Guvernul României

Hotărârea nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012-2015

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 27 martie 2012

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 4

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. -

Se aprobă Strategia națională anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. -

Se aprobă Inventarul măsurilor preventive anticorupție și indicatorii de evaluare, prevăzuți în anexa nr. 2.

Art. 3. -

Se aprobă Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 4. -

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:
Ministrul justiției,
Cătălin Marian Predoiu
Ministrul administrației și internelor,
Gabriel Berca
Ministrul comunicațiilor și societății
informaționale,
Răzvan Mustea-Șerban
Ministrul economiei, comerțului și mediului
de afaceri,
Lucian Nicolae Bode
Secretarul general al Guvernului,
Dezsi Attila
Ministrul apărării naționale,
Gabriel Oprea
Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu
Ministrul afacerilor europene,
Leonard Orban
Ministrul educației, cercetării,
tineretului și sportului,
Cătălin Ovidiu Baba
Președintele Agenției Naționale de Integritate,
Alexandru Cătălin Macovei
Șeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă,
Claudiu Dumitrescu
Președintele Autorității Naționale
pentru Reglementarea și Monitorizarea
Achizițiilor Publice,
Cristina Trăilă
Președintele Consiliului Concurenței,
Bogdan-Marius Chirițoiu
Președintele Autorității Electorale Permanente,
Octavian Opriș
Ministrul finanțelor publice,
Bogdan Alexandru Drăgoi

București, 20 martie 2012.

Nr. 215.

ANEXA Nr. 1

STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE PE PERIOADA 2012-2015

Cuprins

1. INTRODUCERE

2. VALORILE FUNDAMENTALE ȘI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE

3. SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ȘI TIPURILE DE INTERVENȚII PROPUSE

4. OBIECTIVELE GENERALE

5. IMPLICAȚII JURIDICE

6. IMPLICAȚII BUGETARE

7. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZAREA

ABREVIERI

AEP - Autoritatea Electorală Permanentă

ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală

ANFP - Agenția Națională a Funcționarilor Publici

ANI - Agenția Națională de Integritate

ANRMAP - Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice

CARIN - Rețeaua Internațională Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanțelor

CC - Curtea de Conturi

CE - Comisia Europeană

CSM - Consiliul Superior al Magistraturii

CNSC - Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor

DGA - Direcția Generală Anticorupție

IGPR - DIF - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de investigare a fraudelor

DEPABD - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date

DLAF - Departamentul pentru Lupta Antifraudă

DNA - Direcția Națională Anticorupție

GRECO - Grupul de state împotriva corupției - Consiliul Europei

H. G. - Hotărârea Guvernului

INM - Institutul Național al Magistraturii

JASPERS - Asistență comună pentru susținerea proiectelor în regiunile europene

ÎCCJ - Înalta Curte de Casație și Justiție

MAI - Ministerul Administrației și Internelor

MAE - Ministerul Afacerilor Externe

MAEur - Ministerul Afacerilor Europene

MECTS - Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

MCSI - Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

MCV - Mecanismul de Cooperare și Verificare

MECMA - Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri

MFP - Ministerul Finanțelor Publice

MJ - Ministerul Justiției

MP - Ministerul Public

OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

ONPCSB - Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor

ONRC - Oficiul Național al Registrului Comerțului

ONU - Organizația Națiunilor Unite

OUG - Ordonanța de urgență a Guvernului

PGD - Parteneriatul pentru o guvernare deschisă

PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

SGG - Secretariatul General al Guvernului

SNA - Strategia națională anticorupție

UCRAP - Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice

UCVAP - Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice

UE - Uniunea Europeană

STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
2012 - 2015

1. Introducere

1.1. Despre strategie

România, ca stat democratic european, promovează o politică publică integrată în materia consolidării integrității instituționale, bazată pe o atitudine proactivă orientată spre reducerea costurilor corupției, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurență, creșterea încrederii publicului în justiție și administrație, precum și implicarea societății civile în procesele decizionale.

Strategia națională anticorupție are ca premise asumate politic importanța asigurării stabilității cadrului legislativ și instituțional anticorupție și alocarea resurselor adecvate pentru o funcționare eficientă a instituțiilor publice în serviciul cetățeanului.

Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicității în luna iulie 2011, reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupție, în special prin îmbunătățirea coordonării la cel mai înalt nivel și elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni și a pedepsi actele de corupție, ținând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent1.

___________

1 Raportul Comisiei Europene COM (2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, dat publicității la 20 iulie 2011.

Prezenta strategie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE, încorporând totodată recomandările specifice formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 și a Strategiei Naționale Anticorupție privind Sectoarele Vulnerabile și Administrația Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România2. Acest raport subliniază faptul că noul document strategic anticorupție trebuie să fie unul comprehensiv și multidisciplinar, care să vizeze puterea executivă, legislativă și judecătorească, dar și autoritățile publice locale, mediul de afaceri și societatea civilă.

