Back

Parlamentul României

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi

În vigoare de la 24.07.2001

Documentul este disponibil în forma actualizată, la zi, conform ultimei modificări din data de 15.12.2011!

Te interesează forma actualizată, la zi a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 32,75 Lei cu TVA

Cumpără document

Atenție! Textul acestei forme gratuite, de mai jos, este cel publicat în M.Of. al României și nu include modificările ulterioare.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. -

Se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, potrivit anexelor nr. I-V care fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 2. -

(1) Reţeaua naţională de localităţi este compusă din localităţi urbane şi din localităţi rurale, ierarhizate pe ranguri, potrivit anexelor nr. II-IV.

(2) Potrivit prezentei legi, ierarhizarea localităţilor pe ranguri este următoarea:

a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţă europeană;

b) rangul I - municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;

c) rangul II - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi;

d) rangul III - oraşe;

e) rangul IV - sate reşedinţă de comună;

f) rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.

Art. 3. -

(1) Trecerea localităţilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populaţiei prin referendum şi a instituţiilor implicate, în condiţiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativi şi calitativi minimali prevăzuţi în anexa nr. II, pentru localităţile urbane, şi în anexa nr. IV, pentru localităţile rurale.

(2) Principalii indicatori, elementele şi nivelurile de dotare prevăzute de lege pentru ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale vor sta la baza criteriilor de stabilire a impozitelor şi taxelor.

Art. 4. -

În zonele lipsite de oraşe pe o rază de 25-30 km Guvernul, cu participarea autorităţilor administraţiei publice locale, va acţiona în mod prioritar pentru:

a) modernizarea unor localităţi rurale cu rol de servire în zona de influenţă;

b) declararea de noi oraşe, promovând programe speciale de coparticipare la susţinerea financiară a dezvoltării instituţionale, necesare în vederea înfiinţării acestor noi oraşe.

Art. 5. -

Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populaţiei din unitatea administrativ-teritorială de la care se preiau localităţile rurale şi a populaţiei din unităţile administrativ-teritoriale care preiau localităţile rurale în cauză, pe baza documentaţiei prin care se atestă îndeplinirea condiţiilor minime cuprinse în anexa nr. IV.

Art. 6. -

Pentru dezvoltarea echilibrată a localităţilor urbane şi rurale Guvernul, cu participarea autorităţilor administraţiei publice locale, va acţiona pentru sprijinirea şi revitalizarea unor comune cuprinse în anexele nr. IV şi V, în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie în ultimii 30 de ani.

Art. 7. -

(1) În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona Capitalei României şi a municipiilor de rangul I unităţile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înfiinţării de zone metropolitane aferente spaţiului urban. Asocierea contribuie la întărirea complementarităţilor între aceste unităţi şi factorii de decizie interesaţi în dezvoltarea teritoriului.

(2) Zonele metropolitane prevăzute la alin. (1) funcţionează ca entităţi independente fără personalitate juridică.

(3) Zonele metropolitane pot funcţiona pe un perimetru independent de limitele unităţilor administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autorităţile administraţiei publice locale.

Art. 8. -

Asociaţia zonei metropolitane, cu acordul consiliilor locale şi cu consultarea populaţiei în condiţiile legii, în a cărei rază teritorială s-a constituit, adoptă programul de dezvoltare a zonei.

Art. 9. -

În vederea optimizării evoluţiei marilor aglomerări urbane, prin lege se pot înfiinţa în cadrul acestora zone de dezvoltare. Legea va prevedea perimetrul, durata de funcţionare, cadrul instituţional de administrare, precum şi facilităţile acordate.

Art. 10. -

În vederea protejării elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a localităţilor urbane şi a asigurării de spaţii de agrement şi recreare, în planurile urbanistice elaborate şi aprobate potrivit legii se va prevedea înfiinţarea de centuri sau zone verzi în jurul Capitalei României şi al municipiilor de rangul I.

Art. 11. -

Planurile de dezvoltare naţională, regionale, inclusiv cele transfrontaliere şi de dezvoltare pentru integrarea în spaţiul european, precum şi cele sectoriale se vor elabora pe baza prevederilor secţiunilor Planului de amenajare a teritoriului naţional - Căi de comunicaţie, Ape, Zone protejate, Reţeaua de localităţi, Zone de risc natural, precum şi ale altor secţiuni ale Planului de amenajare a teritoriului naţional aprobate prin lege.

Art. 12. -

Nerespectarea prevederilor prezentei legi conduce la anularea actelor, inclusiv a măsurilor şi prevederilor de dezvoltare enumerate la art. 11.

Art. 13. -

Autorităţile administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale vor coopera pentru asigurarea aplicării prevederilor prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 14 mai 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 12 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

Bucureşti, 6 iulie 2001.

Nr. 351.

