Back

Guvernul României

Hotărârea nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015

În vigoare de la 27.03.2012

Te interesează forma portabilă a documentului? O poți cumpăra online în varianta PDF sau Kindle!

Preț: 10,96 Lei cu TVA

Cumpără document în formă actualizată

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1.

Se aprobă Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2012-2015, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2.

Se aprobă Inventarul măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorii de evaluare, prevăzuţi în anexa nr. 2.

Art. 3.

Se aprobă Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 4.

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:
Ministrul justiţiei,
Cătălin Marian Predoiu
Ministrul administraţiei şi internelor,
Gabriel Berca
Ministrul comunicaţiilor şi societăţii
informaţionale,
Răzvan Mustea-Şerban
Ministrul economiei, comerţului şi mediului
de afaceri,
Lucian Nicolae Bode
Secretarul general al Guvernului,
Dezsi Attila
Ministrul apărării naţionale,
Gabriel Oprea
Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu
Ministrul afacerilor europene,
Leonard Orban
Ministrul educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului,
Cătălin Ovidiu Baba
Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate,
Alexandru Cătălin Macovei
Şeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă,
Claudiu Dumitrescu
Preşedintele Autorităţii Naţionale
pentru Reglementarea şi Monitorizarea
Achiziţiilor Publice,
Cristina Trăilă
Preşedintele Consiliului Concurenţei,
Bogdan-Marius Chiriţoiu
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
Octavian Opriş
Ministrul finanţelor publice,
Bogdan Alexandru Drăgoi

Bucureşti, 20 martie 2012.

Nr. 215.

ANEXA Nr. 1

STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE PE PERIOADA 2012-2015

Cuprins

1. INTRODUCERE

2. VALORILE FUNDAMENTALE ŞI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE

3. SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ŞI TIPURILE DE INTERVENŢII PROPUSE

4. OBIECTIVELE GENERALE

5. IMPLICAŢII JURIDICE

6. IMPLICAŢII BUGETARE

7. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZAREA

ABREVIERI

AEP - Autoritatea Electorală Permanentă

ANAF - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

ANFP - Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

ANI - Agenţia Naţională de Integritate

ANRMAP - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice

CARIN - Reţeaua Internaţională Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanţelor

CC - Curtea de Conturi

CE - Comisia Europeană

CSM - Consiliul Superior al Magistraturii

CNSC - Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

DGA - Direcţia Generală Anticorupţie

IGPR - DIF - Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de investigare a fraudelor

DEPABD - Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date

DLAF - Departamentul pentru Lupta Antifraudă

DNA - Direcţia Naţională Anticorupţie

GRECO - Grupul de state împotriva corupţiei - Consiliul Europei

H. G. - Hotărârea Guvernului

INM - Institutul Naţional al Magistraturii

JASPERS - Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile europene

ÎCCJ - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor

MAE - Ministerul Afacerilor Externe

MAEur - Ministerul Afacerilor Europene

MECTS - Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MCSI - Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

MCV - Mecanismul de Cooperare şi Verificare

MECMA - Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

MFP - Ministerul Finanţelor Publice

MJ - Ministerul Justiţiei

MP - Ministerul Public

OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

ONPCSB - Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor

ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite

OUG - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

PGD - Parteneriatul pentru o guvernare deschisă

PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

SGG - Secretariatul General al Guvernului

SNA - Strategia naţională anticorupţie

UCRAP - Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice

UCVAP - Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice

UE - Uniunea Europeană

STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE
2012 - 2015

1. Introducere

1.1. Despre strategie

România, ca stat democratic european, promovează o politică publică integrată în materia consolidării integrităţii instituţionale, bazată pe o atitudine proactivă orientată spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţă, creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, precum şi implicarea societăţii civile în procesele decizionale.

Strategia naţională anticorupţie are ca premise asumate politic importanţa asigurării stabilităţii cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie şi alocarea resurselor adecvate pentru o funcţionare eficientă a instituţiilor publice în serviciul cetăţeanului.

Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicităţii în luna iulie 2011, reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupţie, în special prin îmbunătăţirea coordonării la cel mai înalt nivel şi elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni şi a pedepsi actele de corupţie, ţinând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent1.

___________

1 Raportul Comisiei Europene COM (2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, dat publicităţii la 20 iulie 2011.

Prezenta strategie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE, încorporând totodată recomandările specifice formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie privind Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România2. Acest raport subliniază faptul că noul document strategic anticorupţie trebuie să fie unul comprehensiv şi multidisciplinar, care să vizeze puterea executivă, legislativă şi judecătorească, dar şi autorităţile publice locale, mediul de afaceri şi societatea civilă.

___________

2 Evaluarea independentă a fost realizată în perioada decembrie 2010-martie 2011, prin proiectul Sprijin acordat Ministerului Justiţiei pentru implementarea recomandărilor CE din cadrul MCV, derulat de MJ şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul de evaluare a fost publicat pe site-ul MJ în data de 14 aprilie 2011, moment ce a marcat totodată şi lansarea procesului de consultare publică în vederea elaborării noii strategii naţionale anticorupţie.