___________

2 Evaluarea independentă a fost realizată în perioada decembrie 2010-martie 2011, prin proiectul Sprijin acordat Ministerului Justiției pentru implementarea recomandărilor CE din cadrul MCV, derulat de MJ și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul de evaluare a fost publicat pe site-ul MJ în data de 14 aprilie 2011, moment ce a marcat totodată și lansarea procesului de consultare publică în vederea elaborării noii strategii naționale anticorupție.

Documentul preia domeniile identificate ca priorități la nivelul UE în Comunicarea anticorupție a CE3: recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni, protecția avertizorilor de integritate, achizițiile publice, prevenirea și combaterea corupției politice, protecția intereselor financiare ale UE.

___________

3 UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupție care conține: comunicarea CE - Lupta împotriva corupției în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupție la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei-cadru privind corupția în sectorul privat; raportul privind modalitățile concrete de participare a UE la GRECO.

De asemenea, prin acest document strategic se urmărește și pregătirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecătorilor și al procurorilor", care se va axa pe următoarele capitole: principii etice și reguli de conduită, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activități, declarațiile de avere și interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conștientizarea.

Prezenta strategie promovează bunele practici anticorupție, precum metodologia de evaluare a riscurilor instituționale de corupție și implementarea planurilor sectoriale.

Nu în ultimul rând, strategia reflectă angajamentul României față de valorile Parteneriatului pentru o guvernare deschisă. În septembrie 2011, țara noastră a achiesat la declarația Parteneriatului, asumându-și ca priorități majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziție de către autoritățile publice, îmbunătățirea serviciilor publice, creșterea integrității publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunități sigure și consolidarea responsabilității corporative.

1.2. Corupția în România în indicatori de percepție și statistici oficiale

La nivelul percepției publice, corupția continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central și local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice și obstrucționează înfăptuirea justiției, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni și externi specializați în evaluarea percepției și a impactului corupției poziționează România sub media țărilor membre ale UE.

Indicator extern Constatări Ținta de atins până în 2015
Indicele de percepție a corupției 2011 Aproximativ trei sferturi din țările care compun acest index au un scor inferior valorii de 5 (pe o scară de la 0 - nivel ridicat de corupție la 10 - nivel ridicat de integritate). 6,37 - media UE
România se numără printre acestea, cu un scor de 3,6.
Barometrul global al corupției 2010 87% dintre respondenții români consideră că nivelul corupției din România a crescut în ultimii 3 ani. 73% - media UE
Partidele politice și Parlamentul sunt considerate instituțiile cele mai afectate de corupție (cu un scor de 4,5), urmate îndeaproape de justiție (4), poliție (3,9) și funcționari publici (3,8). Media UE
4,4 (partide politice),
3,5 (Parlament),
3,4 (justiție),
3,1 (poliție),
3,5 (funcționari publici)
Numai 7% dintre respondenți apreciază ca eficiente eforturile curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupției. 26% - media UE
Sondaj al Băncii Mondiale4 asupra mediului de afaceri și performanțelor investiționale 2005-2008 Mediul de afaceri din România consideră corupția ca o problemă majoră în a face afaceri (a treia ca importanță din 14). Corupția nu mai este identificată de mediul de afaceri în top 5.
Raportul global privind integritatea 2010 Steag roșu la capitolul cereri de informații guvernamentale Steguleț verde
Trei steaguri portocalii la transparența finanțării partidelor politice, supravegherea companiilor cu capital majoritar de stat și aplicarea legii: garanții și profesionalism privind conflictele de interese Steguleț verde
Raportul națiuni în tranziție
2011
Evaluarea stagnează la 4,00. 3,27 - media UE
pentru anul 2010.

4 Studiul "Trends in Corruption and Regulatory Burden in Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicității în anul 2011 și oferă date comparative pentru anii 2005 și 2008.

În ceea ce privește statistica judiciară, anii 2010 și 2011 au continuat să marcheze o tendință pozitivă a indicatorilor de performanță specifici activității DNA în lupta împotriva corupției. Aceasta denotă consecvență în investigarea și trimiterea în judecată a unor cauze complexe de corupție privind fapte grave comise de demnitari, magistrați ori persoane cu poziții de conducere în administrația publică centrală și locală. Astfel, în 2010 au fost trimiși în judecată 11 demnitari, dintre care un prim-ministru, 3 miniștri, 2 senatori, un deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecți, și a fost condamnat definitiv un senator. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 6 demnitari (un deputat, un ministru care este deputat, un secretar general în Ministerul Sănătății, un subprefect, un președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, cu rang de secretar de stat, un vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat) și au fost condamnați 4 (2 deputați, un fost deputat și un subprefect).