ANEXA Nr. I

DEFINIREA
principalilor termeni utilizaţi
1. Localitate - formă de aşezare stabilă a populaţiei în teritoriu, alcătuind un nucleu de viaţă umană, cu structuri şi mărimi variabile, diferenţiate în funcţie de specificul activităţilor de producţie dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturală şi de echipare tehnico-edilitară.
În funcţie de specificul şi de ponderea activităţii economice dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populaţiei şi a locuinţelor, de nivelul de dotare social-culturală şi de echipare tehnică localităţile se împart în două mari grupe: localităţi urbane şi localităţi rurale.
2. Localitate urbană - localitate în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în activităţi neagricole cu un nivel diversificat de dotare şi echipare, exercitând o influenţă socio-economică constantă şi semnificativă asupra zonei înconjurătoare.
3. Localitate rurală (sat) - localitate în care:
a) majoritatea forţei de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit, oferind un mod specific şi viabil de viaţă locuitorilor săi, şi care prin politicile de modernizare îşi va păstra şi în perspectivă specificul rural;
b) majoritatea forţei de muncă se află în alte domenii decât cele agricole, silvice, piscicole, dar care oferă în prezent o dotare insuficientă necesară în vederea declarării ei ca oraş şi care, prin politicile de echipare şi de modernizare, va putea evolua spre localităţile de tip urban.
4. Unităţi administrativ- teritoriale - potrivit legii unităţile administrativ-teritoriale sunt comunele, oraşele şi judeţele. Unităţile administrativ-teritoriale de bază sunt oraşele şi comunele care cuprind una sau mai multe localităţi.
5. Oraş - unitate administrativ-teritorială de bază alcătuită fie dintr-o singură localitate urbană, fie din mai multe localităţi, dintre care cel puţin una este localitate urbană. Ca unitate administrativ-teritorială de bază şi ca sistem social-economic şi geografic oraşul are două componente:
a) componenta teritorială - intravilanul, care reprezintă suprafaţa de teren ocupată sau destinată construcţiilor şi amenajărilor (de locuit, social-culturale, industriale, de depozitare, de producţie, de circulaţie, de recreare, de comerţ etc.) şi extravilanul care reprezintă restul teritoriului administrativ al oraşului;
b) componenta demografică socio-economică, care constă în grupurile de populaţie şi activităţile economice, sociale şi politico-administrative ce se desfăşoară pe teritoriul localităţii. Dimensiunile, caracterul şi funcţiile oraşului prezintă mari variaţii, dezvoltarea sa fiind strâns corelată cu cea a teritoriului căruia îi aparţine.
Oraşele care prezintă o însemnătate deosebită în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării sau care au condiţii de dezvoltare în aceste direcţii sunt declarate municipii.
6. Comună - unitate administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală reunită prin comunitatea de interese şi tradiţii, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Satele în care îşi au sediul autorităţile publice ale comunei sunt sate reşedinţă.
7. Teritoriu administrativ - suprafaţă delimitată prin lege pentru judeţe, municipii, oraşe şi comune. Este constituit din suprafaţa agricolă (teren arabil, păşuni şi fâneţe, vii şi livezi), suprafaţa fondului forestier, suprafaţa ocupată de construcţii şi amenajări de infrastructură (căi de comunicaţie, altele decât cele aparţinând domeniului public al statului, echipare energetică, lucrări de gospodărire a apelor), ape şi bălţi şi suprafaţa aferentă intravilanului (construcţii şi amenajări), delimitată prin planurile urbanistice.
8. Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zonă funcţională), ale căror existenţă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii desfăşurate pe multiple planuri (politico-administrativ, social-cultural, economic etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane şi localităţi rurale.
9. Ierarhizarea funcţională a localităţilor urbane şi rurale - clasificarea localităţilor pe ranguri în funcţie de importanţa în reţea şi de rolul teritorial, asigurându-se un sistem de servire a populaţiei eficient din punct de vedere economic şi social şi o dezvoltare echilibrată a localităţilor în teritoriu.
10. Rang - expresie a importanţei actuale şi în perspectivă imediată a unei localităţi în cadrul reţelei din punct de vedere administrativ, politic, social, economic, cultural etc., în raport cu dimensiunile ariei de influenţă polarizate şi cu nivelul de decizie pe care îl implică în alocarea de resurse. Această importanţă trebuie să îşi găsească corespondentul şi în nivelul de modernizare.
11. Zonă metropolitană - zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (Capitala României şi municipiile de rangul I) şi localităţile urbane şi rurale aflate în zona imediată, la distanţe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri.
12. Centură verde - zonă delimitată în jurul Capitalei României şi al municipiilor de rangul I, în vederea protejării elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a acestor municipii şi a asigurării spaţiilor suplimentare de agrement şi recreare.
13. Zonă de dezvoltare - perimetru delimitat în cadrul teritoriului administrativ al unui municipiu sau în cadrul unei zone metropolitane în care se propun unele facilităţi de natură fiscală, în scopul favorizării dezvoltării economice prin atragerea de investiţii de capital străin sau autohton.
14. Zonă de influenţă - teritoriul şi localităţile care înconjoară un centru urban şi care sunt influenţate direct de evoluţia oraşului şi de relaţiile de intercondiţionare şi de cooperare care se dezvoltă pe linia activităţilor economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale şi comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură şi cu amenajări pentru odihnă, recreere şi turism. Dimensiunile zonei de influenţă sunt în relaţie directă cu mărimea şi cu funcţiunile centrului urban polarizator.
15. Sistem urban - sistem de localităţi învecinate între care se stabilesc relaţii de cooperare economică, socială şi culturală, de amenajare a teritoriului şi de protecţie a mediului, echipare tehnico-edilitară, fiecare păstrându-şi autonomia administrativă

