Back

Comisia Naţională pentru Protectia Muncii

Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării

În vigoare de la 20.03.1990 până la 01.04.2001, fiind abrogat(ă) prin Legea nr. 19/2000.

Te interesează forma portabilă a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 11,01 Lei cu TVA

Cumpără document

Ministerul Sănătăţii

Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale

Comisia Naţională pentru Protecţia Muncii

În baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială şi în conformitate cu prevederile art. 2 din Decretul-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechităţi în salarizarea personalului, Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Comisia Naţională pentru Protecţia Muncii emit prezentul ordin, prin care se precizează locurile de muncă, activităţile şi categoriile de personal care lucrează în condiţii deosebite, ce se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării.

1. În grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1.

2. În grupa II de muncă se încadrează locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2.

3. Beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de muncă, potrivit celor menţionate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

Beneficiază, de asemenea, de aceleaşi drepturi personalul muncitor din construcţii-montaj sau din alte activităţi, care realizează lucrări de extinderi, modernizări sau reparaţii ale capacităţilor de producţie şi care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I şi II de muncă.

4. Încadrarea în grupele I şi II de muncă se va face în situaţia în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condiţiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile (activităţile, meseriile, funcţiile) prevăzute în aceste grupe depăşeşte nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecţie a muncii.

5. Existenţa condiţiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele Ministerului Sănătăţii sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităţilor. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecţia muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condiţiilor şi că toate instalaţiile de protecţie a muncii funcţionau normal.

Buletinele de determinare prin expertizare, care se eliberau pentru locurile cu condiţii grele sau periculoase de muncă, nu mai sînt necesare.

6. Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinîndu-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).

7. Încadrarea în grupele I şi II de muncă se face proporţional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiţia ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puţin 50%, iar pentru grupa II, cel puţin 70% din programul de lucru.

În mod excepţional, personalul care, prin natura sarcinilor ce-i revin, lucrează o parte din timp în subteran poate fi încadrat în grupa I sau II de muncă, chiar dacă acest timp este sub plafonul de 50% prevăzut în grupa I şi 70% pentru grupa II, luîndu-se în calcul numai timpul efectiv lucrat în subteran.

8. Perioada de timp în care o persoană are sarcina să lucreze integral sau o parte din programul de muncă în astfel de locuri se stabileşte prin dispoziţia conducerii unităţii sau prin prevederile legale care reglementează atribuţiile de serviciu ce revin fiecărei persoane în raport cu funcţia îndeplinită.

Anul de muncă efectiv lucrat în locuri cu condiţii deosebite se stabileşte prin totalizarea, pînă la obţinerea unui an complet de muncă, a perioadelor în care personalul a lucrat efectiv în locuri ce se încadrează în grupele I şi II de muncă.

9. În cazul personalului care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă prevăzute atît la grupa I cît şi la grupa II, iar timpul lucrat în grupa I este sub 50% din programul de lucru, încadrarea se face în grupa II, dacă din cumularea timpului efectiv lucrat în grupele I şi II se obţine o perioadă ce reprezintă cel puţin 70%, cît este prevăzut pentru grupa II de muncă.

10. În cazul în care personalul lucrează întregul program la mai multe locuri de muncă, din care unele sînt încadrate în grupa I, iar celelalte în grupa II de muncă, din care timpul lucrat în grupa I este de cel puţin 50%, se va lua în considerare atît timpul efectiv lucrat în grupa I, cît şi timpul efectiv lucrat în grupa II. Dacă sarcinile de muncă ce trebuie efectuate datorită specificului se succed în locuri de muncă prevăzute în grupele I şi II, în situaţia în care nu se poate stabili cu exactitate timpul efectiv lucrat în fiecare din cele două grupe, personalul va fi încadrat în grupa II de muncă.

11. Perioada cît o persoană care lucrează în locuri de muncă încadrate în grupa I sau II de muncă a fost în concediu de odihnă sau în incapacitate de muncă se consideră ca timp în care activitatea s-a desfăşurat în condiţiile locurilor de muncă în care a lucrat la data ivirii acestei situaţii.

