Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție - ANPCA

Ordinul nr. 89/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01.01.2005

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 4

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2001 privind înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, aprobată și modificată prin Legea nr. 252/2001, cu modificările ulterioare, și ale art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 770/2003 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție,

secretarul de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție emite prezentul ordin.

Art. 1. -

Se aprobă Standardele minime obligatorii privind centrul de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. -

Prezentul ordin intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2005.

Secretarul de stat al Autorității Naționale
pentru Protecția Copilului și Adopție,
Gabriela Coman

București, 27 iulie 2004.

Nr. 89.

ANEXÃ*)

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

STANDARDE MINIME OBLIGATORII PRIVIND CENTRUL DE PRIMIRE ÎN REGIM DE
URGENȚÃ PENTRU COPILUL ABUZAT, NEGLIJAT ȘI EXPLOATAT

Centrul de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat este un serviciu pentru protecția copilului care are drept misiune asigurarea protecției copilului, pe o perioadă determinată de timp, atunci când acesta se află în pericol iminent în propria familie, familia lărgită sau în familia substitutivă.

Standardele minime obligatorii prezente sunt complementare, în mod particular, cu următoarele documente:

1. Standardele minime obligatorii privind serviciile pentru protecția copilului de tip rezidențial cu modificările corespunzătoare specificului centrului de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat;

2. Standardele minime obligatorii privind centrele de protecție și asistență de urgență pentru copiii victime ale traficului;

3. Standardele minime obligatorii pentru telefonul copilului;

4. Standardele minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat;

5. Standardele minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijării și exploatării copilului;

6. Standardele minime obligatorii pentru centrul de pregătire și sprijinire a reintegrării și integrării copilului în familie;

7. Standardele minime obligatorii pentru managementul de caz în domeniul protecției copilului;

8. Ghidul metodologic privind intervenția și prevenirea în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de abuz, neglijare și exploatare a copilului.

Standardele minime obligatorii prezente sunt grupate pe următoarele arii de interes:

Locul centrului de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat în sistemul de servicii sociale județean/local al sectoarelor municipiului București