Documentul preia domeniile identificate ca priorităţi la nivelul UE în Comunicarea anticorupţie a CE3: recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni, protecţia avertizorilor de integritate, achiziţiile publice, prevenirea şi combaterea corupţiei politice, protecţia intereselor financiare ale UE.

___________

3 UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupţie care conţine: comunicarea CE - Lupta împotriva corupţiei în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupţie la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei-cadru privind corupţia în sectorul privat; raportul privind modalităţile concrete de participare a UE la GRECO.

De asemenea, prin acest document strategic se urmăreşte şi pregătirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor", care se va axa pe următoarele capitole: principii etice şi reguli de conduită, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activităţi, declaraţiile de avere şi interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conştientizarea.

Prezenta strategie promovează bunele practici anticorupţie, precum metodologia de evaluare a riscurilor instituţionale de corupţie şi implementarea planurilor sectoriale.

Nu în ultimul rând, strategia reflectă angajamentul României faţă de valorile Parteneriatului pentru o guvernare deschisă. În septembrie 2011, ţara noastră a achiesat la declaraţia Parteneriatului, asumându-şi ca priorităţi majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie de către autorităţile publice, îmbunătăţirea serviciilor publice, creşterea integrităţii publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunităţi sigure şi consolidarea responsabilităţii corporative.

1.2. Corupţia în România în indicatori de percepţie şi statistici oficiale

La nivelul percepţiei publice, corupţia continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice şi obstrucţionează înfăptuirea justiţiei, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni şi externi specializaţi în evaluarea percepţiei şi a impactului corupţiei poziţionează România sub media ţărilor membre ale UE.

Indicator extern Constatări Ţinta de atins până în 2015
Indicele de percepţie a corupţiei 2011 Aproximativ trei sferturi din ţările care compun acest index au un scor inferior valorii de 5 (pe o scară de la 0 - nivel ridicat de corupţie la 10 - nivel ridicat de integritate). 6,37 - media UE
România se numără printre acestea, cu un scor de 3,6.
Barometrul global al corupţiei 2010 87% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut în ultimii 3 ani. 73% - media UE
Partidele politice şi Parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 4,5), urmate îndeaproape de justiţie (4), poliţie (3,9) şi funcţionari publici (3,8). Media UE
4,4 (partide politice),
3,5 (Parlament),
3,4 (justiţie),
3,1 (poliţie),
3,5 (funcţionari publici)
Numai 7% dintre respondenţi apreciază ca eficiente eforturile curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupţiei. 26% - media UE
Sondaj al Băncii Mondiale4 asupra mediului de afaceri şi performanţelor investiţionale 2005-2008 Mediul de afaceri din România consideră corupţia ca o problemă majoră în a face afaceri (a treia ca importanţă din 14). Corupţia nu mai este identificată de mediul de afaceri în top 5.
Raportul global privind integritatea 2010 Steag roşu la capitolul cereri de informaţii guvernamentale Steguleţ verde
Trei steaguri portocalii la transparenţa finanţării partidelor politice, supravegherea companiilor cu capital majoritar de stat şi aplicarea legii: garanţii şi profesionalism privind conflictele de interese Steguleţ verde
Raportul naţiuni în tranziţie
2011
Evaluarea stagnează la 4,00. 3,27 - media UE
pentru anul 2010.

4 Studiul "Trends in Corruption and Regulatory Burden in Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicităţii în anul 2011 şi oferă date comparative pentru anii 2005 şi 2008.

În ceea ce priveşte statistica judiciară, anii 2010 şi 2011 au continuat să marcheze o tendinţă pozitivă a indicatorilor de performanţă specifici activităţii DNA în lupta împotriva corupţiei. Aceasta denotă consecvenţă în investigarea şi trimiterea în judecată a unor cauze complexe de corupţie privind fapte grave comise de demnitari, magistraţi ori persoane cu poziţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală. Astfel, în 2010 au fost trimişi în judecată 11 demnitari, dintre care un prim-ministru, 3 miniştri, 2 senatori, un deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecţi, şi a fost condamnat definitiv un senator. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 6 demnitari (un deputat, un ministru care este deputat, un secretar general în Ministerul Sănătăţii, un subprefect, un preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, cu rang de secretar de stat, un vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, cu rang de subsecretar de stat) şi au fost condamnaţi 4 (2 deputaţi, un fost deputat şi un subprefect).

În domeniul justiţiei, pentru fapte de corupţie, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 147 de inculpaţi, dintre care 7 judecători, 6 procurori, un notar public, un executor judecătoresc, 19 avocaţi şi 34 de poliţişti. Au fost condamnaţi definitiv 37 de inculpaţi, dintre care 2 procurori, 10 avocaţi, 24 de ofiţeri şi agenţi de poliţie şi un şef de escortă de la penitenciar. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 263 de inculpaţi (2 judecători şi 3 procurori, dintre care 2 prim-procurori, 27 de avocaţi, 231 de poliţişti) şi au fost condamnaţi 43 (2 judecători şi 2 procurori, dintre care un prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, 5 avocaţi, 26 de poliţişti - 7 subofiţeri şi 19 ofiţeri, dintre care 4 cu funcţii de conducere, 3 lichidatori judiciari, un subofiţer şi 3 ofiţeri cu funcţii de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, un jandarm cu funcţie de conducere).