12. Încadrarea în grupele I şi II de muncă privind perioada anterioară datei de 18.03.1969 se face cu respectarea prevederilor Instrucţiunilor nr. 1.040/1967 de aplicare a Legii nr. 27/1966 prin care au fost preluate tabelele 1 şi 2, anexe la Regulamentul de aplicare a Decretului nr. 292/1959, care cuprind meseriile şi funcţiile prevăzute în grupele I şi II de muncă.

13. Perioada lucrată după data de 18.03.1969 pînă în prezent şi în continuare se încadrează în grupele I şi II de muncă în conformitate cu prevederile prezentului ordin ce înlocuieşte ordinele nr. 59/1969, 105/1976 şi 210/1977 ale ministrului muncii şi ministrului sănătăţii, care îşi încetează aplicabilitatea.

14. Pentru perioada de activitate desfăşurată între 18.03.1969 şi 31.12.1975 încadrarea în grupele I şi II de muncă se face proporţional cu timpul lucrat, aşa cum a fost stabilit prin Precizările Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii nr. 11.860/1969, fără a se condiţiona de existenţa buletinelor de determinare a noxelor.

Pentru perioada lucrată între 1.01.1976 şi 31.12.1989 încadrarea în grupele I şi II de muncă, de asemenea, nu este condiţionată de existenţa buletinelor de determinare a noxelor.

15. Dovedirea perioadelor de activitate desfăşurate în locurile de muncă şi activităţile ce se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale.

Totodată, ţinînd seama de prevederile art. 2 şi 3 din Decretul-lege nr. 68/1990, unităţile au obligaţia să analizeze şi să precizeze, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentului ordin, pe baza documentelor existente în unitate, situaţia încadrării personalului în grupele I şi II de muncă începînd cu 18.03.1969 şi pînă în prezent.

16. Institutele de proiectare şi cercetare sînt obligate să prevadă, conform reglementărilor în vigoare, încă din faza de proiect, toate soluţiile care să asigure condiţii corespunzătoare de desfăşurare a muncii, cu respectarea normelor legale de tehnica securităţii şi de igienă a muncii, astfel încît să se elimine orice pericol de îmbolnăvire sau accidentare.

17. Ministerele, celelalte organe centrale, primăriile judeţene şi a municipiului Bucureşti, centralele industriale, întreprinderile şi instituţiile sînt obligate să ia măsurile necesare pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă, pentru prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, respectarea riguroasă a normelor de protecţie a muncii, pentru apărarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor în procesul de producţie.

Asupra rezultatelor obţinute în direcţia îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, ministerele, celelalte organe centrale, primăriile judeţene şi a municipiului Bucureşti vor raporta periodic guvernului şi anual Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale şi Comisiei Naţionale pentru Protecţia Muncii.

18. Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sănătăţii şi Comisia Naţională pentru Protecţia Muncii vor controla modul de respectare a prevederilor prezentului ordin şi vor informa anual guvernul asupra rezultatelor obţinute în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

Ministrul muncii şi Ministrul Preşedintele Comisiei Naţionale
ocrotirilor sociale sănătăţii pentru Protecţia Muncii
Mihnea Marmeliuc Dan Enăchescu Dan Andreescu

Bucureşti, 5 martie 1990.

Nr. 50.

ANEXA Nr. 1

GRUPA I DE MUNCĂ
Lista locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale
stabilite conform art. 2 din Decretul-lege nr. 68/1990

1. Activitatea desfăşurată în subteran:

- în minele de minereuri feroase, neferoase, precum şi radioactive;

- în minele carbonifere, de minereuri nemetalifere, precum şi de alte substanţe minerale (cu excepţia exploatării sării);

- la extracţia ţiţeiului prin galerii, precum şi la exploatarea nisipurilor bituminoase;

- la exploatarea argilelor refractare, precum şi a nisipurilor;

- la explorări, deschideri, precum şi la cercetări miniere;

- la construcţii de tunele, de galerii, precum şi de centrale electrice subterane; la exploatări din cariere prin tunele şi galerii;

- în depozite de explozivi din sectorul minier.