1. Locul în sistemul de servicii sociale județean/local al sectoarelor municipiului București.

Protecția copilului în regim de urgență

2. Admiterea în cadrul centrului de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat.

3. Planificarea protecției copilului abuzat, neglijat și exploatat.

4. Menținerea legăturilor cu părinții, familia lărgită și alte persoane importante pentru copil.

5. Ieșirea din cadrul centrului de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat.

Calitatea îngrijirii, educației și socializării

6. Intimitate și confidențialitate.

7. Asigurarea hranei.

8. Aspectul exterior, îmbrăcămintea și echipamentul personal.

9. Starea de sănătate a copiilor și prevenirea îmbolnăvirilor.

10. Tratamentul medical și administrarea medicamentelor.

11. Educația.

12. Activități de recreere-socializare în incinta centrului de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat.

Reabilitarea copilului abuzat, neglijat și exploatat

13. Programul personalizat de consiliere și/sau psihoterapie.

14. Activitatea de consiliere și/sau psihoterapie.

15. Interviul cu copilul.

Reclamații și protecție împotriva abuzurilor

16. Reclamații și reprezentare.

17. Protecția copilului împotriva abuzurilor.

18. Relația personalului cu copiii.

Evenimente deosebite

19. Absența unui copil fără permisiune.

20. Notificarea cu privire la evenimentele importante.

Mediul

21. Amplasamentul, compartimentarea și dimensiunile construcției.

22. Condițiile de locuit.

23. Spațiile igienico-sanitare.

Resurse umane

24. Recrutare și angajare.

25. Numărul și structura de personal.

26. Formarea inițială și continuă a personalului.

27. Supervizare.

Management și administrare

28. Planul anual de acțiune.

29. Administrare și management.

LOCUL CENTRULUI DE PRIMIRE ÎN REGIM DE URGENȚÃ PENTRU COPILULUI ABUZAT,
NEGLIJAT ȘI EXPLOATAT ÎN SISTEMUL DE SERVICII SOCIALE JUDEȚEAN/LOCAL
AL SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Standardul 1 Locul în sistemul de servicii sociale judeţean/local al sectoarelor municipiului Bucureşti
Fiecare centru de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat are la dispoziţie o prezentare schematică a sistemului de servicii sociale de la nivel judeţean sau local al sectoarelor municipiului Bucureşti, care precizează clar locul său şi relaţiile de colaborare cu celelalte servicii.
Rezultat Copiii beneficiari cunosc la ce alte servicii şi instituţii din comunitate pot avea acces pe parcursul şederii în cadrul centrului de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat. Părintele protector şi alte persoane importante pentru copil, precum şi personalul şi profesioniştii din alte servicii/instituţii partenere au acces la o prezentare schematică a locului pe care centrul în cauză îl ocupă în sistemul de servicii sociale.
Proceduri de implementare a standardului 1
1.1. Cartografierea sistemului de servicii sociale, publice şi private, se realizează de către consiliul judeţean sau local al sectoarelor municipiului Bucureşti, iar coordonatorul centrului de primire în regim de urgenţă, denumit în continuare CPU, are responsabilitatea de a pune în evidenţă locul ocupat de CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat în cadrul acestui sistem.
1.2. Schema este afişată într-un loc vizibil pentru personal, beneficiari şi vizitatori.
1.3. Personalul este informat despre locul CPU în sistemul de servicii sociale, imediat după angajare.
1.4. Părintele protector, alte persoane importante pentru copil şi copiii beneficiari cu vârsta peste 10 ani primesc o listă cu serviciile/instituţiile partenere ale CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat şi îndrumări sau explicaţii în legătură cu acestea. Tuturor copiilor beneficiari li se aduce la cunoştinţă despre aceste servicii/instituţii, într-un limbaj adecvat şi cu mijloace accesibile acestora, ţinând cont de gradul de maturitate al fiecăruia.
1.5. Orice CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat se înfiinţează numai cu avizul serviciului public specializat pentru protecţia copilului, denumit în continuare SPSPC.

Indicatorii pentru Standardul 1

(I) 1.1. Existența schemei care prezintă locul CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat în cadrul sistemului de servicii sociale.

(I) 1.3. Personalul cunoaște locul ocupat de CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat în cadrul sistemului de servicii sociale.

(I) 1.4. Copiii beneficiari ai CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat, părintele protector și alte persoane importante pentru copil cunosc care sunt serviciile cu care CPU se relaționează.

(I) 1.5 Organismul privat autorizat, denumit în continuare OPA, dispune de avizul SPSPC pentru înființarea CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat.

PROTECȚIA COPILULUI ÎN REGIM DE URGENȚÃ

Standardul 2 Admiterea în cadrul centrului de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat
Admiterea se face în baza plasamentului în regim de urgenţă stabilit prin decizie a directorului serviciului public specializat pentru protecţia copilului în urma evaluării iniţiale a situaţiei copilului.
Rezultat Fiecare copil aflat în pericol iminent în propria familie şi familia lărgită beneficiază de protecţie în regim de urgenţă în cadrul unui centru specializat de acest tip, numai dacă plasamentul în regim de urgenţă la asistent maternal profesionist specializat pentru astfel de situaţii nu este posibil. Copiii aflaţi în pericol iminent pe perioada plasamentului/încredinţării în familie substitutivă (familii de plasament, asistent maternal profesionist) beneficiază de protecţie în regim de urgenţă în cadrul unui centru specializat de acest tip.
Proceduri de implementare a standardului 2
2.1. În baza legislaţiei în vigoare şi a standardelor minime obligatorii prezente, denumite în continuare SMO, CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat îşi formulează proceduri referitoare la admiterea şi evaluarea detaliată a situaţiei copiilor, care fac parte integrantă din metodologia de organizare şi funcţionare - document intern avizat de coordonatorul CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat.
2.2. Evaluarea iniţială a copilului se realizează de către echipa mobilă de intervenţie din cadrul telefonului copilului, conform prevederilor SMO pentru telefonul copilului.
2.3. Profesionistul care a evaluat iniţial situaţia copilului propune plasamentul în regim de urgenţă în cadrul CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat, numai după ce s-a asigurat că nu este posibil plasamentul în regim de urgenţă la asistent maternal profesionist pregătit în acest sens, cu excepţia situaţiei în care copilul a fost expus abuzului, neglijării şi exploatării pe perioada plasamentului/încredinţării în familie substitutivă.
2.4. Admiterea în CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat se face în baza deciziei directorului SPSPC, urmată de hotărârea comisiei pentru protecţia copilului, conform legislaţiei în vigoare.
2.5. În situaţii de urgenţă medicală, profesionistul care a evaluat iniţial situaţia copilului se asigură că acesta beneficiază de tratamentul medical şi/sau chirurgical necesar în condiţii de spitalizare şi anunţă directorul SPSPC în vederea înregistrării cazului şi, după externarea copilului, a luării deciziei plasamentului în regim de urgenţă. Pe durata spitalizării, directorul SPSPC se asigură că se începe evaluarea detaliată a situaţiei copilului în vederea întocmirii planului individualizat de protecţie în cel mai scurt timp posibil de la înregistrarea cazului.
2.6. Imediat după înregistrarea cazului la SPSPC, directorul SPSPC desemnează un manager de caz din cadrul SPSPC sau OPA, cu respectarea SMO pentru managementul de caz în domeniul protecţiei copilului. Nu se desemnează manageri de caz din cadrul CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat.
2.7. La admiterea în CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat, coordonatorul CPU organizează o întâlnire cu managerul de caz şi persoana de referinţă pe care o desemnează pentru copilul în cauză, în cadrul căreia se prezintă succint situaţia copilului.
2.8. La admitere, fiecărui copil i se prezintă clar, în funcţie de gradul său de maturitate, care sunt principalele reguli de organizare şi funcţionare ale CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat pe care trebuie să le respecte, precum şi documentul precizat la procedura 1.4. Acestea pot fi aduse la cunoştinţa copilului ori de câte ori este nevoie.
2.9. Copilului i se asigură un mediu primitor, în care i se respectă identitatea cu toate aspectele ei şi este încurajat să-şi exprime sentimentele legate de separarea faţă de părinţi sau căminul în care a trăit până la admiterea în CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat.
2.10. În cazul unor probleme personale, copiii pot să apeleze la persoana de referinţă şi la oricare dintre membrii personalului pe toată durata şederii în CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat. Personalul este pregătit să acorde sprijin personalizat.