ANEXA Nr. II

LOCALITĂŢI URBANE

1.0. Principalii indicatori cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităţilor urbane*)

Nr. crt. Indicatori minimali Municipiu Oraş
0 1 2 3
1.1. Număr de locuitori 25.000 5.000
1.2. Populaţia ocupată în activităţi neagricole (% din totalul populaţiei ocupate) 85 75
1.3. Dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă (% din totalul locuinţelor) 80 70
1.4. Dotarea locuinţelor cu baie şi WC în locuinţă (% din totalul locuinţelor) 75 55
1.5. Număr de paturi în spitale la 1.000 de locuitori 10 7
1.6. Număr de medici care revin la 1.000 de locuitori 2,3 1,8
1.7. Unităţi de învăţământ postliceal liceal sau altă formă de învăţământ secundar
1.8. Dotări culturale şi sportive săli de spectacol, eventual teatre, instituţii muzicale, biblioteci publice, stadion, săli de sport săli de spectacol, biblioteci publice, spaţii pentru activităţi sportive
1.9. Locuri în hoteluri 100 50
1.10. Străzi modernizate (% din lungimea totală a străzilor) 60 50
1.11. Străzi cu reţele de distribuţie a apei (% din lungimea totală a străzilor) 70 60
1.12. Străzi cu conducte de canalizare (% din lungimea totală a străzilor) 60 50
1.13. Epurarea apelor uzate staţie de epurare cu treaptă mecanică şi biologică staţie de epurare cu treaptă mecanică
1.14. Străzi cu reţele de hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor (% din lungimea totală a străzilor) 70 60
1.15. Spaţii verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) - m2/locuitor 15 10
1.16. Depozit controlat de deşeuri, cu acces asigurat parc public grădină publică

*) În prezent există municipii şi oraşe în care nu sunt încă atinşi indicatorii cantitativi şi calitativi minimali.

2.0. Ierarhizarea localităţilor urbane existente pe ranguri

Rangul Statutul localităţii Numărul de localităţi
0 municipiu, capitală 1
I municipii 11
II municipii 81
III oraşe 172
TOTAL LOCALITĂŢI URBANE: 265

3.0. Elemente şi nivel de dotare ale localităţilor urbane de rangul 0 şi ale localităţilor urbane de rangul I

3.1. Localizare geografică favorabilă:

Situare geostrategică de interes internaţional sau european, constituind centre de dezvoltare şi atractivitate, localizate în lungul axelor majore de căi de comunicaţie de importanţă internaţională/europeană.

3.2. Populaţie:

a) număr important de locuitori: minimum 200.000 de locuitori;

b) formare profesională de înaltă specializare: forţă de muncă cu o calificare superioară şi pregătire continuă, caracterizată prin flexibilitate/dinamism;

c) identitate proprie: identificarea caracterului specific al oraşului simultan cu conştiinţa apartenenţei sale la grupa oraşelor de acelaşi rang.

3.3. Accesibilitate:

La nivel internaţional, paneuropean: accesibilitate directă la reţeaua majoră de căi de comunicaţii paneuropene (rutiere, feroviare, navale şi aeriene)

La nivel naţional: accesibilitate la reţeaua de căi de comunicaţii naţionale (autostrăzi, drumuri expres, căi ferate cu viteză mare/sporită, căi navigabile maritime sau fluviale, porturi, aeroporturi).

3.4. Funcţiuni economice: bază economică la înalt nivel tehnologic şi flexibilă (sector secundar, servicii productive, social-culturale şi de natură informatică).

3.5. Nivel de dotare/echipare:

Localităţile asigură un potenţial de găzduire/primire a unor funcţii şi echipamente ale căror importanţă, calitate şi capacitate corespund standardelor/cerinţelor europene. Caracterul internaţional sau european al acestor localităţi constă în caracterul şi dimensiunea internaţională sau europeană a funcţiilor şi echipamentelor lor.