2. Personalul muncitor care lucrează în instalaţiile tehnologice ale centralelor nucleare.

3. Prelucrarea în fază uscată a rocilor silicioase cu conţinut de bioxid de siliciu liber şi trioxid de crom, precum şi a minereurilor cu steril silicios cu conţinut de bioxid de siliciu liber (operaţiile de concasare, sfărîmare, granulare, măcinare, clasare, ciuruire, ambalare) în instalaţii, mori de rambleu, cariere.

4. Prelucrarea minereurilor radioactive: concasare, granulare, măcinare, sortare, concentrare.

5. Fabricarea cărămizilor din silică:

- manipularea materiei prime;

- mărunţirea cuarţitei, prepararea materialului;

- activitatea la prese, fasonarea cărămizilor, activitatea la uscătorii, precum şi la cuptoarele de ardere;

- polizarea, sortarea, controlul tehnic, precum şi expedierea cărămizilor;

- activitatea de curăţare a filtrelor şi de întreţinere permanentă a instalaţiei de ventilaţie;

- activitatea din laboratoarele secţiilor de bază.

6. Fabricarea produselor refractare electrotopite şi a fibrelor ceramice.

7. Zidirea şi repararea cuptoarelor industriale, utilajelor de turnare, cazanelor din centralele electrice, precum şi a altor asemenea utilaje, cu cărămidă din silică sau cu cărămidă din silică asociată cu alte categorii de cărămidă refractară.

Executarea la cald, la utilajele de mai sus, a operaţiilor de zidire şi de reparare a zidăriei, indiferent de tipul de cărămidă refractară utilizată (activitate permanentă).

8. Fabricarea abrazivelor din cuarţ (toate operaţiile aferente procesului de fabricaţie). Şlefuirea şi polizarea cu abrazive naturale din cuarţ.

9. Fabricarea carburii de siliciu: concasarea, măcinarea şi sortarea cuarţitei, prepararea amestecurilor de materiale, încărcarea şi descărcarea cuptoarelor electrice, zidirea cuptoarelor.

10. Fabricarea electrocorindonului: alimentarea cuptoarelor cu materii prime şi topirea acestora în cuptoare electrice cu arc.

11. Sablaj uscat cu alice sau nisip (cu excepţia instalaţiilor ermetizate). Activitatea continuă de metalizare interioară a recipienţilor metalici, a cisternelor şi a grinzilor casetate de la podurile metalice. Dezbaterea, precum şi operaţiile efectuate în curăţătoriile de piese turnate, în hale industriale.

12. Prepararea azbestului în unităţile de exploatare minieră. Defibrarea, măcinarea, malaxarea, granularea azbestului, filatura de azbest, prepararea ţesăturii şi ţesătoria de azbest, confecţionarea sforii din azbest, a şnurului (împletiturii) din sfoară de azbest, a plăcilor din azbest; activitatea continuă de confecţionare a garniturilor de etanşare din sfoară şi şnur de azbest. Malaxarea şi măcinarea deşeurilor de azbest şi clingherit.

13. Fabricarea ferodourilor: toate operaţiile. Prelucrarea ferodourilor. Fabricarea şi prelucrarea plăcilor de marsit pe bază de azbest: toate operaţiile.

14. Prelucrarea industrială a topiturii de sticlă la ţeava, prin suflare cu gura (operaţii executate complet nemecanizat şi preluînd priza din cuptorul de topire).

15. Fabricarea carbidului: pregătirea materiei prime, alimentarea cuptoarelor, scurgere, concasare, sortare, ambalare. Fabricarea varului pentru carbid.

16. Cocserie: maşina de şarjare, aşezarea şi etanşarea uşilor, încălzirea bateriilor şi a colectoarelor de gaze (platformele de pe bateriile de cocs şi semicocs), scoaterea uşilor, transportul cocsului la stins, stingerea şi sortarea cocsului.

17. Sectorul chimic al cocseriei (chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor, ambalarea şi încărcarea în vrac a produselor chimice rezultate şi fabricate). Arderea pe vatră în cuptoare deschise a gudroanelor rezultate de la rafinarea produselor petroliere. Operaţia de gudronare a lingotierelor.