Indicatorii pentru Standardul 2

(I) 2.1. Metodologia de organizare și funcționare, denumită în continuare MOF, conține proceduri legate de admiterea și evaluarea detaliată a situației copilului.

(I) 2.2. În CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat există dosarul plasamentului în regim de urgență, care include obligatoriu copia fișei de semnalare și evaluare inițială a situațiilor de abuz, neglijare și exploatare, copia deciziei directorului SPSPC și copia hotărârii CPC.

(I) 2.3. Fișa de semnalare și evaluare inițială a situațiilor de abuz, neglijare și exploatare conține motivația bine documentată a profesionistului care a evaluat inițial situația copilului pentru care nu a fost posibil plasamentul în regim de urgență la asistent maternal profesionist.

(I) 2.4. Numărul anual de decizii ale directorului SPSPC de plasament în regim de urgență în CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat comparativ cu:

a) numărul anual de decizii similare la asistent maternal profesionist;

b) numărul anual de decizii de plasament în regim de urgență;

c) numărul anual de hotărâri ale comisiei pentru protecția copilului pentru menținerea plasamentului în regim de urgență în CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat.

(I) 2.5. Numărul anual de decizii de plasament în regim de urgență emise în urma spitalizării unui copil datorate abuzului, neglijării și exploatării în propria familie, familia lărgită și respectiv familia substitutivă.

(I) 2.6.1. Procesul verbal al întâlnirii.

(I) 2.6.2. Persoana de referință cunoaște procedurile referitoare la colaborarea cu managerul de caz și alți specialiști implicați în protecția copilului.

(I) 2.6.3. Fiecare copil are desemnată o persoană de referință.

(I) 2.7. Copiii din CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat cunosc și respectă regulile de organizare și funcționare ale acestuia.

(I) 2.8. CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat deține personal de specialitate pentru sprijinul emoțional și consilierea copiilor.

(I) 2.9. Personalul cunoaște atribuțiile pe care le are în sensul acordării de sprijin personalizat.