3.6. Principalele categorii şi tipuri de dotări, echipamente pentru rangurile 0 şi I:

- instituţii de decizie politică, juridică şi economică de importanţă internaţională, naţională sau - Parlament, Guvern, ministere şi alte instituţii centrale, instanţe supreme (Curtea Supremă de Justiţie, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ), ambasade etc.;
regională: - sedii ale administraţiei publice locale, sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor şi ale altor organe centrale, judecătorii, tribunale, parchete, sedii ale organizaţiilor politice, sedii de sindicat, fundaţii, sedii ale unor organizaţii neguvernamentale etc.;
- instituţii naţionale şi regionale de reputaţie internaţională/europeană sau active în domeniul relaţiilor internaţionale/europene: - sedii ale filialelor organismelor internaţionale, mari instituţii naţionale cu caracter ştiinţific de deschidere internaţională/europeană (academie, centre şi institute naţionale de cercetare etc.);
- sedii pentru congrese şi conferinţe, sedii pentru expoziţii şi târguri, hoteluri de lux şi de mare capacitate, şcoli internaţionale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan internaţional, de arbitraj internaţional etc.
- instituţii străine şi internaţionale cu sediul permanent: - firme şi bănci străine, diverse alte instituţii social-economice, culturale şi ştiinţifice, organizaţii internaţionale neguvernamentale, instituţii ştiinţifice străine (şcoli, universităţi), consulate şi alte reprezentanţe diplomatice, comerciale, turistice etc.
- diferite organizaţii cu sucursale, filiale şi agenţii în străinătate: - sedii financiar-bancare, de asigurări, sedii ale unor organizaţii culturale şi ştiinţifice;
- alte dotări/echipamente:
educaţie, cercetare ştiinţifică: - universităţi, institute de învăţământ superior diversificate, institute naţionale de cercetare sau filiale ale acestora;
sănătate: - clinici universitare şi spitale;
cultură: - muzee, teatre dramatice, de comedie, de revistă, de păpuşi, operă, operetă, filarmonică, săli de concerte, săli polivalente, mari biblioteci, edituri, tipografii;
comerţ, servicii comerciale prestate populaţiei şi agenţilor economici: - centre de comerţ şi de afaceri, burse de valori şi de mărfuri, servicii comerciale diversificate şi de înaltă calitate;
mass-media: - sistem cu rază de difuzare şi acoperire internaţională/europeană sau regională, agenţii de presă, posturi naţionale şi regionale de radio şi televiziune;
sport, agrement: - complexuri sportive, stadioane, săli de competiţii sportive de nivel internaţional/european, naţional sau regional, piscine, patinoare artificiale, bază turistică şi de agrement diversificată, parcuri, grădini botanice, zoologice, cazinouri, cluburi pentru sport şi agrement etc.;
protecţia mediului: - agenţii de protecţie a mediului şi servicii ecologice dotate cu echipamente specifice pentru menţinerea unui mediu de calitate (organizarea auditului de mediu, igiena urbană etc.);
alimentare cu apă şi canalizare: - reţele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, staţie de epurare;
culte: - centre ecumenice, mitropolii, episcopii, arhidioceze, dioceze, centre ale cultelor autorizate;
transport/comunicaţii: - aeroporturi internaţionale, gări feroviare racordate la reţeaua europeană, servicii de poştă cu acoperire internaţională;
ordine publică, apărarea ţării şi siguranţă naţională: - instituţii specifice şi racordate la organizaţii internaţionale

3.7. Localităţi urbane de rangul 0

Nr. crt. Localitatea Statutul localităţii Numărul de locuitori la 1 ianuarie 1999
1. Bucureşti municipiu Capitala României 2.013.911

3.8. Localităţi urbane de rangul I

Sunt de rangul I următoarele localităţi:

Nr. crt. Localitatea Statutul localităţii Judeţul Numărul de locuitori la 1 ianuarie 1999
1. Bacău municipiu reşedinţă de judeţ Bacău 210.469
2. Braşov municipiu reşedinţă de judeţ Braşov 314.219
3. Brăila - sistem urban - Brăila 233.447
4. Galaţi municipii reşedinţă de judeţ Galaţi 328.596
5. Cluj-Napoca municipiu reşedinţă de judeţ Cluj 331.476
6. Constanţa municipiu reşedinţă de judeţ Constanţa 342.394
7. Craiova municipiu reşedinţă de judeţ Dolj 314.920
8. Iaşi municipiu reşedinţă de judeţ Iaşi 348.489
9. Oradea municipiu reşedinţă de judeţ Bihor 221.824
10. Ploieşti municipiu reşedinţă de judeţ Prahova 251.981
11. Timişoara municipiu reşedinţă de judeţ Timiş 329.111

4.0. Elemente şi nivel de dotare ale localităţilor urbane de rangul II

4.1. Municipii reşedinţă de judeţ

4.1.1. Populaţie

- de la circa 50.000 la circa 200.000 de locuitori

- zona de influenţă: circa 200.000-500.000 de locuitori

4.1.2. Rază de servire: circa 60-80 km

4.1.3. Accesul la căile de comunicaţie: acces direct la cel puţin două sisteme majore de căi de comunicaţie (traseu de cale ferată principală, drumuri naţionale ce tranzitează sau pornesc din acel loc, eventual aeroport, porturi şi/sau gări fluviale)

4.1.4. Funcţiuni economice: capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi al serviciilor productive, social-culturale şi informative cu rază de servire prioritar judeţeană

