile. Organul de stare civilă este obligat să predea actul de identitate organului miliţiei în termen de cel mult 30 zile.

Art. 16. -

Actele de identitate ale persoanelor reţinute, arestate preventiv sau care execută pedepse privative de libertate se păstrează, după caz, de administraţia aresturilor ori penitenciarelor şi se înmînează titularilor la punerea lor în libertate. În timpul cît persoanele sînt internate în institute speciale de reeducare, în instituţii de ocrotire sau medicale actele lor vor fi păstrate de administraţia acestor instituţii.

Art. 17. -

Titularii actelor de identitate, precum şi cei care potrivit prezentei legi au dreptul să reţină şi să păstreze actele de identitate ale altor persoane, sînt obligaţi să ia măsuri pentru a evita pierderea, distrugerea, deteriorarea sau furtul lor.

Este interzisă darea ori primirea spre păstrare sau în orice alt scop a actului de identitate, în afară de cazurile prevăzute de lege.

CAPITOLUL III Procedura schimbării domiciliului şi a reşedinţei

Art. 18. -

Persoana care îşi schimbă domiciliul este obligată ca în termen de 5 zile de la data obţinerii dovezii din care rezultă că are locuinţă asigurată să se prezinte la organul miliţiei în circumscripţia căruia îşi stabileşte noul domiciliu, pentru înscrierea menţiunii în actul de identitate şi în fişa de evidenţă a populaţiei.

Dovada că persoana care îşi schimbă domiciliul are locuinţă asigurată se face cu actul de proprietate, cu contractul de închiriere sau de subînchiriere. Persoanele care îşi schimbă domiciliul într-o locuinţă ce face parte din fondul locativ de stat, administrat de întreprinderi subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare, vor prezenta şi ordinul de repartizare. În cazul soţului care se mută la celălalt soţ, al părinţilor care se mută la copii şi al copiilor care se mută la părinţi, al minorilor care se mută la persoane obligate să le acorde întreţinere, la tutore ori la persoane sau familii la care au fost daţi în plasament familial sau carora le-au fost încredinţaţi spre creştere, educare şi întreţinere, potrivit legii, precum şi al persoanelor puse sub interdicţie care se mută la reprezentanţii lor legali, dovada că au locuinţă asigurată se poate face pe baza declaraţiei scrise de primire în spaţiu, însoţită de actul legal din care rezultă că persoana care face declaraţia este titularul spaţiului locativ.

În comune, dovada că o persoană are locuinţă asigurată se poate face şi cu declaraţie scrisă dată în faţa organului miliţiei de către persoana care îşi schimbă domiciliul.

Art. 19. -

În actul de identitate şi în fişele de evidenţă a populaţiei organul miliţiei înscrie menţiunea de schimbare a domiciliului, pe baza dovezii din care rezultă că persoana în cauză are locuinţă asigurată.

Persoanele supuse obligaţiilor militare vor face şi dovada că au fost luate în evidenţa militară la noul domiciliu.

Art. 20. -

Schimbarea domiciliului din alte localităţi în oraşe declarate, potrivit legii, ca fiind oraşe mari se face în condiţiile prevăzute de legea specială.

Pentru înscrierea menţiunii de schimbare a domiciliului în oraşele mari, pe lîngă actele prevăzute la art. 19 se vor prezenta şi dovezile prevăzute de dispoziţiile legale privind stabilirea domiciliului în oraşele mari.

Art. 21. -

Anularea actului prin care o persoană a făcut dovada că are locuinţă asigurată, în măsura în care acest act a fost obţinut prin manopere frauduloase ori prin săvîrşirea unei infracţiuni, atrage anularea menţiunii de schimbare a domiciliului înscrisă în actul de identitate.

Organul care a luat măsura anulării actului este obligat să comunice aceasta organului local al miliţiei, în termen de cel mult 10 zile.

Art. 22. -

Persoana care locuieşte temporar mai mult de 45 zile la altă adresă decît la domiciliul său este obligată să se prezinte la organul miliţiei în circumscripţia căruia şi-a stabilit reşedinţa, pentru înscrierea menţiunii corespunzătoare în actul de identitate. La cererea persoanei în cauză, organul miliţiei înscrie menţiunea de stabilire a reşedinţei, chiar dacă locuirea temporară nu depăşeşte 45 zile.

Menţiunea de stabilire a reşedinţei, înscrisă în actul de identitate, are valabilitate pe timpul cît titularul actului locuieşte acolo, dar nu mai mult de un an de la data efectuării ei. La cererea persoanei în cauză, organul miliţiei poate înscrie o nouă menţiune.

Menţiunea de stabilire a reşedinţei se înscrie pe baza consimţămîntului de primire în locuinţă dat de titularul dreptului de folosinţă asupra acesteia.

Persoana sosită într-o localitate considerată, potrivit legii, zonă de frontieră este obligată să se prezinte la organul miliţiei în termenul prevăzut de normele ce reglementează regimul de frontieră.

Art. 23. -

Evidenţa locatarilor din imobilele situate în oraşe sau în alte localităţi stabilite de Ministerul Afacerilor Interne şi care servesc total sau parţial ca locuinţă se ţine prin cartea de imobil.

Dispoziţiile alineatului precedent nu sînt aplicabile locatarilor imobilelor situate în incinta unităţilor militare, a sediilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi în locuinţele ocupate exclusiv de membrii acestor misiuni şi oficii.

Cartea de imobil se încredinţează de organele miliţiei administratorilor de imobile sau unuia dintre locatarii imobilului care sînt obligaţi să înscrie persoanele ce domiciliază sau îşi au reşedinţa în imobilul respectiv.

Persoanele care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa sînt obligate să ceară înscrierea în cartea de imobil la noua lor locuinţă, în termen de 5 zile de la sosirea în imobil; la hoteluri sau alte asemenea locuri de cazare înscrierea se face la sosire.

se încarcă...