18. Fabricarea de alfa şi betanaftilamină (toate operaţiile, inclusiv ambalarea) şi utilizarea industrială a alfa şi betanaftilaminei.

Fabricarea benzidinei (toate operaţiile, inclusiv ambalarea).

Fabricarea hidrazobenzenului (toate operaţiile aferente procesului tehnologic).

19. Sectorul de aglomerare din siderurgie: operaţiile de la maşina de aglomerare, reintroducerea în flux a şarjei neaglomerate (retur), expediţia aglomeratului.

Încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi (operaţie ce se execută sub silozuri).

20. Furnale: instalaţia de dozare şi de încărcare a materialelor de şarjă, încărcarea furnalelor, epurarea gazelor de furnal, preîncălzitoare de aer, curăţarea canalelor de la furnal, activitatea prestată la creuzetul furnalelor, desulfurarea fontei, granularea şi expandarea zgurii, precum şi epurarea gazelor de furnal.

21. Încălzirea metalului în vederea laminării, laminarea, tăierea, presarea şi refularea la cald, inclusiv ajustajul, finisarea şi sortarea la cald.

22. Laminarea metalelor neferoase la cald, la cilindri sau prin extrudere la prese hidraulice.

23. Încărcarea cuptoarelor, precum şi elaborarea oţelului în cuptoare Siemens-Martin, în convertizoare, în cuptoare electrice, inclusiv REZ şi VOD, care au capacitatea de cel puţin 5 tone pe şarje. Turnarea oţelului prin procedeul continuu şi în lingouri la uzinele siderurgice. Pregătirea gropii de turnare, turnarea şi evacuarea oţelului la Uzinele Oţelu Roşu din oraşul Oţelu Roşu şi Industria sîrmei din oraşul Cîmpia Turzii.

24. Cazanele recuperatoare de la oţelăriile cu convertizoare.

25. Activitatea din turnătoriile de fontă, oţel sau neferoase cu producţie industrială continuă, în care se execută şi operaţiile de dezbatere sau de curăţare a pieselor în hala de turnare. Turnătoria Uzinei "Independenţa" Sibiu unde se execută şi turnarea tuburilor din fontă la groapa de turnare. Turnătoria nr. 1 de la I.U.G. "Progresul" Brăila. Turnătoria de neferoase de la "METROM" Braşov şi "LAROMET" Bucureşti.

26. Metalizarea cu nichel-carbonil.

27. Încărcarea şi descărcarea cuptoarelor adinei (macarale Tiegler), precum şi macaralele de la scoaterea oţelului din cuptoarele cu propulsie, încălzirea ţaglelor în cuptorul cu vatră înclinată la laminorul de 6 ţoli, precum şi încălzirea bandajelor şi a discurilor pentru roţile de material rulant, încălzirea oţelului pentru laminare în cuptoarele adînci. Încălzirea, scoaterea şi transportul platinelor şi al pachetelor de tablă, manual, de la cuptoare la cajă. Extragerea manuală a oţelului cald pentru laminare din cuptoare sau a ţaglelor din cuptoarele cu propulsie. Extragerea manuală a lingourilor sau a ţaglelor din cuptoarele cu propulsie. Transportul manual al ţaglelor de la cuptor la linia de laminare.

28. Presarea discurilor la Combinatul siderurgic Reşiţa; extruderea şi expandarea ţevilor la Întreprinderea de ţevi "Republica".

29. Atelierul de fabricat furci prin forjare din cadrul Întreprinderii "Laminorul" Brăila.

30. Măcinarea, prăjirea, aglomerarea, şarjarea, precum şi topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb. Rafinarea termică a plumbului, inclusiv cupelarea. Elaborarea aliajului plumb-cadmiu. Activitatea de producţie în staţiile pilot cu profil de pirometalurgie neferoasă. Elaborarea aliajelor cu peste 50% plumb. Topirea aliajelor cu peste 50% plumb şi turnarea de piese din aceste aliaje în proces de fabricaţie industrială. Topirea, elaborarea şi rafinarea metalelor neferoase în incinta uzinelor din metalurgia plumbului.