4.1.5. Nivel de dotare-echipare:

- instituţii de decizie politică, administrativă, juridică de importanţă judeţeană: - sedii ale administraţiei publice locale; sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor şi ale altor organe centrale neguvernamentale; sedii de partid, de sindicat, sedii ale organizaţiilor neguvernamentale;
- judecătorii, tribunale, procuratură, parchet şi alte instituţii juridice;
- educaţie, cercetare ştiinţifică: - institute de învăţământ superior sau filiale ale acestora, colegii, institute sau filiale ale unor institute naţionale de cercetare;
- sănătate, asistenţă socială: - spital clinic universitar sau spital general, spitale de specialitate, staţie de salvare judeţeană, asistenţă de specialitate (boli cronice, persoane cu handicap, recuperări funcţionale, centre psihiatrice), cămine de bătrâni, centre de recuperare, orfelinate etc.;
- cultură: - case de cultură cu săli de spectacol, eventual teatre, săli de concert, de expoziţie, de conferinţe, săli polivalente, cluburi, muzee, biblioteci, edituri, tipografii etc.;
- comerţ, servicii comerciale prestate populaţiei şi agenţilor economici: - centre comerciale, camere de comerţ, centre de afaceri, burse de valori şi de mărfuri, magazine specializate pentru vânzări cu ridicata şi cu amănuntul, magazine de prezentare, servicii diversificate de înaltă calitate; posibilităţi de organizare a unor târguri importante;
- turism: - hoteluri de 3 stele cu cel puţin 200 de locuri;
- mass-media: - mass-media judeţeană (posturi de radio şi de televiziune), publicaţii cotidiene sau periodice;
- finanţe, bănci, asigurări: - sucursale sau filiale ale unităţilor financiar-bancare şi de asigurări;
- sport, agrement: - zone de recreare şi agrement, grădini zoologice, săli de competiţii sportive de nivel naţional/regional, judeţean, stadioane şi alte dotări diversificate pentru petrecerea timpului liber şi sport (săli polivalente, terenuri de sport, piscine, eventual patinoare artificiale etc.);
- protecţia mediului: - agenţii de protecţie a mediului şi servicii dotate cu echipamente specifice pentru menţinerea unui mediu de calitate şi a igienei urbane;
- alimentare cu apă şi canalizare: - reţele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, staţie de epurare;
- culte: - lăcaşuri de cult, episcopii, sedii eparhiale, vicariate, subcentre ale cultelor autorizate;
- transport/comunicaţii: - gări, autogări, transport în comun, centrale telefonice automate, fax, poştă etc;
- ordine, securitate: - instituţii specifice cerinţelor la nivel judeţean.

4.2. Alte municipii

4.2.1. Populaţie

- de regulă între 25.000 şi circa 70.000 de locuitori;

- din zona de influenţă: între circa 30.000 şi circa 100.000 de locuitori

4.2.2. Rază de servire: circa 20 km

4.2.3. Accesul la căile de comunicaţie: acces direct la calea ferată, drum naţional, drum judeţean şi accese facile ale localităţilor din zona de influenţă

4.2.4. Funcţiuni economice: capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, eventual şi din agricultură

4.2.5. Nivel de dotare-echipare:

- administraţie publică, autorităţi judecătoreşti, partide politice, sindicat: - sedii ale administraţiei publice locale; judecătorie, parchet, sedii de partid, de sindicat şi alte asociaţii;
- educaţie, cercetare ştiinţifică: - gimnazii, licee generale şi de specialitate, colegii, şcoli de maiştri;
- filiale ale unor institute de cercetare;
- sănătate, asistenţă socială: - spital general, staţie de salvare, dispensar, leagăn de copii, creşe, cămine de bătrâni;
- cultură: - case de cultură, cinematograf, biblioteci publice, muzee, săli de expoziţie, club etc.
- comerţ, servicii comerciale: - unităţi comerciale diversificate: magazine universale şi specializate, supermagazine, piaţă agroalimentară;
- unităţi pentru prestări de servicii diversificate şi/sau flexibile;
- turism: - hotel de 3 stele cu minimum 50 de locuri;
- finanţe, bănci, asigurări: - sucursale sau filiale ale unităţilor financiar-bancare şi de asigurări;
- sport, agrement: - stadioane, terenuri şi săli de sport (competiţii de nivel judeţean sau local), alte spaţii destinate sportului, grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate pentru petrecerea timpului liber;
- protecţia mediului: - servicii dotate cu echipamente specifice pentru protecţia mediului, monitorizarea emisiilor poluante şi igiena urbană;
- alimentare cu apă şi canalizare: - reţele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, staţie de epurare;
- culte: - protopopiate, parohii;
- transport/comunicaţii: - gară, autogară, poştă, centrală telefonică;
- ordine, securitate: - poliţie, obiective specifice.

4.3. Localităţi urbane de rangul II

Sunt de rangul II următoarele localităţi:

Nr. crt. Localitatea Statutul localităţii Judeţul Numărul de locuitori la 1 ianuarie 1999
1. Aiud municipiu Alba 28.909
2. Adjud municipiu Vrancea 20.776
3. Alba Iulia municipiu reşedinţă de judeţ Alba 72.615
4. Alexandria municipiu reşedinţă de judeţ Teleorman 58.651
5. Arad municipiu reşedinţă de judeţ Arad 184.290
6. Baia Mare municipiu reşedinţă de judeţ Maramureş 150.613
7. Bârlad municipiu Vaslui 78.633
8. Bistriţa municipiu reşedinţă de judeţ Bistriţa-Năsăud 87.355
9. Blaj municipiu Alba 21.819
10. Botoşani municipiu reşedinţă de judeţ Botoşani 128.591
11. Brad municipiu Hunedoara 18.075
12. Buzău municipiu reşedinţă de judeţ Buzău 147.627
13. Calafat municipiu Dolj 21.227
14. Caracal municipiu Olt 39.276
15. Caransebeş municipiu Caraş-Severin 31.199
16. Carei municipiu Satu Mare 25.590
17. Călăraşi municipiu reşedinţă de judeţ Călăraşi 77.669
18. Câmpia Turzii municipiu Cluj 29.852
19. Câmpina municipiu Prahova 40.569
20. Câmpulung municipiu Argeş 43.634
21. Câmpulung Moldovenesc municipiu Suceava 21.862
22. Codlea municipiu Braşov 24.814
23. Curtea de Argeş municipiu Argeş 34.867
24. Dej municipiu Cluj 41.120
25. Deva municipiu reşedinţă de judeţ Hunedoara 76.498
26. Dorohoi municipiu Botoşani 35.298
27. Drăgăşani municipiu Vâlcea 22.499
28. Drobeta-Turnu Severin municipiu reşedinţă de judeţ Mehedinţi 118.069
29. Făgăraş municipiu Braşov 44.535
30. Fălticeni municipiu Suceava 33.867
31. Feteşti municipiu Ialomiţa 36.649
32. Focşani municipiu reşedinţă de judeţ Vrancea 98.581
33. Gherla municipiu Cluj 24.232
34. Giurgiu municipiu reşedinţă de judeţ Giurgiu 72.763
35. Hunedoara municipiu Hunedoara 79.967
36. Huşi municipiu Vaslui 33.320
37. Lugoj municipiu Timiş 49.028
38. Mangalia municipiu Constanţa 43.924
39. Medgidia municipiu Constanţa 46.783
40. Mediaş municipiu Sibiu 62.543
41. Miercurea-Ciuc municipiu reşedinţă de judeţ Harghita 46.819
42. Motru municipiu Gorj 25.860
43. Odorheiu Secuiesc municipiu Harghita 39.661
44. Olteniţa municipiu Călăraşi 31.434
45. Oneşti municipiu Bacău 60.507
46. Orăştie municipiu Hunedoara 24.354
47. Orşova municipiu Mehedinţi 15.379
48. Paşcani municipiu Iaşi 45.898
49. Petroşani municipiu Hunedoara 50.964
50. Piatra-Neamţ municipiu reşedinţă de judeţ Neamţ 124.859
51. Piteşti municipiu reşedinţă de judeţ Argeş 187.001
52. Rădăuţi municipiu Suceava 32.151
53. Râmnicu Sărat municipiu Buzău 42.125
54. Râmnicu Vâlcea municipiu reşedinţă de judeţ Vâlcea 119.791
55. Reghin municipiu Mureş 38.925
56. Reşiţa municipiu reşedinţă de judeţ Caraş-Severin 93.590
57. Roman municipiu Neamţ 81.803
58. Roşiori de Vede municipiu Teleorman 36.603
59. Satu Mare municipiu reşedinţă de judeţ Satu Mare 130.072
60. Săcele municipiu Braşov 29.967
61. Sebeş municipiu Alba 29.475
62. Sfântu Gheorghe municipiu reşedinţă de judeţ Covasna 66.896
63. Sibiu municipiu reşedinţă de judeţ Sibiu 169.299
64. Sighetu Marmaţiei municipiu Maramureş 44.433
65. Sighişoara municipiu Mureş 36.222
66. Slatina municipiu reşedinţă de judeţ Olt 87.137
67. Slobozia municipiu reşedinţă de judeţ Ialomiţa 56.310
68. Suceava municipiu reşedinţă de judeţ Suceava 118.311
69. Târgovişte municipiu reşedinţă de judeţ Dâmboviţa 99.086
70. Târgu Jiu municipiu reşedinţă de judeţ Gorj 98.206
71. Târgu Mureş municipiu reşedinţă de judeţ Mureş 164.928
72. Târgu Secuiesc municipiu Covasna 22.251
73. Târnăveni municipiu Mureş 29.828
74. Tecuci municipiu Galaţi 46.785
75. Tulcea municipiu reşedinţă de judeţ Tulcea 95.957
76. Turnu Măgurele municipiu Teleorman 35.527
77. Turda municipiu Cluj 60.998
78. Urziceni municipiu Ialomiţa 19.088
79. Vaslui municipiu reşedinţă de judeţ Vaslui 79.070
80. Vatra Dornei municipiu Suceava 17.864
81. Zalău municipiu reşedinţă de judeţ Sălaj 71.148