În domeniul justiției, pentru fapte de corupție, în anul 2010 au fost trimiși în judecată 147 de inculpați, dintre care 7 judecători, 6 procurori, un notar public, un executor judecătoresc, 19 avocați și 34 de polițiști. Au fost condamnați definitiv 37 de inculpați, dintre care 2 procurori, 10 avocați, 24 de ofițeri și agenți de poliție și un șef de escortă de la penitenciar. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 263 de inculpați (2 judecători și 3 procurori, dintre care 2 prim-procurori, 27 de avocați, 231 de polițiști) și au fost condamnați 43 (2 judecători și 2 procurori, dintre care un prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, 5 avocați, 26 de polițiști - 7 subofițeri și 19 ofițeri, dintre care 4 cu funcții de conducere, 3 lichidatori judiciari, un subofițer și 3 ofițeri cu funcții de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, un jandarm cu funcție de conducere).

În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, în anul 2010 au fost trimiși în judecată 53 de inculpați, dintre care 8 comisari ai Gărzii Financiare, un comisar al Gărzii de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanți fiscali, un controlor financiar de la Curtea de Conturi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcții și 3 inspectori de la inspectoratul teritorial de muncă. De asemenea, în 2010 au fost condamnați definitiv: 3 lucrători vamali, un comisar al Gărzii Financiare, 6 inspectori fiscali și un inspector de la inspectoratul teritorial de muncă. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 91 de inculpați (63 de lucrători vamali și un director al Direcției de accize și operațiuni vamale, 11 comisari ai Gărzii Financiare, dintre care 3 comisari-șefi, 2 directori și 4 inspectori, dintre care un inspector șef la direcția generală a finanțelor publice, un consilier al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, 5 funcționari ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, un inspector șef la inspectoratul teritorial de muncă, 3 comisari ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, din care un comisar-șef) și au fost condamnați 30 (8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali, 2 inspectori și un consilier din cadrul Oficiului pentru Protecția Consumatorului, 2 inspectori ai inspectoratului teritorial de muncă).

În plus, în 2010 au fost trimise în judecată 194 de persoane din sectorul privat pentru săvârșirea unor fapte de corupție, iar în anul 2011, 238 de persoane fizice și 41 de persoane juridice. În 2010 au fost condamnați definitiv 34 de inculpați pentru infracțiuni de corupție, iar în anul 2011, 90 de inculpați.

De la adoptarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, activitatea operativă a ANI a fost reluată. La nivelul lunii ianuarie 2012, ANI avea în lucru un număr 4.294 de investigații. Totodată, în perioada aprilie 2008-ianuarie 2012, rezultatele activității operaționale a ANI se prezintă astfel: 2.800 de investigații finalizate (clasări + acte de constatare/rapoarte de evaluare); 4.900 de sancțiuni contravenționale aplicate; 229 de dosare privind posibile fapte de natură penală (conflicte de interese, falsuri în declarații, suspiciuni privind infracțiuni asimilate faptelor de corupție sau infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene); 232 de cazuri de incompatibilități identificate; 31 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă identificate; 27 de cazuri în care ANI a solicitat instanțelor de judecată/comisiilor de cercetare a averii de pe lângă curțile de apel confiscarea unor sume cu caracter nejustificat - suma totală reprezentând diferențe nejustificate - aproximativ 42,5 milioane lei (12,2 milioane euro) - 3 decizii de confiscare definitive și irevocabile; 2.660.250 de declarații de avere și de interese postate pe portalul declarațiilor de avere și de interese în perioada 2008-2012.

1.3. Politicile publice și cadrul juridic existente

SNA este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acțiune în sprijinul promovării integrității și bunei guvernări la nivelul tuturor instituțiilor publice.

Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea și adoptarea/adaptarea de către instituțiile și autoritățile publice a propriilor planuri sectoriale. Astfel, SNA cuprinde principiile de acțiune, obiectivele generale și specifice relevante la nivel național. Totodată, documentul include aspecte practice și instrumente concrete de lucru utile la dezvoltarea planurilor de acțiune sectoriale, cum ar fi: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanță asociați, structura standard a planului de acțiune, mecanismul de coordonare și monitorizare.

Prezenta strategie asigură dezvoltarea direcțiilor de acțiune asumate prin Programul de guvernare 2012, cap. 20 "Justiția și politici anticorupție".

Totodată, pentru asigurarea coerenței și coordonării tuturor inițiativelor relevante la nivel național, SNA încorporează condiționalitățile 2, 3 și 4 din cadrul MCV și conduce la optimizarea structurii de coordonare interinstituțională înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2010 privind înființarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției.

În baza consultării interinstituționale organizate cu ocazia elaborării prezentei strategii, se asigură complementaritatea inițiativelor deja adoptate la nivel național. Avem în vedere în special strategia ANI pentru combaterea și prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese și a stărilor de incompatibilitate 2011-2014, precum și demersurile instituționale ale CSM privind sporirea credibilității justiției și responsabilizarea sistemului judiciar.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...