Sudura în plumb.

Obţinerea pe cale industrială a miniului de plumb, a ceruzei şi a litargei, toate operaţiile din cadrul procesului tehnologic, precum şi ambalarea acestora. Vopsirea la dublul fund al navelor.

31. Personalul din secţiile productive, de deservire a acestora de la Combinatul metalurgic de metale neferoase Copşa Mică, precum şi personalul din activitatea de bază a Întreprinderii "Carbosin" Copşa Mică; fabricarea şi ambalarea negrului de fum de la Combinatul petrochimic Piteşti.

32. Fabricarea acumulatoarelor electrice din plumb la Întreprinderea "Acumulatorul" Bucureşti şi la Fabrica de acumulatoare din Întreprinderea de produse electrotehnice Bistriţa, precum şi atelierele speciale de reparaţii capitale ale acumulatoarelor electrice din plumb din unităţile aparţinînd Ministerului Transporturilor: moară, malaxoare, pastare, uscare plăci, pregătire plăci, formare plăci, finisare plăci, îndreptare plăci, circular, montaj, asamblare, dezasamblare, plumbuire, magazii cu semifabricate din plumb, magazia de piese din plumb pentru acumulatoare, recuperarea plumbului din deşeuri tehnologice, rafinarea, topirea, alierea, turnarea şi sudura plumbului.

33. Uscarea, prăjirea şi distilarea minereurilor cinabrifere. Distilarea şi purificarea mercurului în proces continuu. Instalaţiile de prelucrare cu mercur a minereurilor auroargintifere. Activitatea de cianurare a minereurilor auroargintifere. Instalaţia de fabricare a acetaldehidei prin procedeul cu catalizator de mercur. Regenerarea catalizatorului la fabricarea acetaldehidei. Fabricarea, condiţionarea şi ambalarea criptodinului. Electroliza clorurii de sodiu prin procedeul cu catod de mercur: operaţia de electroliză propriu-zisă, descompunerea amalgamului şi distilarea mercurului. Incuvarea, decuvarea şi repararea redresoarelor cu mercur, precum şi a regulatoarelor Dik. Fabricarea oxizilor de mercur.

34. Utilizarea permanentă a mercurului în diverse procese industriale. Fabricarea termometrelor cu mercur.

35. Prăjirea şi aglomerarea minereului de cupru, topirea concentratelor cuproase, convertizarea, prerafinarea, precum şi granularea cuprului.

36. Electroliza cuprului şi fabricarea industrială a pulberilor de cupru.

37. Activitatea de la instalaţiile pentru producerea lingourilor de zirconiu şi titan.

38. Metalurgia zincului: activitatea la cuptoarele Waltz, activitatea la peletizoare, distilarea zincului în retorte, fabricarea zincului pe cale pirometalurgică. Activitatea la cuptoarele pentru producerea trioxidului de stibiu şi a bioxidului de staniu.

39. Electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor.

40. Fabricarea şi ambalarea în industrie a acidului cianhidric şi a compuşilor cianici (acetoncianhidrină, clorură de cianurii, cianură de sodiu, atrazin, prometrin-igran). Instalaţia de fabricare a nitrilului acrilic. Fabricarea şi ambalarea fosgenului. Fabricarea metacrilatului şi a polimetacrilatului de metil. Polimerizarea nitrilului acrilic şi recuperarea sa.

41. Fabricarea acidului sulfuric din gazele rezultate din procesele metalurgiei neferoase (aglomerare, prăjire, topire, convertizare).

42. Fabricarea şi ambalarea industrială a cromaţilor, bicromaţilor, anhidridei cromice, precum şi a pigmenţilor din crom şi plumb.

43. Fabricarea substanţelor chimice folosite ca auxiliari în industria textilă, a pielăriei şi a cauciucului.

44. Prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor şi materialelor refolosibile neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea şi turnarea metalelor neferoase.

45. Fabricarea şi condiţionarea produselor organo-fosforice pe cale industrială.

46. Steamparea minereurilor la Întreprinderea minieră Barza.

se încarcă...