În ceea ce priveşte corupţia din instituţii financiare şi alte instituţii de control, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 53 de inculpaţi, dintre care 8 comisari ai Gărzii Financiare, un comisar al Gărzii de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanţi fiscali, un controlor financiar de la Curtea de Conturi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi 3 inspectori de la inspectoratul teritorial de muncă. De asemenea, în 2010 au fost condamnaţi definitiv: 3 lucrători vamali, un comisar al Gărzii Financiare, 6 inspectori fiscali şi un inspector de la inspectoratul teritorial de muncă. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 91 de inculpaţi (63 de lucrători vamali şi un director al Direcţiei de accize şi operaţiuni vamale, 11 comisari ai Gărzii Financiare, dintre care 3 comisari-şefi, 2 directori şi 4 inspectori, dintre care un inspector şef la direcţia generală a finanţelor publice, un consilier al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, 5 funcţionari ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, un inspector şef la inspectoratul teritorial de muncă, 3 comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, din care un comisar-şef) şi au fost condamnaţi 30 (8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare şi 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali, 2 inspectori şi un consilier din cadrul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului, 2 inspectori ai inspectoratului teritorial de muncă).

În plus, în 2010 au fost trimise în judecată 194 de persoane din sectorul privat pentru săvârşirea unor fapte de corupţie, iar în anul 2011, 238 de persoane fizice şi 41 de persoane juridice. În 2010 au fost condamnaţi definitiv 34 de inculpaţi pentru infracţiuni de corupţie, iar în anul 2011, 90 de inculpaţi.

De la adoptarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, activitatea operativă a ANI a fost reluată. La nivelul lunii ianuarie 2012, ANI avea în lucru un număr 4.294 de investigaţii. Totodată, în perioada aprilie 2008-ianuarie 2012, rezultatele activităţii operaţionale a ANI se prezintă astfel: 2.800 de investigaţii finalizate (clasări + acte de constatare/rapoarte de evaluare); 4.900 de sancţiuni contravenţionale aplicate; 229 de dosare privind posibile fapte de natură penală (conflicte de interese, falsuri în declaraţii, suspiciuni privind infracţiuni asimilate faptelor de corupţie sau infracţiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene); 232 de cazuri de incompatibilităţi identificate; 31 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă identificate; 27 de cazuri în care ANI a solicitat instanţelor de judecată/comisiilor de cercetare a averii de pe lângă curţile de apel confiscarea unor sume cu caracter nejustificat - suma totală reprezentând diferenţe nejustificate - aproximativ 42,5 milioane lei (12,2 milioane euro) - 3 decizii de confiscare definitive şi irevocabile; 2.660.250 de declaraţii de avere şi de interese postate pe portalul declaraţiilor de avere şi de interese în perioada 2008-2012.

1.3. Politicile publice şi cadrul juridic existente

SNA este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acţiune în sprijinul promovării integrităţii şi bunei guvernări la nivelul tuturor instituţiilor publice.

Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea şi adoptarea/adaptarea de către instituţiile şi autorităţile publice a propriilor planuri sectoriale. Astfel, SNA cuprinde principiile de acţiune, obiectivele generale şi specifice relevante la nivel naţional. Totodată, documentul include aspecte practice şi instrumente concrete de lucru utile la dezvoltarea planurilor de acţiune sectoriale, cum ar fi: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanţă asociaţi, structura standard a planului de acţiune, mecanismul de coordonare şi monitorizare.

Prezenta strategie asigură dezvoltarea direcţiilor de acţiune asumate prin Programul de guvernare 2012, cap. 20 "Justiţia şi politici anticorupţie".

Totodată, pentru asigurarea coerenţei şi coordonării tuturor iniţiativelor relevante la nivel naţional, SNA încorporează condiţionalităţile 2, 3 şi 4 din cadrul MCV şi conduce la optimizarea structurii de coordonare interinstituţională înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei.

În baza consultării interinstituţionale organizate cu ocazia elaborării prezentei strategii, se asigură complementaritatea iniţiativelor deja adoptate la nivel naţional. Avem în vedere în special strategia ANI pentru combaterea şi prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese şi a stărilor de incompatibilitate 2011-2014, precum şi demersurile instituţionale ale CSM privind sporirea credibilităţii justiţiei şi responsabilizarea sistemului judiciar.

Cadrul legislativ anticorupţie din România este apreciat constant în cadrul rapoartelor de evaluare GRECO şi MCV ca fiind unul dezvoltat. Aceeaşi concluzie a fost formulată şi de autorii evaluării independente a strategiilor anticorupţie implementate în perioada 2005-2010. Ca o consecinţă, prezenta strategie pune accent pe implementarea şi asigurarea stabilităţii, predictibilităţii şi coerenţei legislaţiei şi a cadrului instituţional anticorupţie.

se încarcă...