5.0. Elemente şi nivel de dotare ale localităţilor urbane de rangul III

5.1. Populaţie: - de regulă de la circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori;
- din zona de influenţă: între circa 5.000 şi 40.000 de locuitori
5.2. Rază de servire: circa 10-20 km
5.3. Accesul la căile de comunicaţie: acces direct la drum naţional sau judeţean, la centrul de rang superior şi legături facile cu localităţile din zona de influenţă
5.4. Funcţiuni economice: capacităţi de producţie din domeniul secundar (industrie prelucrătoare şi construcţii), terţiar (servicii sociale şi comerciale) şi primar (industrie extractivă, agricultură, piscicultură, silvicultură)
5.5. Nivel de dotare-echipare:
- administraţie publică, autorităţi judecătoreşti şi asociaţii: - primărie, judecătorie, parchet, tribunal, notariat, sedii pentru diferite asociaţii;
- educaţie: - învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal;
- sănătate, asistenţă socială: - spital general sau secţie-spital, maternitate, dispensar policlinic, staţie de salvare, creşă, farmacie, cămin de bătrâni;
- cultură: - casă de cultură, cinematograf, bibliotecă publică, muzee, sală de expoziţii, club etc.
- comerţ, prestări de servicii: - magazine universale şi magazine specializate, piaţă agroalimentară;
- turism: - hotel de două stele cu minimum 50 de locuri;
- finanţe-bănci, asigurări: - sucursale sau filiale de bănci, instituţii de credit şi societăţi de asigurare, C.E.C.;
- sport, agrement: - terenuri, eventual stadion mic, săli de sport, eventual pentru competiţii locale, grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate;
- protecţia mediului: - serviciu de protecţie a mediului;
- alimentare cu apă şi canalizare: - reţele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, staţie de epurare;
- culte: - lăcaş de cult;
- transport-comunicaţii: - autogară, eventual gară, poştă, centrală telefonică;
- ordine, securitate: - sedii de poliţie şi de jandarmerie.

5.6. Localităţi urbane de rangul III:

Sunt de rangul III următoarele localităţi:

Nr. crt. Localitatea Statutul localităţii Judeţul Numărul de locuitori la 1 ianuarie 1999
1. Abrud oraş Alba 6.803
2. Agnita oraş Sibiu 12.115
3. Aleşd oraş Bihor 10.852
4. Anina oraş Caraş-Severin 10.594
5. Aninoasa oraş Hunedoara 6.108
6. Avrig oraş Sibiu 16.215
7. Azuga oraş Prahova 6.119
8. Babadag oraş Tulcea 10.878
9. Baia de Aramă oraş Mehedinţi 5.724
10. Baia de Arieş oraş Alba 4.877
11. Baia Sprie oraş Maramureş 15.735
12. Balş oraş Olt 23.147
13. Baraolt oraş Covasna 10.464
14. Basarabi oraş Constanţa 11.070
15. Băicoi oraş Prahova 20.234
16. Băile Govora oraş Vâlcea 3.147
17. Băile Herculane oraş Caraş-Severin 6.051
18. Băile Olăneşti oraş Vâlcea 4.814
19. Băile Tuşnad oraş Harghita 1.802
20. Băileşti oraş Dolj 22.231
21. Bălan oraş Harghita 9.295
22. Beclean oraş Bistriţa-Năsăud 12.033
23. Beiuş oraş Bihor 12.089
24. Bereşti oraş Galaţi 3.926
25. Bicaz oraş Neamţ 8.911
26. Bocşa oraş Caraş-Severin 19.023
27. Boldeşti-Scăeni oraş Prahova 11.505
28. Bolintin-Vale oraş Giurgiu 11.464
29. Borsec oraş Harghita 3.109
30. Borşa oraş Maramureş 27.247
31. Breaza oraş Prahova 18.863
32. Brezoi oraş Vâlcea 7.589
33. Budeşti oraş Călăraşi 9.596
34. Buftea oraş Ilfov 19.617
35. Buhuşi oraş Bacău 21.993
36. Bumbeşti-Jiu oraş Gorj 11.882
37. Buşteni oraş Prahova 11.787
38. Buziaş oraş Timiş 8.128
39. Cavnic oraş Maramureş 5.494
40. Călan oraş Hunedoara 14.714
41. Călimăneşti-Căciulata oraş Vâlcea 8.923
42. Câmpeni oraş Alba 8.587
43. Cehu Silvaniei oraş Sălaj 8.468
44. Cernavodă oraş Constanţa 20.514
45. Chişineu-Criş oraş Arad 8.724
46. Cisnădie oraş Sibiu 17.204
47. Comarnic oraş Prahova 13.532
48. Comăneşti oraş Bacău 26.237
49. Copşa Mică oraş Sibiu 5.157
50. Corabia oraş Olt 21.932
51. Costeşti oraş Argeş 12.091
52. Covasna oraş Covasna 12.306
53. Cristuru Secuiesc oraş Harghita 11.291
54. Cugir oraş Alba 30.244
55. Curtici oraş Arad 9.762
56. Dărăbani oraş Botoşani 12.002
57. Dărmăneşti oraş Bacău 14.232
58. Deta oraş Timiş 7.059
59. Drăgăneşti-Olt oraş Olt 13.181
60. Dumbrăveni oraş Sibiu 8.812
61. Eforie oraş Constanţa 9.294
62. Făget oraş Timiş 7.519
63. Făurei oraş Brăila 4.626
64. Fieni oraş Dâmboviţa 8.092
65. Filiaşi oraş Dolj 20.159
66. Fundulea oraş Călăraşi 6.217
67. Găeşti oraş Dâmboviţa 16.598
68. Geoagiu oraş Hunedoara 6.290
69. Gheorgheni oraş Harghita 21.245
70. Gura Humorului oraş Suceava 16.740
71. Haţeg oraş Hunedoara 12.507
72. Hârlău oraş Iaşi 12.260
73. Hârşova oraş Constanţa 11.198
74. Horezu oraş Vâlcea 7.446
75. Huedin oraş Cluj 9.955
76. Ianca oraş Brăila 12.886
77. Iernut oraş Mureş 9.833
78. Ineu oraş Arad 10.416
79. Isaccea oraş Tulcea 5.614
80. Însurăţei oraş Brăila 7.501
81. Întorsura Buzăului oraş Covasna 9.081
82. Jibou oraş Sălaj 12.283
83. Jimbolia oraş Timiş 10.497
84. Lehliu Gară oraş Călăraşi 6.667
85. Lipova oraş Arad 11.491
86. Luduş oraş Mureş 18.647
87. Lupeni oraş Hunedoara 31.409
88. Măcin oraş Tulcea 11.803
89. Mărăşeşti oraş Vrancea 13.070
90. Marghita oraş Bihor 18.650
91. Mihăileşti oraş Giurgiu 7.161
92. Mioveni oraş Argeş 35.889
93. Mizil oraş Prahova 17.075
94. Moineşti oraş Bacău 25.532
95. Moldova Nouă oraş Caraş-Severin 15.112
96. Moreni oraş Dâmboviţa 22.868
97. Nădlac oraş Arad 8.422
98. Năsăud oraş Bistriţa-Năsăud 11.365
99. Năvodari oraş Constanţa 34.669
100. Negreşti oraş Vaslui 10.481
101. Negreşti-Oaş oraş Satu Mare 16.356
102. Negru Vodă oraş Constanţa 5.529
103. Nehoiu oraş Buzău 12.650
104. Novaci oraş Gorj 6.151
105. Nucet oraş Bihor 2.851
106. Ocna Mureş oraş Alba 15.697
107. Ocna Sibiului oraş Sibiu 4.184
108. Ocnele Mari oraş Vâlcea 3.591
109. Odobeşti oraş Vrancea 7.985
110. Oraviţa oraş Caraş-Severin 15.222
111. Otopeni oraş Ilfov 10.515
112. Oţelu Roşu oraş Caraş-Severin 13.128
113. Ovidiu oraş Constanţa 13.458
114. Panciu oraş Vrancea 9.834
115. Pâncota oraş Arad 7.418
116. Petrila oraş Hunedoara 28.742
117. Piatra Olt oraş Olt 6.583
118. Plopeni oraş Prahova 10.083
119. Pogoanele oraş Buzău 7.614
120. Predeal oraş Braşov 6.735
121. Pucioasa oraş Dâmboviţa 16.489
122. Râşnov oraş Braşov 16.242
123. Rovinari oraş Gorj 12.603
124. Rupea oraş Braşov 6.246
125. Salonta oraş Bihor 20.006
126. Săveni oraş Botoşani 8.685
127. Sângeorz-Băi oraş Bistriţa-Năsăud 10.702
128. Sânnicolau Mare oraş Timiş 13.007
129. Scorniceşti oraş Olt 13.751
130. Sebiş oraş Arad 6.829
131. Segarcea oraş Dolj 8.704
132. Seini oraş Maramureş 9.439
133. Simeria oraş Hunedoara 14.571
134. Sinaia oraş Prahova 14.636
135. Siret oraş Suceava 10.003
136. Slănic oraş Prahova 7.249
137. Slănic Moldova oraş Bacău 5.375
138. Solca oraş Suceava 4.687
139. Sovata oraş Mureş 12.219
140. Strehaia oraş Mehedinţi 12.564
141. Sulina oraş Tulcea 5.140
142. Şimleu Silvaniei oraş Sălaj 17.053
143. Ştei oraş Bihor 9.466
144. Tălmaciu oraş Sibiu 9.147
145. Tăşnad oraş Satu Mare 10.188
146. Târgu Bujor oraş Galaţi 8.044
147 Târgu Cărbuneşti oraş Gorj 9.338
148. Târgu Frumos oraş Iaşi 13.763
149. Târgu Lăpuş oraş Maramureş 14.139
150. Târgu Neamţ oraş Neamţ 22.634
151. Târgu Ocna oraş Bacău 14.184
152. Techirghiol oraş Constanţa 7.388
153. Teiuş oraş Alba 7.338
154. Titu oraş Dâmboviţa 10.711
155. Topliţa oraş Harghita 16.839
156. Topoloveni oraş Argeş 10.329
157. Ţăndărei oraş Ialomiţa 14.591
158. Ţicleni oraş Gorj 5.205
159. Uricani oraş Hunedoara 12.177
160. Urlaţi oraş Prahova 11.858
161. Valea lui Mihai oraş Bihor 10.665
162. Vaşcău oraş Bihor 3.032
163. Vălenii de Munte oraş Prahova 13.898
164. Vânju Mare oraş Mehedinţi 7.074
165. Victoria oraş Braşov 10.896
166. Videle oraş Teleorman 12.498
167. Vişeu de Sus oraş Maramureş 18.444
168. Vlăhiţa oraş Harghita 7.392
169. Vulcan oraş Hunedoara 33.186
170. Zărneşti oraş Braşov 26.520
171. Zimnicea oraş Teleorman 16.787
172. Zlatna oraş Alba 9.254
se încarcă...