Standardul 3 Planificarea protecţiei copilului abuzat, neglijat şi exploatat
Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat asigură sprijinul necesar elaborării planului individualizat de protecţie, respectiv a planului de servicii pentru toţi copii aflaţi în evidenţa sa.
Rezultat Fiecare copil beneficiază de o intervenţie personalizată în funcţie de nevoile identificate la admiterea în centrul de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat şi adaptată evoluţiei sale ulterioare şi, totodată, îşi cunoaşte conţinutul planului individualizat de protecţie, respectiv a planului de servicii în funcţie gradul său de maturitate.
Proceduri de implementare a standardului 3
3.1. Managerul de caz asigură realizarea evaluării detaliate a situaţiei copilului în cel mai scurt timp după înregistrarea cazului la SPSPC.
3.2. Evaluarea detaliată se realizează cu sprijinul unei echipe multidisciplinare şi interinstituţionale, alcătuită la propunerea managerului de caz. SPSPC şi OPA asigură resursele adecvate şi încheierea contractelor de colaborare cu instituţiile sau profesioniştii necesari funcţionării acestei echipe.
3.3. Din echipă fac parte atât persoana de referinţă, cât şi alţi profesionişti desemnaţi de coordonatorul CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat.
3.4. Scopul evaluării detaliate este de a formula propuneri pertinente către comisia pentru protecţia copilului referitoare cu prioritate la reintegrarea în familie însoţite de un plan de servicii pentru reabilitarea copilului şi susţinerea relaţiilor familiale. Atunci când acest lucru nu este posibil, se fac propuneri referitoare la luarea unei măsuri de protecţie însoţite de planul individualizat de protecţie - în ordinea priorităţii şi în funcţie de caz: plasament pentru copil alături de părintele protector într-un centru de recuperare pentru victimele violenţei în familie, plasament/încredinţare în familia lărgită, la asistent maternal profesionist, continuarea şederii în CPU pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat cu măsură de plasament/încredinţare, plasament/încredinţare într-un centru de plasament de tip familial.
3.5. În situaţia reintegrării în familie, planul de servicii este întocmit în colaborare cu profesioniştii centrului de pregătire şi sprijinire a reintegrării şi integrării copilului în familie şi cu profesioniştii din cadrul autorităţii locale din comunitatea în care locuieşte familia cu copilul şi anume, ai serviciului public de asistenţă socială de la nivelul municipiilor şi oraşelor, respectiv persoanele cu atribuţii în asistenţa socială din cadrul primăriilor de la nivelul comunelor.
3.6. Planul individualizat de protecţie, denumit în continuare PIP, este elaborat de către managerul de caz împreună cu echipa şi cu consultarea copilului, în raport cu gradul său de maturitate, precum şi cu părintele protector şi alte persoane importante pentru copil.
3.7. Termenul maxim de realizare al PIP, respectiv al planului de servicii este de 15 zile de la decizia plasamentului de urgenţă.
3.8. În situaţia luării unei măsuri de protecţie după decizia plasamentului în regim de urgenţă, managerul de caz trebuie să asigure organizarea consiliului de familie a cărui opinie este înaintată comisiei pentru protecţia copilului odată cu propunerea măsurii de protecţie, a raportului de evaluare detaliată şi a PIP.
3.9. În situaţii excepţionale, când plasamentul în regim de urgenţă este propus pentru menţinere prin hotărâre a comisiei pentru protecţia copilului, managerul de caz este obligat să reanalizeze, în funcţie de caz, posibilitatea plasamentului în regim de urgenţă la asistent maternal profesionist şi să înainteze comisiei o motivaţie bine documentată a nereuşitei în ceea ce priveşte reintegrarea familială sau întocmirea PIP.
3.10. Furnizarea serviciilor cuprinse în PIP, respectiv planul de servicii se realizează în baza unui contract cu familia (încheiat cu managerul de caz), dacă copilul are părinţi şi nu există prevederi contrarii de ordin legislativ, sau, în lipsa acestora, cu reprezentantul legal al copilului. Se recomandă adaptarea modelului de contract cu familia din Ordinul secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, al ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru persoanele cu handicap nr. 18/3989/416/142/2003 privind aprobarea Ghidului metodologic pentru evaluarea copilului cu dizabilităţi şi încadrarea într-un grad de handicap.
3.11. Pe durata plasamentului în regim de urgenţă, managerul de caz împreună cu echipa şi cu consultarea copilului, în raport cu gradul său de maturitate, precum şi cu părintele protector şi alte persoane importante pentru copil stabileşte şi consemnează măsuri de intervenţie pe termen scurt care se referă la cel puţin următoarele aspecte: nevoile de sănătate şi promovare a sănătăţii; nevoile de îngrijire, inclusiv de securitate şi promovare a bunăstării; nevoile fizice şi emoţionale; nevoile educaţionale; nevoile de petrecere a timpului liber şi de socializare, inclusiv modalităţile de menţinere a legăturilor, după caz, cu părinţii, familia lărgită, prietenii şi alte persoane importante sau apropiate faţă de copil şi modul de satisfacere a tuturor acestor nevoi.

Indicatorii pentru Standardul 3

(I) 3.1., 3.2.1., 3.3. Copii ale evaluărilor echipei multidisciplinare și interinstituționale din dosarul copilului se află și în dosarul plasamentului în regim de urgență din CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat.

(I) 3.2.2. Contractele de colaborare interinstituțională și cu profesioniști din afara SPSPC/OPA.

(I) 3.4. - Numărul anual de reintegrări în familie direct din CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat;

- Numărul anual de plasamente în centre de recuperare pentru victimele violenței în familie;

- Numărul anual de plasamente/încredințări în familia lărgită;

- Numărul anual de plasamente/încredințări la asistent maternal profesionist;

- Numărul anual de plasamente/încredințări în CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat;

- Numărul anual de plasamente/încredințări în centre de plasament de tip familial;

- Numărul anual de hotărâri ale comisiei pentru protecția copilului de menținere a plasamentului în regim de urgență la asistent maternal profesionist;

- Numărul anual de hotărâri ale comisiei pentru protecția copilului de menținere a plasamentului în regim de urgență în cadrul CPU pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat.

(I) 3.5. Fiecare copil reintegrat în familie are un plan de servicii semnat de profesioniștii care l-au întocmit.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...